2,048 matches
-
soluții propriu găsite pentru această actuală paradigmă sau să provoace noi dezvoltări metodice, în variate contexte. Oricum, sunt prioritar citate câteva modalități de fond, care determină schimbarea de paradigmă, despre care comunică acum educatorii: autonomia educatului, învățarea colaborativă, integrarea curriculară, focalizarea pe construirea înțelegerii, diversitatea situațiilor-problemă de rezolvat, exersarea capacităților cognitive, verificarea alternativă, interactivitatea educator-educat. Dar toate aceste schimbări conceptuale și metodologice fuzionează, se combină variat în clasă, mai ales în modelul instruirii de tip holistic, ca o soluție de trecere
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
responsabil de facilitarea acestor condiții, de alegerea metodelor și de sprijinul dat, căci nu-i mai poate doar transmite direct sau impune clasic un anume mod de învățare. Atunci intră aici: a) acțiunea instrucțională pe care o centrează pe educat (focalizarea pe învățare și nu pe predare, dezvoltarea activă a abilităților de cunoaștere, diversificarea metodelor și instrumentelor, oferirea de situații flexibile, asumarea de responsabilități în folosirea oportunităților facilitate, stimularea autocontrolului, îndrumarea colaborării și comunicării, ghidarea rezolvării de situațiile-problemă) sau b) diferite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
versus centrarea pe educator (pe predare) Încă din anii '80 s-au conturat cercetări, în sensul obținerii consensului în promovarea unei noi paradigme, desprinse din cea a instruirii generale și pe fondul elementelor sale de criză metodologică, anume cea a focalizării pe învățare (Learning-Focused) care a devenit predominantă versus predarea de către educator (Reigeluth, 1983). Scopul se raporta la mărirea eficienței și a valorii practice a formării educaților, la oferirea de oportunități pentru a crește performanța acestora în clasă, dar mai ales
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru favorizarea înțelegerii, cunoașterii proprii • Abordarea este compatibilă cu o investigare interdisciplinară, pentru a crea oportunități de sinteză, aplicare, a găsi noi idei, valori și sarcini, procese. Formarea culturii este prin colaborare, cooperare și pe baza suporturilor propriu folosite, înțelese. Focalizarea pe limbajul utilizat în situații tipice reale, cum îl folosesc educații. • Cunoașterea este o combinare a eforturilor educator și educați. Sub ghidarea educatorului, educații sintetizează informațiile folosind rezolvarea de probleme, gândirea critică, reguli de descoperire. • Abordarea holistică a părților conținutului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a părților conținutului. • Învățarea este constantă, dar cu timp variat. • Învățarea în contextul realității, por nind de la experiența anterioară sau de la experiențe din diferite realități • Organizat după modele raționale, structurate și tratate cronologic, cu înțelegere unitară sau structurare secvențială, lineară. • Focalizarea pe o singură disciplină, care are o anumită poziție în planul de învățământ, în catalog. • Însușirea culturii este competitivă și individualistă. • Focalizarea pe limbajul formelor și al structurilor văzute de către educator. • Educatorul asigură cunoașterea primară; este sursa majoră de informare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
din diferite realități • Organizat după modele raționale, structurate și tratate cronologic, cu înțelegere unitară sau structurare secvențială, lineară. • Focalizarea pe o singură disciplină, care are o anumită poziție în planul de învățământ, în catalog. • Însușirea culturii este competitivă și individualistă. • Focalizarea pe limbajul formelor și al structurilor văzute de către educator. • Educatorul asigură cunoașterea primară; este sursa majoră de informare. • Conținutul este atomizat, cu ordonarea părților. • Cu un timp acordat constant variatelor etape. Cu predarea pe unități tematice (2-4 ore). Criterii Paradigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cum apreciază valori. • Educatorul raportează succesul școlar la viața reală și coordonează grupurile de educați. • Leadership ajutor, suport, facilitare, îndrumare a proceselor și realizărilor, mediator, antrenor, animator, ghid, model, creator de oportunități și situații pedagogice, colaboratori, promotori, în continuă îmbunătățire. • Focalizarea pe colaborarea educator-educați, în analiza și construcția de modele în învățare. • Educații sunt constant monitorizați prin folosirea feedbackului pentru corectare, formulare de întrebări, ipoteze noi • Educații formulează diferite întrebări de înțelegere, folosind sursele oferite de către educator. • În clasă este activitate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
explicit standardele învățării în mediul creat în clasă. derile și aplicarea lor, pentru că mereu sunt transmițători de informații, dirijează exerciții și sancționează prin note. • Educatorii sunt izolați ca timp, spațiu. • Managementul este bazat pe bunăvoință, control, comandă, autoritate, ierarhizare, administrare. • Focalizarea pe profesorul care instruiește, care prelucrează primul informațiile, fiind și primul lor evaluator. • Educatorul prezintă, iar educatul audiază, receptează, notează, rezolvă, aplică. • Educatorul monitorizează și corectează evoluția fiecărui elev, după predare sau în final. Adresează întrebări educaților după predarea noilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternative de acțiuni, conform obiectivelor urmărite, să ilustreze o gândire flexibilă asupra evoluției relației cauze-efecte în desfășurarea procesului văzut probabilistic, iar nu o viziune strict deterministă asupra efectelor, ca în behaviorism. Teoria proiectării noi, pornind de la design-oriented, facilitează trecerea: • de la focalizarea pe predare la cea pe învățare, pe dezvoltare a educaților, adică îi transformă din pasivi în activi și le schimbă rolurile, • de la activitatea cu clasa unitară la cea diferențiată sau în grup, • de la predarea unui conținut la cea contextualizată, • de la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
abordare a instruirii va determina noua (micro)paradigmă a design-oriented, dacă mai inserează în proiectare: • manifestarea inițiativei educaților, • formularea de sarcini și situații reale, • diversificarea de elemente metodologice, • utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, • raportarea la standarde de performanță, • focalizarea pe ghidarea, sprijinirea, structurarea, autodirecționarea învățării, pe rezolvarea de probleme, pe simulări sau învățarea în grup. Chiar dacă se schimbă ținta și prioritățile proiectării astfel, designul clasic nu mai poate fi descriptiv, cu detalierea acțiunilor, procedurilor, alternativelor, a punctelor de sprijin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un potențial risc conflictual între opiniile profesorilor. • Poate fi ineficient din cauza erorilor în aplicare. • Educatorii pot revizui rezultatele și în alt mod. • Măsurarea efectelor este dificilă în lipsa clarității punctelor de plecare. • Proiectarea și managementul sunt obscure ca procese. • Există riscul focalizării doar pe ideile date în modelul standard. • Procesele nu pot fi articulate, prin neraportarea la specific. 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste Proiectarea constructivistă ne arată că, în esență, conceperea activităților educative este o construcție mentală a educatorului (lat.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bază pentru un bun leadership promovat în școala/clasa-organizație: viziune asupra viitorului organizației, inspirație pentru utilizarea resurselor ei, strategii variate adaptate conform cerințelor SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități, restricții), tactici variate pentru a pune în aplicare strategiile după context, focalizare pe valorificarea inițiativelor și a priorităților, putere de convingere și de motivare, stabilire de interrelații variate, folosire a aspectelor socio-afective, luare și aplicare științifică a deciziilor, respectare a normelor etice, deschidere către utilizarea feedbackului. De aceea unii autori (Bush, pp.
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sprijinire, îndrumare și coordonare, găsirea soluțiilor pentru restructurarea acțiunilor, condițiilor, experiențelor de învățare. Să asigure o învățare cât mai atractivă pentru fiecare elev, prin sarcini relevante, care-l interesează, prin angajarea diferențiată sau prin cooperare, prin varietatea sarcinilor sau prin focalizarea pe situații, experiențe reale. ► Să fie atent la conduitele inadecvate, lipsite de respect, prin apelul la comunicarea nonverbală și paraverbală, la autoevaluare, la redirecționarea activității către alte sarcini, delegarea de noi responsabilități, chiar aplicarea de sancțiuni, prezentarea consecințelor, prevenirea escaladării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de examinare a practicii educației în mod sistematic, folosind tehnici ale cercetării, prin colaborare, legată doar de situații reale specifice și se deosebește de activitatea curentă prin aprofundarea unei probleme particulare în timp. • Esența constă în disciplinarea cercetării în contextul focalizării eforturilor pe căutarea soluțiilor pentru calitatea activității în clasa-organizație și a performanțe lor acționale, devine un instrument puternic în ameliorarea/schimbarea practicii în organizație. • Alte definiții parțiale: fie ca acțiune pentru înțelegerea, evaluarea și apoi perfecționarea practicii, fie ca acțiune
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
general reacția adultului. Comportamentul secundar se realizează pentru ca elevul să se simtă mai bine și pentru a distrage atenția de la greșeala pe care a făcut-o, nu este neapărat un atac la adresa profesorului. Comportamentul secundar poate fi verbal sau non-verbal. Focalizarea pe comportamentul primar accentuează ideea că elevul are la dispoziție alternative de comportament și este responsabil pentru ceea ce face. Focalizarea pe frustrarea indusă de comportamentul secundar Înrăutățește și mai mult lucrurile. 5. Implicarea activă În construirea unei relații pozitive cu
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
greșeala pe care a făcut-o, nu este neapărat un atac la adresa profesorului. Comportamentul secundar poate fi verbal sau non-verbal. Focalizarea pe comportamentul primar accentuează ideea că elevul are la dispoziție alternative de comportament și este responsabil pentru ceea ce face. Focalizarea pe frustrarea indusă de comportamentul secundar Înrăutățește și mai mult lucrurile. 5. Implicarea activă În construirea unei relații pozitive cu elevul pentru sporirea Încrederii reciproce Unor elevi (mai ales adolescenților) le este greu să se relaționeze cu adulții sau să
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
fiecare dată când profesorul se comportă calm și asertiv cu elevii are mai multe șanse de a reduce comportamentele inadecvate. În continuare este prezentat un set de metode ce pot ajuta În prevenirea și corectarea comportamentelor distructive În clasă. 1. Focalizarea asupra celor care au un comportament adecvat Oricând este posibil, profesorul trebuie să se concentreze mai Întâi asupra acelor elevi care au ales să se comporte adecvat, apreciindu-i verbal, ignorând În același timp elevii care se comportă neadecvat. Dacă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare a fost nuanțat, în spațiul de cercetare american, prin Narratology . The Form and Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în acela izraelian, în Narrative Fiction: Contemporary Poetics de Shlomith Rimmon Kenan. Întreg arsenalul terminologic instituit de naratologia clasică incluzând distincția story discourse sau concepte ca autor, narator, intrigă, homodiegeză, heterodiegeză, focalizare, perspectivă, funcțiile, distanță, punct de vedere din contribuțiile lui Tzvetan Todorov, Roland Barthes, Claude Bremond, Algirdas Julien Greimas, Gunter Muller, Franz Stanzel sau Wayne C. Booth este reconsiderat. Asta demonstrează că naratologia clasică nu a fost nici pe departe abandonată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sau spectacolul cinematografic interactiv, o posibilă candidată la narativitate. Fludernik insistă, printre altele, pe rolul spectatorului care oferă, prin prezența lui, spectacolului dramatic, un scenariu spațio temporal specific. Insistă, de asemenea, pe importanța unor concepte ca fabula, discurs, evenimente, existențe, focalizare, voce sau situații narative care în accepția ei ar putea constitui de asemenea, alte puncte de interes major în studiul narativ al textelor dramatice. Pentru Fludernik, drama ca gen narativ arată că istoria scrisă în termeni academici și preocupată numai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]