2,299 matches
-
n. în etate de 48 de ani... Cine a fost Iancu? Expresia unei idei înalte, unei dorințe străbune, care nu se va stinge niciodată din sânul națiunii române...” El, regele munților, cel fără coroană, adormea pentru totdeauna singur și cu fluierul flămând, pe prispa unui brutar, Ion Stupină, de la Baia de Criș, în dimineața zilei de 10 septembrie 1872. „Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrențuită, fluierul de cireș și jalba către împărat, unsă și mototolită...” La 13 septembrie
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
El, regele munților, cel fără coroană, adormea pentru totdeauna singur și cu fluierul flămând, pe prispa unui brutar, Ion Stupină, de la Baia de Criș, în dimineața zilei de 10 septembrie 1872. „Nu avea nimic asupra lui decât o năframă zdrențuită, fluierul de cireș și jalba către împărat, unsă și mototolită...” La 13 septembrie 1872, declarat „mort național ”, jelit de popor,de prefecții și tribunii săi, în frunte cu cei 36 de preoți, trupul lui cobora în pământul de la Țebea, aproape de gorunul
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
Sa Ferdinand I, primul Rege al României întregite, spunea, printre altele, vădit emoționat,: „Ai murit chinuit pe roară, tu nefericitule Horia cu ai tăi! Iar tu viteazule între viteji, Avram Iancu, închis-ai ochii rătăcitori pe drumuri, singur numai cu fluierul tău, cu sufletul întunecat și nemângâiat pentru că îți vedeai zădărnicită ținta luptelor tale și totuși jerfa voastră era sfântă căci dreptate s-a făcut îndeplinindu-se înțeleapta vorbă a poporului, „ apa trece, pietrele rămân!” La Baia de Criș a fost
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
voi Să ascult la ce se mai zvonește-n vale Lăsați-mă în pace acasă să mă întorc În bunătatea pustie, singură și goală Cu oile, caprele, câinele și vacile mele La păscut pe văi, lungi coridoare să merg și Fluierul să-mi fie prietenul meu pe vecie" Referință Bibliografică: Moș bătrân cu barbă albă / Stella Reeves : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 754, Anul III, 23 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stella Reeves : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MOŞ BĂTRÂN CU BARBĂ ALBĂ de STELLA REEVES în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342315_a_343644]
-
deodată cum nu s-a știut Cuvântul ce-ascunde crima Despicat de râul nou născut Se-ascunde schimbându-și rima Ca două libelule ce zboară paralel Cuvintele se refac la loc, Cum părul îi crește unui chel Și veșnicia în fluierele de soc. Asemănări sunt în albul pacificat Când mai cade o tură sau pion, Virtutea cuvântului care ne-a mișcat Stârnește încăerări de zvon. Sunete de violoncel plutesc în vânt Și versul prinde a se melancolii Când crima iese din
ÎMBLÂNZIREA CUVÂNTULUI CARE UCIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342538_a_343867]
-
de păsări. Încărcat în ceasul răsăritului sărut curcubeul ochilor tăi ascuns în somnul peștilor cu zvon de undiță în derivă. Peste zăvoi, luna a zăbovit o clipă. DOAR EU Doar eu te țin la piept ca pe-o silabă din fluierul ciobanului rămas de pază la doină. Sughit a izvoare călătoare de frunze, gândul mă doare de trei singurătăți cu rădăcina în pustiul de pământ care sunt. GÂNDURI PICURATE Cântecul dimineții picură pe geana râului ce curge, fărâmă cu fărâmă. * Dumnezeu
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340704_a_342033]
-
noastră vinovată, La înmormântarea ta nu pot să vin, Dar mi-e acolo Poezia toată! Atâta doar te rog, când o să-mi fie Plecarea întru ultimul meu drum, Tu, Iancule, să-mi vii la liturghie Și să îmi cânți din fluierul postum... Referință Bibliografică: Nu pot să vin... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NU POT SĂ VIN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341226_a_342555]
-
mergând pe trotuar, flancați de câțiva jandarmi. Pe carosabil ne-au însoțit, conform legii, mașinile cu pricina. Niciodată nu m-am simțit mai în siguranță. Oamenii ieșiți la balcoane filmau cu telefonul. „Ieșiti din casă dacă vă pasă!” Sunet de fluiere și vuvuzele. Vânzătoarele de la magazinele deschise încă ne priveau de pe scări. Cele două papetării pe lângă care am trecut nu aveau drapele de vânzare. Nu-i nimic, important e să ne adunăm, ne-am spus. „DNA să vină să vă ia
Oamenii mari din orașele mici și roșii. De trei nopți Slatina... () [Corola-blog/BlogPost/338158_a_339487]
-
produs deja. Moldoveanul Arcuș a “dat mână cu mână” cu doi instrumentiști români și s-au unit într-un grup artistic original al cărui act constitutiv a apărut în martie anul acesta - albumul Allotropy -. Pe album se aud saxofonul sau fluierul lui Alexandru Arcuș, pianul și orga lui Adi Stoenescu și ritmurile lui Marcel Moldovan. Puși împreună, le iese un fusion desăvârșit care dă în prog-rock, post-prog, funk sau urban-jazz. Însă, ce e de reținut e taman lipsa lor de reținere
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
sistem. Delia: Despre faptul că saxofonul este cumva a doua ta natură se știe și se aude încă de când copilăreai în orașul natal (Cricova, Moldova), doar că prin studenție te-ai întâlnit și cu alte instrumente de suflat. Ai studiat fluierul și ceea ce se numește EWI (electric wind instrument). Ne poți detalia relația ta cu aceste două instrumente? Și, dacă mai sunt și altele... Alexandru: Cu Saxofonul suntem prieteni de când am început să studiez limba muzicii. Pe lângă EWI, fluier, Kaval (pe
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
Ai studiat fluierul și ceea ce se numește EWI (electric wind instrument). Ne poți detalia relația ta cu aceste două instrumente? Și, dacă mai sunt și altele... Alexandru: Cu Saxofonul suntem prieteni de când am început să studiez limba muzicii. Pe lângă EWI, fluier, Kaval (pe care l-am modificat pentru nevoi personale) sau flaut, pe care le mai folosesc rar în unele contexte muzicale, am mai ‘dialogat’ cu Kaval-ul bulgăresc/turcesc, bansuri, duduk-ul, tilinca și multe alte forme de tuburi care emit sunete
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
-n vatră, matură și udă locul ring de dans să-l facă... Duminica după masă rând pe rând s-adună sa găsească muzicanți de horă sa pună. O armonică micuță, uneori o muzicuță sau chiar un acordeon se postează lâng-un fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
au început tălăngile să-și îmbine zvonul cu celelalte chemări: cu ale pârâului din vale, cu ale păsărelelor din codru, cu foșnetul pădurii mânat de adierea de vânt. În răstimpuri, pătrundea zbieret ascuțit de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec. Frânturi din sufletul omului. Abia acum am început să pricep cântecul Mariei Precup, pe care o auzisem
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
din 1956, iar Mărioara în '59. Adică atunci când ajunge și ea la anii de-a putea cânta. Pentru că a cânta așa ca lelea Mărie, e deosebit de greu. Melodia ei e plină de înflorituri, luate parcă din trilurile privighetorii. Sau din fluierul păstorului. Pretinde o deosebită stăpânire și dozare conștientă a respirației și o tehnică vocală specifică. Cântece de o structură destul de simplă devin la Maria Precup atât de bogate în înflorituri, încât cu greu mai deosebești ce a fost de ceea ce
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
liu, liu, liu, liu.” T. Jarda: Cântăreții și cântecele leșenilor nu au rămas risipite pe crestele munților sau prin ascunzișurile văilor. Căminul Cultural i-a adunat pe toți într-o frumoasă familie de îndrăgostiți ai cântecului. Cântăreți vocali sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne cânte ce-i cade dumnisale mai
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
cea mai coerentă pledoarie pentru normalitate într-o vreme în care acest termen este pus sub semnul întrebării cu înverșunare iresponsabilă. România normală apărată de Ovidiu Hurduzeu și Mircea Platon nu este nici Românie pășunistă adormită suav pe “Mugur de fluier”, nici teocrație musculoasă, ci o Românie ordonată, în care economia nu este pârghie de control a ingineriei sociale, cultura nu este terenul de joacă al celor mai mici dintre demagogi, rebranduiți ca “manageri”, Biserica nu practică autismul instituțional, politica nu
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
au început tălăngile să-și îmbine zvonul cu celelalte chemări: cu ale pârâului din vale, cu ale păsărelelor din codru, cu foșnetul pădurii mânat de adierea de vânt. În răstimpuri, pătrundea zbieret ascuțit de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec. Frânturi din sufletul omului. Abia acum am început să pricep cântecul Mariei Precup, pe care o auzisem
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
din 1956, iar Mărioara în '59. Adică atunci când ajunge și ea la anii de-a putea cânta. Pentru că a cânta așa ca lelea Mărie, e deosebit de greu. Melodia ei e plină de înflorituri, luate parcă din trilurile privighetorii. Sau din fluierul păstorului. Pretinde o deosebită stăpânire și dozare conștientă a respirației și o tehnică vocală specifică. Cântece de o structură destul de simplă devin la Maria Precup atât de bogate în înflorituri, încât cu greu mai deosebești ce a fost de ceea ce
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
liu, liu, liu, liu.” T. Jarda: Cântăreții și cântecele leșenilor nu au rămas risipite pe crestele munților sau prin ascunzișurile văilor. Căminul Cultural i-a adunat pe toți într-o frumoasă familie de îndrăgostiți ai cântecului. Cântăreți vocali sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]