1,627 matches
-
Iași, la Liceul Internat și la Facultatea de Drept, luându-și licența în 1917. Încearcă să se afirme ca poet, debutând cu două sonete la „Viața românească”, în 1914, iar în iulie 1916, după ce mai dă alte versuri, publică în foileton în „Capitala” și nuvela Salonul unde se gândește, prefigurând romanul Concina prădată (1939). Renunță temporar la poezie și proză, lăsându-se ispitit de teatru. O revistă teatrală, Halandala, scrisă împreună cu George Bădărău, i-a fost pusă în scenă în 1916
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Parisul în 1914 și o rubrică „Desacorduri”, cu o patetică evocare a culpei evreiești în Rugăciune). Un supliment al gazetei, din mai 1911, reproduce lucrări de Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato, Theodor Pallady, Ștefan Luchian, N. Vermont. Ziarul dă în foileton romanele de senzație Milioanele și metresele regelui Leopold și Cinstea fatală de Vasile Pop (sub pseudonimul C. Fulger) și alte câteva nesemnate (Dragoste criminală, O taină de nepătruns, Răzbunarea hidalgiului, Crimele bancherului), dar și traduceri: Selma Lagerlöf, Copiii din Betleem
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
colegiul de redacție și, în primii ani, cele mai multe articole nu sunt semnate. Literatura și evenimentele culturale sunt prezente în pagina a doua, iar viața cea mai lungă o are rubrica „Nuvelele «Serii»”. Pe parcursul anilor 1937 și 1938 au apărut în foileton câteva romane, precum și multe nuvele comerciale traduse, ulterior fiind incluse în sumar și transpuneri din proza lui Guy de Maupassant (Aventura din tren, Doamna Hermet, Odinioară, Între dragoste și moarte), Jack London (Șansa, Un subiect de piesă), Honoré de Balzac
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
Cel mai iubit dintre filosofi, RL, 1981, 37; Mircea Iorgulescu, Postumele lui Marin Preda, RMB, 1981, 11 476; Sergiu Filerot, „Întoarcerea fiului rătăcit”, unica poezie a lui Marin Preda, RL, 1981, 44; Bugariu, Analogon, 75-108; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 135-155; Dobrescu, Foiletoane, II, 78-86; Iorgulescu, Critică, 87-98; Moraru, Semnele, 261-271; Piru, Ist.lit., 507-513; Simion, Întoarcerea autorului, 255-282; Timpul n-a mai avut răbdare, îngr. și pref. Eugen Simion, București, 1981; Tomuș, Mișcarea, 183-191; Zaciu, Cu cărțile, 23-47; Stelian Dumistrăcel, Marin Preda: forma
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Porumbacu, Ion Caraion, Virgil Teodorescu, Petre Solomon, Andrei Bantaș. Scrierile în proză din literatura universală sunt selectate după criteriul valorii, dar și al noutății, indiferent dacă este vorba de schițe, nuvele, povestiri, fragmente de roman sau romane întregi publicate în foileton. Cititorul român ia astfel contact cu o seamă de scriitori și opere, transpuse în românește în premieră: romanul Herzog de Saul Bellow, Ulysses de James Joyce, critica lui George Steiner, reflecțiile lui Herbert Marcuse. Se publică fragmente din Numele trandafirului
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
glumeț sau 101 de anecdote poporale, Sibiu, 1889; Folclor din Țara Moților, îngr. Ioan Felea și Mircea Popa, pref. Mircea Popa, postfață Romulus Felea, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. Bratu, Grigorie Sima al lui Ioan, LU, 1908, 1-2; Alexandru Ciura, Foiletoane, Beiuș, 1912, 75-79; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Romulus Felea, Un folclorist uitat: Grigorie Sima, LL, 1968; Vrabie, Folcloristica, 201-202; Bârlea, Ist. folc., 291; Dicț. lit. 1900, 781-782; Datcu, Dicț. etnolog., II, 208. C. Bz.
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
criticum el combate exagerările etimologiste ale lui A. T. Laurian și tot el alcătuiește note bibliografice, comentează stilul gazetelor din București, se ocupă de cele mai vechi poezii satirice românești, scrie un studiu asupra spătarului Nicolae Milescu, compune versuri. Un foileton excelent, intitulat Scene din pasagiu, în care sunt surprinse elemente caracteristice ale boemei bucureștene, pare să fie scris alternativ de Hasdeu, de I. C. Fundescu și Șt. Vellescu. În S. a apărut pentru prima dată poezia Viața la țară a lui
SATYRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]
-
la București, săptămânal între 2 noiembrie 1901 și 7 iunie 1902, între 23 martie 1903 și 28 decembrie 1905, apoi bisăptămânal între 6 ianuarie 1906 și 18 iunie 1910. Este scrisă integral de George Panu, care își publică aici, în foiletoane, începând cu numărul 4/1901, seria Amintiri de la Junimea din Iași. De altfel, tonul acestor texte, ca și atitudinea implicită a celorlalte intervenții vor stârni interesul cititorilor, atrași atât de stilul polemic, cât și de noutatea punctelor de vedere exprimate
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
Mihail Dragomirescu (un fragment din romanul Copilul cu trei degete de aur și povestirea Logodna lui Zenobie), alți autori de schițe și scurte povestiri fiind Alice Sturdza și Constantin Ștefănescu (sub pseudonimul Costin Fulga). Lui Mihai Tican-Rumano îi apar, în foileton, însemnările intitulate Pe drumuri africane. Printre editorialiști se numără și Tudor Arghezi, alături de el figurând, în aceeași pagină întâi, Constantin Bacalbașa sau Romulus Dianu. Articolul-program al celei de-a doua serii, Reapărem, semnat cu numele revistei, subliniază unitatea de preocupări
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
atacă, în intervențiile sale, nu numai chestiuni politice, ci și literare (O poezie nouă), între comentatorii fenomenului poetic autohton mai numărându-se Al. A. Philippide, Ionel Teodoreanu, Pompiliu Constantinescu, Gala Galaction. Cât privește proza, genul e ilustrat prin tipărirea, în foileton, a romanului lui Marian Halchini, Bănilești... un minut! (1942-1943), în timp ce rubrica „Nuvelele săptămânii” cuprinde povestiri de Tudor Mușatescu, I. C. Vissarion, Neagu Rădulescu, Liviu Bratoloveanu, Gala Galaction, Al. Raicu, Ionel Teodoreanu, Angela Raicu. După august 1944 începe să publice masiv Mihail
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
iar în 1851 era registrator de colegiu -, el se statornicește la Mășcăuți, unde se arată priceput într-ale gospodăriei și, în același timp, are vreme destulă pentru scris și lecturi. Începe să compună devreme și, în 1851, îi apărea în „Foiletonul Zimbrului” poezia Moldova. Tot atunci scotea primul volumaș, Fabule alcătuite în limba moldovinească. Dacă se îndeamnă la scris, cu puținătatea înzestrării sale, este pentru că îl însuflețește dorința de a îmbogăți limba și literatura română cu o carte, fie ea și
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
, revistă apărută la București, de trei ori pe lună, între octombrie 1898 și 20 aprilie 1905. Proprietar și director până în 1901 este M. I. Toncescu, autor de snoave și romane publicate în foileton (Fatalitate, Floare viscolită ș.a.). Mai colaborează Anibal Teodorescu și Neculai Pandrea, autori de romane și traduceri, N. Țincu, D. Teleor, Al. Antemireanu, Victor Anestin, M. Mora. Versurile aparțin lui Carol Scrob, Mircea Demetriade, Florian Becescu, Iuliu Cezar Săvescu, Cincinat Pavelescu
TRIBUNA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290248_a_291577]
-
Maiorescu va semna articole de fond sau comentarii ale actualității politice; în alte contribuții, puține, literare, discută, spre exemplu, modul cum Adolphe Stern a tradus Hamlet în limba română. După ce intră în redacție, Slavici înlocuiește vechea „Foiță”, dedicată traducerilor de foiletoane franceze, cu o „Parte literară”. Ziarul devine astfel mai viu, mai variat, abordând felurite aspecte ale mișcării culturale autohtone. Apar rubrici săptămânale de critică literară și dramatică, se fac recenzii, se dau informații și note bibliografice. Toate acestea, ca și
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
Mihail Zamphirescu, Veronica Micle, Duiliu Zamfirescu, George Coșbuc, I. Păun-Pincio, Traian Demetrescu, alături de versuri de Cornelia din Moldova, G. Murnu, Matilda Cugler-Poni, Th. M. Stoenescu, A. Steuerman, D. Teleor, Artur Stavri, Radu D. Rosetti, Ion Gorun (Al. I. Hodoș). În foileton se dă o traducere din Henri Rochefort, sub titlul Întâmplări din viața-mi. Alte traduceri se fac din A. S. Pușkin (Răzbunarea damei de treflă) și din Paul Verlaine (poezia Mandolina, în versiunea lui Ernest Istrati). R. Z.
TRIBUNA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290251_a_291580]
-
Director: Ion Montani. Din 1927 apare sub direcția unui comitet. În articolul-program, Drum drept, se pledează pentru renașterea disciplinei morale „care va aduce iarăși armonie în viața noastră de toate zilele”. În primii trei ani T.n. are o rubrică literară, „Foileton”, susținută de scriitori de prestigiu și de alții aflați la început de drum. Se reproduc texte de Ion Creangă (Popa Duhu), George Coșbuc (Iisus la împăratul), Al. Vlahuță (Cum se face o nuvelă), Calistrat Hogaș (fragmente din Pe drumuri de
TRIBUNA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
va tipări în continuare, alături de alte materiale folclorice din culegerile lui A. Vodă, V. Gr. Pop, I. C. Fundescu și S. Fl. Marian. Pe lângă doine din zona Sibiului, Dionisie Miron dă, în traducere românească, balade despre eroul popular sârb Marcu. În foileton apare România veche și nouă de G. Missail, încercare romanescă ambițioasă, fără valoare literară, în care unul din personaje este Alecu Russo. Versurile aparțin lui I. Al. Lapedatu, Miron Pompiliu, V. D. Păun și unui Leonida Grigoriță. Discutând în diferite
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
într-un editorial programatic se viza „deschiderea spre cultura mare a Europei și a lumii”. Deschiderea preconizată se realizează cel puțin datorită traducerilor de calitate (majoritatea realizate de Mircea Ivănescu), din autori precum George Orwell (Ferma animalelor e publicată în foileton în numerele 1-4/1990), Aleksandr Soljenițân, Jorge Luis Borges, Gaston Bachelard, Francis Ponge, Marcel Reich-Ranicki ș.a. Dezavantajul ține de abstragerea din actualitate, revista nemaiputând ține pasul, din cauza apariției neregulate și a lipsei de colaboratori stabili, cu producția literară „la zi
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
Rondeluri, pref. edit., București, 1998. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, Definirea unui spirit paradoxal, CNT, 1981, 24; Mihai Dinu Gheorghiu, „Paul Zarifopol”, CL, 1981, 6; Laurențiu Ulici, O restituire, RL, 1981, 52; Mircea Popa, Critica de precizie, T, 1983, 9; Dobrescu, Foiletoane, III, 191-196; Constantin Hârlav, „Dinamica valorilor literare”, RL, 1984, 41; Cristian Livescu, „Introducere în opera lui Ștefan Petică”, ST, 1985, 3; Adrian Marino, Contribuția modernizării literare, TR, 1985, 17; Ecaterina Țarălungă, Citind cu ochi contemporan, CNT, 1985, 18; Theodor Codreanu
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
Liberal, care îl utilizează în efortul de a se implanta în provincia de peste munți. Va contribui la editarea cotidianului clujean „Înfrățirea” (intitulat apoi „Înfrățirea poporului”, 1920-1925) și va fi președintele Sindicatului Ziariștilor Profesioniști din Transilvania. Revenit acasă, T. iscălește câteva foiletoane în „Cuvântul”, face să apară revista „Scrisul românesc” (1927-1928), iar în februarie 1928 e numit director al Teatrului Național din Craiova, funcție din care va demisiona peste câteva luni. Tot acum e desemnat președinte al Sindicatului Presei din Oltenia. În
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
care semna Cosmat. El are articole de atitudine socială (Depravațiune, Dreptatea), altele dedicate vieții culturale (Dicționarul și societatea literară), precum și literatură: poezii (Marș de război vechi, La ostașii români de astăzi ș.a.), însemnări de călătorie și drama Constantin Brâncoveanu (în foileton, în decursul anului 1868). Se mai tipăresc versuri de Bolliac, mai toate apărute pentru prima dată înainte de 1848, Grigore Alexandrescu (Noaptea sfântului botez ș.a.), Ion Heliade-Rădulescu, G. Baronzi (pentru o vreme, în 1867, administrator), C. D. Aricescu, D. Velisson, Șt.
TROMPETA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290275_a_291604]
-
era apărat de atacurile scriitorilor mai tineri, sunt reluate, după „Convorbiri literare”, multe versuri, în timp ce altele sunt găzduite mai întâi în gazeta lui Bolliac și ulterior în revista junimistă. Se reproduc și fragmente din însemnările de călătorie ale poetului, în foileton se inserează un roman de Baronzi, Muncitorii statului, N. R. Lăcusteanu e prezent cu articole politice și cu satire sociale, iar Heliade cu Introducere la poeziile ossianice. Articole de critică și istorie literară scriu Th. Văcărescu, G. Baronzi, Antonin Roques (sub
TROMPETA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290275_a_291604]
-
rând acțiunea propagandistică și de culturalizare, dar fără să se piardă din vedere aspectul financiar, și o „Bibliotecă poporală”, alcătuită din broșuri (patruzeci și șase în 1884-1887 și în 1890) în care se republicau scrierile literare tipărite mai întâi în foiletonul ziarului. T. a mai scos, așa cum făceau și gazetele de peste munți, un calendar („Calendarul poporului”), mai multe suplimente dedicate sărbătorilor tradiționale (1896 și 1897) și un supliment literar („Tribuna literară”, între 1900 și 1902). Din redacție au mai făcut parte
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
alți poeți și prozatori ardeleni, temelia unei literaturi ce se adresa mai ales cititorului simplu. Atractivă prin tematică și realizare artistică, această literatură era totodată și accesibilă, dar nu în dauna calității și nici prin apelul la mijloace ieftine, de foileton senzațional, sau prin excesul de dacism, de ruralism, de „romantică a ciobăniei”, care caracterizează unele texte tipărite în alte periodice. T. a făcut astfel operă de educație artistică, stimulând gustul pentru lectură, trezind interesul pentru activitatea literară și promovând scrierile
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
rubricilor de critică și istorie literară, dar în 1895 și el părăsește gazeta. Regresul va fi mai evident spre sfârșitul secolului, când literatură originală se va tipări doar întâmplător. În 1900 Elie Dăianu și Ion Scurtu vor încerca să reînvie foiletonul gazetei, dar, până la urmă, vor opta pentru transformarea acestuia într-un supliment săptămânal. La T. a existat, din primii ani de apariție, un interes constant pentru literatura populară. Răspunzând apelurilor redacției, au trimis folclor cules din toate zonele Transilvaniei foarte
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
chiar din prima decadă a lunii septembrie 1887 Coșbuc, venit la Sibiu, este angajat redactor, făcând mai întâi ucenicie, apoi primind răspunderea rubricii intitulate „Cronica”. În anul 1888, după ce Slavici e închis la Vác, va pregăti în locul acestuia materialele pentru foileton, iar în vară se îngrijea de redactarea întregii gazete. În toată această perioadă Coșbuc alcătuiește și rubricile distractive, face numeroase traduceri (din Adalbert von Chamisso, Byron, A. F. E. Langbein, K. E. Franzos, O. C. Waldau, Moritz von Strachwitz, Al.
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]