KorAP: Find »[drukola/base=focaliza & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...110 >

2,734 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

argumenta acest fapt restului de elevi/studenți din colectiv?”). Cel de-al treilea aspect privește factorii situaționali care includ toate laturile situației, exceptând stimulii, spre exemplu, mărimea grupului, (ne)unanimitatea majorității, structura grupului. Cel de-al patrulea și ultimul factor focalizează atenția pe relaționările intragrup; incluzând cât de capabil de succes (în activitățile sale) a fost grupul în trecut și apartenența pe care fiecare persoană și-o resimte/asumă la grupul respectiv. Jackson propune un model interesant (în ceea ce privește conformarea), modelul potențialului

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
aceasta vor turna asfalt pe cărările deja create. Similar glumei, modul de intervenție al constructorilor japonezi caracterizează climatul propice pentru dezvoltarea grupului prin apariția normelor rezultate din interacțiunea multiplă a membrilor acestuia. În această secțiune ne-am propus să ne focalizăm demersul mai mult pe tipul de cauze ce țin de gradul, numărul și modul de interrelaționare în cadrul unui grup: una dintre cauzele majore care se încadrează în această categorie o reprezintă normele de grup. Acest factor are o importanță covârșitoare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
cu ceilalți), este transmisă de colectiv și reprezentată în colectiv în formă de cultură, patternuri acționale (incluzând acțiuni coordonate) și proceduri de operare standardizate” (în Jablin, Putnam, 2001, p. 709). Weick și Ashford accentuează că, în învățarea organizațională, organizația este focalizată pe ceea ce este corect, și nu pe ceea ce este greșit. Această învățare nu trimite spre detectarea și corectarea erorilor, ci privește lucrurile ce merg în direcția corectă și modalitățile prin care putem să le păstrăm. Dacă oamenii văd lucrurile diferit

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
membrii doresc aceasta; 5) nu toate normele se aplică la toți membrii. Aplicarea lor este influențată de vârsta membrilor, ierarhia în grup, sex etc. Să ne oprim câteva momente asupra acestor principii enunțate de Hackman și să realizăm o analiză focalizată pe microgrupul școlar/universitar. Privitor la prima regulă, conform căreia normele au caracteristicile structurale ale grupului, ceea ce sumarizează și simplifică procesele de influențare în grup, vom lua ca exemplu un microgrup ce are în tabela sa de valori cooperarea sau

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
apud Fullan, 1998), unul dintre cele mai persistente mituri despre cooperare constă în faptul că aceasta din urmă necesită consens. În fapt, lucrurile nu stau chiar așa. Colaboratorii se contrazic în mod constant. Cele mai multe dintre argumentele folosite sunt depersonalizate și focalizate pe aria reală a dezacordului. Pe de altă parte, putem să identificăm în practică o tendință de individualizare a activității, în cazul în care cooperarea nu este satisfăcătorare, fără să putem numi această tendință în interiorul ariei competiționale. Margarita Azmitia (apud

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
membrilor în urma participării este o altă funcție importantă pentru existența grupului. Membrii grupului sunt persoane diferite, cu dorințe și nevoi variate, iar din participarea la grup toți membrii trebuie să obțină satisfacție și motivație pentru continuarea participării; - managementul conflictelor se focalizează pe necesitatea cunoașterii de către lider a momentului în care intervenția sa este necesară sau inoportună în conflictele apărute între membrii grupului și acționarea în consecință; - construcția grupului și asigurarea coeziunii acestuia presupun că liderul are de-a face cu personalități

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
unii despre alții); - încurajarea grupului în direcția perfecționării proprii pornește de la ideea că orice grup, chiar și cele înalt performante, se află în situația de a-și îmbunătăți continuu performanțele; acest lucru se poate întâmpla în cazul în care își focalizează atenția asupra proceselor sale interne și întreprinde autoevaluări pertinente ale propriei evoluții. În ceea ce privește această ultimă perspectivă, am reliefat până acum faptul că grupul din care face parte individul și organizația ca atare reprezintă un spațiu de învățare. B.M.Staw și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
este evident că avem de-a face cu o comunicare bisau multidirecțională, bazată pe ascultare, schimb de informații, rezolvare de probleme. Figura 30. Modelul situațional al leadership-ului (adaptare după K. Blanchard, P. Zigrami, D. Zigrami) 1) Stilul directiv de leadership focalizează comunicarea pe atingerea obiectivelor, oferind instrucțiuni pentru aceasta și urmărind cu atenție activitatea subordonaților. Maniera de lucru implică, așa cum se poate vedea în figura 30, un cuplu de forțe înalt directive - redus suportive. 2) Stilul „de antrenorat”, corespunzător unei perspective

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
prin care liderul poate construi, dezvolta și menține schimburi utile cu subordonații). Modelul LMX asupra conducerii se bazează pe distincția făcută de către Jacob în 1971 între conducere și autoritate. Autorii primelor studii în această direcție (Dansereau, Graen, Haga, 1975) se focalizează pe o relație diadică, verticală a liderului cu fiecare dintre subordonații săi, fiecare dintre aceste relații fiind specială și posedând caracteristici unice. Figura 31. Diadele verticale în teoria LMX (adaptare după Northouse P., 2001) Se pot numi două tipuri de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
acest autor a făcut o distincție între două tipuri de conducere: conducerea tranzacțională și conducerea transformațională. Conducerea tranzacțională se caracterizează printr-un schimb (cazul profesorului care oferă note bune pentru îndeplinirea corectă a sarcinii de către cursant), în timp ce conducerea transformațională se focalizează pe nevoile și motivațiile oamenilor, încercând să-i sprijine pe aceștia să se manifeste la întregul potențial. Liderul transformațional își propune o schimbare a conduitei celorlalți membri ai grupului (spre exemplu, să devină mai cooperativi și mai puțin conflictuali) și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
transformațional este motivația inspirațională; aceasta descrie lideri care comunică așteptări înalte celorlalți membri ai grupului, inspirându-i prin motivația de a deveni o parte a viziunii împărtășite în organizație. Acești lideri utilizează simboluri și dimensiuni emoționale pentru ca grupul să se focalizeze pe mai mult decât propriul interes. Stimularea intelectuală include liderii care își stimulează membrii grupului în a fi creativi, în a promova soluții neobișnuite pentru rezolvarea problemelor organizației; climatul de lucru este caracterizat de această fluență a noilor abordări. Considerația

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ce doresc să o facă; într-adevăr, încercați o analiză introspectivă pentru a vedea ce v-a determinat să fiți un tip de lider sau altul. În ceea ce-i privește pe N.M. Tichy și M.A. DeVanna, ei și-au focalizat interesul pe modul în care o organizație se schimbă; pentru aceasta, trebuie să se pornească de la recunoașterea nevoii de schimbare (în unele organizații, din cauza nevoii de stabilitate, necesitatea schimbării poate să nu fie recunoscută ca atare, de unde rezultă că liderul

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
extinse despre sarcină, abilități de organizare și interpretare a cunoștințelor și de înțelegere a procedurilor care facilitează realizarea sarcinii; - posesia unor abilități în medierea informațiilor și ideilor distribuite tuturor membrilor; liderul poate structura unele informații dezorganizate, ajutând membrii să se focalizeze pe activitățile importante pentru scopul grupului; - exprimarea propriilor opinii în mod provizoriu; cei mai mulți oameni preferă lideri care nu-și exprimă opiniile în mod dogmatic - grupul se focalizează pe lideri ce rămân deschiși la idei ulterioare și dezvoltă comportamente de comunicare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
distribuite tuturor membrilor; liderul poate structura unele informații dezorganizate, ajutând membrii să se focalizeze pe activitățile importante pentru scopul grupului; - exprimarea propriilor opinii în mod provizoriu; cei mai mulți oameni preferă lideri care nu-și exprimă opiniile în mod dogmatic - grupul se focalizează pe lideri ce rămân deschiși la idei ulterioare și dezvoltă comportamente de comunicare ce încurajează exprimarea oricărei idei; - liderul eficient exprimă o preocupare centrată pe grup - liderii trebuie să arate o implicare personală în direcția atingerii obiectivelor cerute de către grup

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
lui Kenneth Benne și Paul Sheats, sugerează existența a trei categorii de roluri: rolurile activității, rolurile de susținere și rolurile autocentrate sau negative (vezi și DeVito, 1988; Hybels, Weaver,1989; Gamble, Gamble, 1993). 1) Rolurile activității (ajută grupul să se focalizeze mai bine pe realizarea scopurilor propuse; în performarea acestor roluri nici un membru nu acționează individual, ci se constituie ca un răspuns la necesitățile resimțite la nivel de grup): - Inițiatorul presupune persoane care sugerează noi idei, obiective, soluții și abordări, fiind

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
construcție și susținere a grupului (grupul reprezintă o unitate ce include relații interpersonale diverse, care trebuie construite și menținute pentru ca grupul să funcționeze eficient - astfel încât membrii grupului să fie simultan productivi și satisfăcuți de activitatea în grup; aceste roluri se focalizează pe tonul emoțional al desfășurării activității, iar în lipsa lor membrii grupului obosesc mai repede, se plictisesc de activitatea desfășurată, se angajează frecvent în conflicte unii cu alții etc.): - Încurajatorul contribuie la achizițiile grupului. Persoanele ce desfășoară asemenea roluri sunt ascultători

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
învățare al fiecăruia, pentru a oferi feedback performativ; - Antrenor - pentru a preda „cum se învață” și strategiile de lucru, atunci când elevii o cer; - Mentor și educator - pentru a prezenta, discuta și justifica valorile; - Moderator - pentru a împărtăși și susține discuțiile focalizate pe conținut și disputele; - Arbitru și mediator - pentru a acționa în caz de conflict în direcția sprijinirii elevilor în rezolvarea propriilor probleme; - Avocatul diavolului - pentru a chestiona soluțiile simple, răspunsurile prea rapide sau credințele superficiale venite de la elevi; pentru a

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
pași, deoarece putem observa că deși fiecare dintre metode îi parcurge pe toți, totuși unele sunt centrate mai degrabă pe etapa de analiză a fenomenului, altele pe cea de producere a ideilor și, în sfârșit, vom regăsi metode ce se focalizează pe soluții, pe modalitățile de rezolvare. Astfel, în fapt, această delimitare rămâne una flexibilă, elemente dintr-o categorie putând fi înțelese și utilizate în cadrul celeilalte. 13.1.1. Metode de analizătc "13.1.1. Metode de analiză" 13.1.1

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
decizia programului de instruire, determinată de coordonatele unui plan de acțiune practică. Belle Witkin și James Altschuld (1995) ne oferă un instrumentar metodologic interesant și complex din care prezentăm la rândul nostru câteva metode, adaptându-le specificului analizei de nevoi focalizate pe învățare. 13.1.1.3. Restructurarea valoricătc "13.1.1.3. Restructurarea valorică" Reprezintă o tehnică de redeschidere a alternativelor pe care grupul le are, fiind recomandată de literatura de specialitate (vezi și www.mycotded.com) pentru a restructura

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
face acțiunile de team-building necesare - care ar presupune să scoatem oamenii din producție pe perioada respectivă”. • Din moment ce ambele evaluări pe care le-am făcut pentru fiecare dintre polarități sunt adevărate, grupul va fi pus acum în situația de a se focaliza și pe acestea, reflectând la ce implicații ar avea dacă evaluarea alternativă va fi luată serios în considerație. Se observă că metoda este asemănătoare analizei SWOT în sensul că polaritățile inițiale sunt Punctele Tari și Punctele Slabe iar evaluările pe

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
șir de încercări, de a construi ipoteze, de a dezvolta raționamente, de a anticipa concluziile, totul desfășurându-se simulant în mintea acestuia. Tipologia actului reflexiv este delimitată de mai multe criterii (Cerghit, 1997); astfel, în funcție de natura problemei asupra căreia se focalizează, reflecția poate fi: filosofică, științifică, literară, artistică etc.; după numărul indivizilor implicați, vorbim despre reflecție individuală sau de echipă; după momentul apariției, distingem reflecția ocazională, spontană ori sistematică etc. Spre exemplu, Gagnon și Collay (2001) se referă la următoarele tipuri

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile trăiri, fără a fi nevoie să le argumenteze. 3. Pălăria neagră obligă cursantul la judecată și prudență - trimite deci spre logică pesimistă. 4. Pălăria galbenă se bazează pe o logică pozitivă. Rolul presupus de ea este acela

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
Astfel, se pornește de la ideea că un singur membru al microgrupurilor nu poate poseda toate informațiile, abilitățile și resursele pentru a-și duce sarcina la bun sfârșit (fiind necesară contribuția tuturor membrilor pentru un asemenea deziderat). Instructorul observă și se focalizează atât pe performanța academică, cât și pe dezvoltarea competenței sociale de către participanți. Se observă astfel că o funcție importantă a învățării prin cooperare este aceea că se stabilește un echilibru între competiția indusă de învățământul tradițional și necesitatea creșterii abilităților

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
aibă un caracter explorator, începe cu o întrebare de deschidere care să conducă cursanții înapoi la text pentru a specula, redefini, estima și clarifica problematica; (4) seminarul are un lider care îndeplinește atât propriul rol (își ajută colegii să rămână focalizați pe text, solicită de la aceștia întrebări care să constituie un suport pentru continuarea discuției, îi ajută să-și clarifice poziția atunci când posedă argumente confuze etc.), cât și rolul de participant; totodată, liderul trebuie să cunoască foarte bine textul, suficient pentru

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
ei trebuie să devină „experți” în alte părți ale problemei (aceasta din urmă a fost divizată de la bun început, de către instructor, într-un număr de „părți” egal cu numărul grupurilor implicate în respectiva activitate). Fiecare grup ia cunoștință și se focalizează doar pe partea care i-a fost atribuită de către instructor. În momentul în care grupurile consideră că membrii proprii au atins gradul de expertiză necesar, instructorul realizează o redispunere a întregului colectiv de cursanți: noile grupuri formate vor conține câte

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]