8,564 matches
-
Au urmat încă două lucrări emoționante cu conținut religios: Preamărită Fecioară de Theodor Zgureanu (prezentată în primă audiție, cu aceeași talentată solistă) și Tatăl nostru de Paul Simon (în primă audiție absolută). În continuare au fost interpretate câteva lucrări inspirate din folclorul românesc: Miorița de Petre Ștefănescu, Chindia de Alexandru Pașcanu și Joc din Oaș de Mihai Moldovan. Ele au evidențiat plenar calitățile expresive și virtuozitatea artiștilor. Verva și entuziasmul tinerilor muzicieni au fascinat publicul și în cântecul mexican La cucaracha (în
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
dans, special pentru copii. Să nu uităm că în primăvară Opera Comică pentru Copii a cucerit două Premii I la două categorii distincte (dans modern și dans popular) și o medalie de aur la Super Dance Festival, Festivalul Internațional de Folclor și Dans Modern, ediția a II-a, de la Sankt Petersburg. Opera Comică pentru Copii a fost distinsă până acum cu 21 de Premii Internaționale și 42 de Premii Naționale, “cifre” impresionante la care se adaugă un repertoriu de peste 200 spectacole
Baletul ?Alb? ca Z?pada? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84126_a_85451]
-
fundamentare 135/2006, pe site-ul Guvernului). Substantivul nișă este urmat de un atribut - prepozițional, în genitiv sau apozițional - care îi explică specificul: "Presa scrisă atacă nișa de business" (Adevărul, 30.05.2008), "Primul post care a deschis nișa de folclor" (capital.ro); "Renault-Nissan vrea să intre pe nișa automobilelor electrice" (Curierul Național, 13.05.2008); "Nișa Ťfemeiť, o pradă ușoară" (blog20.ro). În jargonul jurnalismului economic, nișa apare în contexte pitorești, alături de alte anglicisme, dar și de termeni populari - "Naiul
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
pe lângă recitalurile proprii, Loredana Groza, Ștefan Bănică, Smiley și toți ceilalți au fost invitați sâmbătă seara să cânte într-o seară specială Marius Moga, în acompaniamentul unei orchestre simfonice de 80 de persoane! Duminică după amiaza a fost rândul vedetelor folclorului, iar festivalul s-a încheiat (respect pentru acești artiști remarcabili) cu recitalurile de muzică ușoară. Din păcate, așa cum se întâmplă la noi, folclorul și-a depășit cu aproape o oră spațiul acordat, așa încât soliștii de muzică ușoară și- au
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
Moga, în acompaniamentul unei orchestre simfonice de 80 de persoane! Duminică după amiaza a fost rândul vedetelor folclorului, iar festivalul s-a încheiat (respect pentru acești artiști remarcabili) cu recitalurile de muzică ușoară. Din păcate, așa cum se întâmplă la noi, folclorul și-a depășit cu aproape o oră spațiul acordat, așa încât soliștii de muzică ușoară și- au mai redus din melodii, presați de fanfara care trebuia să încheie, tradițional, festivalul. În ciuda acestui fapt, Marina Florea (dezlănțuită, temperamentală, cum n-am
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
într-o zonă (regiunea Rauttalampi, centrul Finlandei) în care poezia peisajului plin de lacuri magice, granit și păduri, condamnă la fericire. Pekka Jalkanen a studiat și a profesat nu doar compoziția, ci și muzicologia. Are doctoratul în jazz, a predat folclor și istoria muzicii ușoare în Tampere și Helsinki, dar a scris enorm, variat, egal avangardist și neoclasic, oricum modern și rafinat. La începutul carierei a fost unul dintre primii promotori al minimalismului în Peninsula Scandinavă - iar opera sa pentru copii
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
aceste cuvinte amintesc mult de Enescu și Menuhin, cu declarațiile lor atât de similare. Căci Pekka Jalkanen a vizitat România rurală în anul 1972, îndrăgostindu-se inconturnabil de această Românie profundă. În 1992 a revenit și a cules din nou folclor în zona Câmpului Moldovenesc, apoi s-a documentat mult în domeniul muzicilor tradiționale de pe teritoriul României, ca și al muzicologiilor locale. A ascultat Enescu, în special opera Oedipe. În opera sa Innana (o lucrare masivă, de grand opera, la care
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
părți de solo absolut, prelung. O lucrare foarte dificilă, dar de-a dreptul mirabilă. Texturile heterofonice sunt aici perpetue și dense. Scările și motivele de modalism localizează sursa de inspirație a acestei muzici atât în antica Grecie cât și în folclorul românesc. Compozitorul a mărturisit că ecouri ale qanun-ului arab și ale țambalului românesc pot fi auzite în concert, egal transferate corzilor clasice și harpei finlandeze kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Istrati, Nae Ionescu, Mihail Sebastian, Hariclea Darclée, Ana Aslan. Monumente-efigie ale orașului sunt Biserica „Sfinții Arhangheli”, Biserica „Greacă”, Biserica „Sfântul Nicolae” (cu pictura lui Gh. Tăttărescu). În Brăila vremurilor noastre se desfășoară Concursul Internațional de Canto „H. Darclée”, Festivalul de Folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”, Concursul de muzică ușoară „G. Grigoriu”, Festivalul de muzică folk „Chira Chiralina, Festivalul Internațional al Muzicilor Militare. Acest ultim festival ne amintește de cele 18 decenii de când ființează în istoria românilor muzicile
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
România, au fost prezenți peste 1300 de artiști din Franța, Polonia, Ukraina, Grecia, Turcia, Șerbia, Bosnia și Herzegovina, Croația, Rusia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Macedonia, Armenia, Suedia, Lituania, Rep. Moldova, Rusia, Indonezia, Muntenegru, Bulgaria. La gala Festivalului Internațional de Folclor de la Praga artiștii români au impresionat publicul spectator, organizatorii, dar și juriul care i-a răsplătit cu înaltă distincție Certificat of Excellence și calificativul Excellent ”for The Comic Opera for Childern România”! Aceste distincții au fost acordate pentru cele două
Premiul internațional la Praga by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84230_a_85555]
-
stabilit, între alții, Marina Voica, Sanda Țăranu, Eugenia Vodă. Aici ființează un centru de dans, „Barna Dance Studio”, și au loc două mari manifestări internaționale, un festival al naiului dedicat de Voiculeț mentorului său Gheorghe Zamfir și un altul de folclor. Între piesele de pe album: „The Empress’ Whisper”, „Time Traveler”, „Broken Wings”, „Destiny”, „Spring Fever”, toate aparținând protagonistului. Nick Făgădar: „Autumn Hotel” Proiectul solo al lui Nick Făgădar (voce, chitară electrică și acustică - Luna Amară), început în iarna anului 2010, alături de
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
de pe Valea Târnavelor”. Între aceste titluri: „Semănat-a mândra dor”, „Pădurice deasă ești”, „Sara peste sat se lasă”, „Rozmarin plecat”, „Colo jos pe-o vale largă”. Între colaboratori: compozitorii Daniel Notăraș și Vlad Bucur, textierul Constantin Ignătescu, semn că nici folclorul nu mai este atât de autentic ca altădată... Albumul a fost înregistrat la R&S Studio din Târgu-Mureș, aranjamentele muzicale fiind semnate de Vlad Octavian Bucur. Horia Stoicanu: „Cireșe amare” Născut în 1949 la București, este un reprezentant al generației
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
de specialitate la Academia Regală de Muzică și Artă dramatică din București, beneficiind de îndrumarea marilor maeștri ai muzicii românești din acea vreme: Ioan D. Chirescu (teorie, solfegiu); Alfonso Castaldi (armonie); Alfred Alessandrescu (contrapunct); George Breazul (enciclopedia muzicii); Constantin Brăiloiu (folclor, istoria muzicii); Dimitrie Cuclin (estetică și forme muzicale); Ștefan Popescu (dirijat cor); Paul Jelescu (pian). Profund legată de viața satului românesc, la recomandarea tatălui său și, cu deosebire, a maestrului Constantin Brăiloiu, încă din timpul studiilor muzicale universitare se dedică
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
Paul Jelescu (pian). Profund legată de viața satului românesc, la recomandarea tatălui său și, cu deosebire, a maestrului Constantin Brăiloiu, încă din timpul studiilor muzicale universitare se dedică, cu întreaga ființă, imensa putere și capacitate de muncă, cercetării științifice a folclorului muzical românesc - incontestabilă avuție națională a poporului român. Timp de peste șapte decenii, profesoara Emilia Comișel, învingând cu bărbăție inerentele greutăți, a străbătut teritoriul țării, cu deosebire reprezentativele zone etnofolclorice din Muntenia, Dobrogea, Ardeal și Moldova, precum și din teritorii locuite de
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
și Moldova, precum și din teritorii locuite de românii din afara actualelor granițe ale României (din Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Canada, SUA etc.), reușind să culeagă peste 9.000 de melodii populare, o adevărată comoară ce se păstrează în patrimoniul Institutului Național de Folclor, al cărei cercetător științific, cercetător științific principal, apoi șef de secție Muzică Populară a fost aproape trei ani, precum și la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1967-1974), dar și în unele colecții particulare. Rezultatele acestei uriașe activității științifice au fost prezentate
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
și în importante cărți. Acestor prestigioase apariții editoriale li se adaugă cele opt volume, din ampla și formidabila activitate științifică și din bogata arhivă documentară a celebrului compozitor și etnomuzicolog Constantin Brăiloiu. Paralel cu extraordinara sa activitate de cercetare a folclorului muzical românesc, din țară și străinătate, profesoara Emilia Comișel și-a dăruit o importantă parte a vieții activității didactice, de instrucție și educație, în calitate de profesor de muzică, iar din 1949 până în anul 1976, în învățământul universitar din București, respectiv la
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
din țară i- au decernat titlul de Cetățean de Onoare, printre care și Primăria Municipiului Ploiești și Consiliul local (în ziua de 9 martie 2001). În anul 1959, profesoara Emilia Comișel a fost aleasă în calitate de membru al Societății Internaționale de Folclor din Londra, în anul 1968 - din Elveția și în 1975- din Paris. În urma unei îndelungate și grele suferințe, marea Doamnă a Folclorului Românesc, în ziua de 18 aprilie 2010, a trecut în eternitate. Centenarul nașterii sale a fost marcat prin
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
9 martie 2001). În anul 1959, profesoara Emilia Comișel a fost aleasă în calitate de membru al Societății Internaționale de Folclor din Londra, în anul 1968 - din Elveția și în 1975- din Paris. În urma unei îndelungate și grele suferințe, marea Doamnă a Folclorului Românesc, în ziua de 18 aprilie 2010, a trecut în eternitate. Centenarul nașterii sale a fost marcat prin importante manifestări, în ziua de , 28 februarie ac., în cadrul emisiunii Etno (televiziune), vineri, 1 martie ac. printr-un Simpozion ce a avut
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
erau pe ducă cu cântecele lor cu tot! Discuri de patefon au păstrat mii de imprimări, un tezaur inestimabil, ce se află și în culegeri tipărite. La mijlocul anilor 70, pe când și eu încă mai aveam entuziaste porniri de culegător de folclor, mă uitam la culegerile de folclor ale lui Lajta ca la niște cărți sfinte, obținute în taină și cu imensă greutate, căci erau interzise de securitate! Lajta Laszlo a fost și compozitor și dirijor. Au rămas 68 de opusuri în urma
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
cu tot! Discuri de patefon au păstrat mii de imprimări, un tezaur inestimabil, ce se află și în culegeri tipărite. La mijlocul anilor 70, pe când și eu încă mai aveam entuziaste porniri de culegător de folclor, mă uitam la culegerile de folclor ale lui Lajta ca la niște cărți sfinte, obținute în taină și cu imensă greutate, căci erau interzise de securitate! Lajta Laszlo a fost și compozitor și dirijor. Au rămas 68 de opusuri în urma lui. Unele de inspirație folclorică, altele
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
apelat la compozitorul Herman Severin Løvenskiold pentru a-i compune muzica pentru varianta pe care avea s-o creeze. Noua partitură conține pasaje ce înlesnesc pantomima, este mult mai melodioasă și mai apropiată de structura baletului romantic, conține elemente din folclorul scoțian care-i permit coregrafului să-și scrie pașii care pretind balerinilor o tehnică dificilă și greu de executat. Stilul Bournonville s-a impus în lumea coregrafică ca un stil de dans pretențios, solicitant pentru interpreți cărora li se impune
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
activitatea de pedagog (cu lucrări didactice publicate în țară și străinătate) Adrian Andrei se manifestă cu gust și în domeniul componistic. El este autorul colindelor prezentate în acest concert, a căror sursă de inspirație muzicală dar și literară o reprezintă folclorul românesc. Regăsim aici, alături de unele titluri cunoscute, lucrări noi ale căror versuri aparțin de asemenea compozitorului: În orașul Betleem, La poartă la Ștefan Vodă, Veniți cu toți dimpreună, O, ce veste minunată!, Coborât-a, coborât-a, Asta-i casa cea
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
a fost lansat la Bacău al doilea material muzical semnat Zeina, de această dată continuând, integral, colaborarea cu autorul moldovean Marcel Iorga. Albumul evidențiază apelarea la tradiții și la melosul frenetic moldav, cu amprentă locală, ritmuri pline de nerv și folclor „cult”. Lansarea s-a transformat într-un adevărat eveniment, fiind prezenți fosta colegă de facultate Ileana Șipoteanu și profesorul mândru de ascensiunea elevei sale, Dumitru Lupu.
Zeina by Carmen ALDEA VLAD () [Corola-journal/Journalistic/84319_a_85644]
-
din aces vis frumos, care, iată, mi s-a-mplinit!”. THEO ROȘE. Elevă în clasa a XI-a la Liceul “Dinu Lipatti”, Theodora Diaconu s-a născut în comună prahoveana Izvoarele, la poalele munților. Cântă încă de la vârstă de 5 ani, îndrăgind folclorul local, mai ales că a avut șansa de a evolua sub baghetă tatălui său, dirijorul ansamblului “Izvorașul”. În adolescență s-a apropiat de muzică ușoară, fiind pregătită de sora să mai mare. Juriile de specialitate iau apreciat la superlativ performanțele
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]
-
de către Sașa-Liviu Stoianovici (saz - instrument oriental cu corzi, electronice, video) și Alexandru Hegyesi (bas acustic, percuție, țambal preparat ș.a.). Numit NU, la început, grupul își schimbă denumirea începând cu 2008. Muzica formației este bazată pe improvizație, având ca rădăcini atât folclorul - românesc, balcanic, asiatic, cât și sunetul electronic actual, al timpurilor noastre. Albumul apare în format digipack la casa germană Lollipop Shoppe (mixaj, masterizare - Stoianovici), fiind imprimat la Berlin și Timișoara de către un cvintet care-i mai cuprinde pe lângă cei doi
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]