1,316 matches
-
urmărit cu atenție revista „Șezătoarea” de la Fălticeni și i-a recomandat conducătorului ei, Artur Gorovei, să publice texte transcrise riguros fonetic. W. a fost foarte apreciat de oamenii de știință din România, N. Iorga, spre exemplu, opunându-l, în 1903, folcloristului „indirect”, „de cabinet”, și elogiindu-i efortul: „Să străbată cineva mai ales județele de la câmp în indispensabila căruță proprie, cum o are d. Weigand”. SCRIERI: Die Sprache der Olympo-Walachen nebst einer Einleitung über Land und Leute, Leipzig, 1888; Wlacho-Meglen. Eine
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
ZANNE, Iuliu A. (11.VII.1855, Brusa, Turcia - 14.II.1924, București), folclorist. Este fiul lui Alexandru Zanne, publicist și traducător. A absolvit Liceul „Louis le Grand” și Școala Centrală de Arte și Manufacturi din Paris, obținând diploma în 1880. Întors în țară, va fi inginer de căi ferate la Serviciul de poduri
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, din care se editează în 1895 primul volum. Până în 1903 aveau să se tipărească zece tomuri, primele două fiind premiate de Academia Română. Încă de la apariție lucrarea a fost apreciată de folcloriști reputați. Z. a intenționat să realizeze o colecție exhaustivă, un corpus care să înglobeze proverbe și zicători, precum și sfaturi, idiotisme, ghicitori ș.a. din literatura cultă sau existente în circuitul oral, cu corespondențele străine ale proverbelor românești. Este o întreprindere care
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
primului volum și de problemele teoretice ale speciei: enunță câteva opinii despre geneza și importanța proverbelor, discută amănunțit diferite modalități de clasificare. Culegerea sa, rezultat al unei strădanii de peste douăzeci de ani, realizată și cu ajutorul a numeroși colaboratori, printre care folcloriștii Teodor Bălășel, Mihail Canianu, Avram Corcea, Mihai Lupescu, Petre Danilescu, Artur Gorovei, Th. D. Speranția, Gheorghe V. Madan, Nicolae Mateescu, Elena Sevastos, Simion T. Kirileanu, Al. Vasiliu ș.a., a izvorât din dorința de a pune în lumină frumusețea și bogăția
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
la credințe, valori, obiceiuri, tradiții sacre și sensuri ale vieții. De regulă, antropologii utilizează povestirile vieții pentru a obține semnificațiile culturale împărtășite ale individului, viziunea unui membru al comunității asupra acesteia și dinamica schimbărilor culturale (Geertz, 1973; Langness, Frank, 1981). Folcloriștii știu, de asemenea, că povestirile vieții depozitează învățăturile, credințele, obiceiurile și practicile tradiționale și pot răspunde multor întrebări despre procesul de conservare a tradițiilor și despre rolul acestora în viața indivizilor care le transmit mai departe (Ives, 1986; Titon, 1980
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
numeroase cuvinte și expresii“ (p. 3). footnote> (vezi, de pildă, AGRIȘ, AGRIȘĂ, fără corespondente în limba română, AGONOSEALĂ, cunoscut în tot spațiul românesc, tălmăcit prin „pomost“, cu circulație regională, în Muntenia, dar cu sensuri necorespunzătoare, nici măcar în exemplul citat din folcloristul muntean C. Răduleascu-Codin, etc.). Există însă numeroase nepotriviri între cuvintele folosite de autor și cuvintele cuprinse în dicționar, fapt ce-l transformă în ficționar. Pentru a convinge, introducem în text la pagina 5 formele pronumelui și ale adjectivului demonstrativ din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cercetători de la Centrul de fonetică, de la Institutul de folclor al Academiei și de la Universitatea București. In ședințe aproximativ lunare, s-au ținut comunicări, urmate de discuții, realizîndu-se în bună măsură nu numai un contact mai strîns între lingviști, critici literari, folcloriști si matematicieni (mai ales Solomon Marcus), ci si o metodologie de lucru comună, bazată pe cercetările lui R. Jakobson, V. Propp, Levi-Strauss, Chomsky, Greimas, Barthes si, în rnare măsură, pe principiile lui Wellek și Warren înșiși. S-a format treptat
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
deoarece un autor își poate permite orice năzbâtie doar în propria carte. "Nu se poate vorbi de o tradiție literară populară, crede N. Manolescu, fiindcă aceasta este o invenție a pașoptiștilor, una din marile mistificări, pe care întregi cohorte de "folcloriști" au întreținut-o până în zilele noastre"(p. 37). Din acest motiv Iuliu A. Zanne, cel care a alcătuit și a tipărit în anii 1895-1903 zece volume cu Proverbele românilor, nici măcar nu e pomenit în istoria manolesciană. Th. Codreanu explică această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu suma de 50 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1997, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de organizarea acțiunilor omagiale dedicate comemorării a 100 de ani de la moartea poetului și folcloristului Miron Pompiliu. Articolul 2 Acțiunile și lucrările realizate pentru această aniversare se stabilesc și se aprobă de către Consiliul Local al Orașului Stei și se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr 72/1996 privind finanțele publice și a celorlalte dispoziții legale
HOTĂRÂRE nr. 750 din 19 noiembrie 1997 privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1997 pentru organizarea acţiunilor omagiale, dedicate comemorarii a 100 de ani de la moartea poetului şi folcloristului Miron Pompiliu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119615_a_120944]
-
în limba ebraică de Avraham B. Yaffe, apar 98 de biografii de autori eminenți, începând cu Cilibi Moise și Iacob Psantir și terminând cu Iosif Eugen Campus. Dintre cei incluși în antologie amintesc, printre alții, pe criticul Constantin Dobrogeanu- Gherea, folcloristul Moses Gaster, lingviștii Lazăr Șăineanu, Heyman (Hariton) Tiktin, Ion Aurel Candrea, Barbu Lăzăreanu și Alexandru Graur, poeții A. Toma, Al. Dominic, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Tristan Tzara, Benjamin Fundoianu (Fondane), Ilarie Voronca, Sașa Pană și Aurel Baranga, romancierii Ion Călugaru
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cei vii. Am ajuns la concluzia precedentă printr-o analiză strict sincronică a funcției anumitor ritualuri și a conținutului miturilor ce servesc la fundamentarea lor. O analiză diacronică ne-ar fi condus însă la același rezultat. Fiindcă istoricii religiilor și folcloriștii admit în general că originea îndepărtată a lui Moș Crăciun se află în acel Abate al Veseliei, Abbas Stultorum, Abate al Dezordinii (care traduce exact englezescul Lord of Misrule) - toți, personaje care sînt, pentru o perioadă determinată, regi ai Crăciunului
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
gândește astfel despre puii ei; sau, mă rog, așa credeți voi, antropomorfizând. E posibil să am și coarne - fie ele cu ghilimele, - dar sigur sunt curios. Iar Radioul, CD-ul etc. n’au fost martori la alcătuirea Mioriței. Și nici folcloriștii. Ăștia au apărut de la o vreme, când și Miorița, și altele, erau Îndeajuns de cizelate. Și, neexistând deci nici un martor, care să spună altceva, folcloriștii le-au zis „creație colectivă“. E părerea amicului meu, pe care o pune mereu În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
curios. Iar Radioul, CD-ul etc. n’au fost martori la alcătuirea Mioriței. Și nici folcloriștii. Ăștia au apărut de la o vreme, când și Miorița, și altele, erau Îndeajuns de cizelate. Și, neexistând deci nici un martor, care să spună altceva, folcloriștii le-au zis „creație colectivă“. E părerea amicului meu, pe care o pune mereu În antiteză cu ceea ce el numește „făcătura din bucătăria de la etajul X“, care miroase a folclor (pe deasupra) dar e (pe dinăuntru) creația individuală a cuiva care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aur. Situația era însă mult mai complexă, riscantă, obositoare, chinuitoare, dar mai ales uneori deosebit de tristă. Ne informează cercetătorul Eugen Lazăr în studiul său despre lirica ciobanilor români ajunși n America, publicat în volumul de «Studii și Comunicări» al Asiciației Folcloriștilor și Etnografilor din județul Sibiu-1981, la pagina 151 : «La cumpăna dintre secole (e vorba de secolele XIX-XX, n.n.) se dezlănțuise și în Transilvania o puternică campanie pro imigraționistă încurajată asiduu de societățile navale de transport transoceanic. Condițiile social economice și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Elegiilor lui Goethe, însoțită și de un amplu studiu critic. Germaniștii noștri urmează să se pronunțe cu privire la exacta valoare a acestor tălmăciri dintr-o operă cu atât de bogată și de dificilă încărcătură filosofică. Merită cercetate de astă dată de către folcloriști și culegerile lui Taniac din lirica populară. O primă impresie: nu și-a îngăduit intervenții în piesele adunate din nordul Bucovinei, păstrând autenticitatea, spontaneitatea și naturalețea unor creații puțin ori chiar deloc cunoscute specialiștilor. În fine, se pare că Filimon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Galeria concentrează și ilustrează, cu mijloace muzeale documente, manuscrise, mărturii, ziare, fotografii, cărți de epocă etc. marea densitate de personalități care s-au născut, au învățat, creat și s-au afirmat în acest târg. Matei Millu, poetul. Matei Millo, actorul. Folcloristul și istoricul Arthur Gorovei, cu revista sa, "Șezătoarea", unică, irepetabilă, inestimabilă. Mihail Sadoveanu. Eugen Lovinescu. Horia Lovinescu. Filosoful și etnologul de-o factură cu totul și cu totul originală, Vasile Lovinescu a cărui operă a fost redescoperită și tipărită mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
târziu. Era vorba, între acestea, mai ales de cei al căror nume s-a transformat în renume: Ion Creangă, Matei Milu, poetul, Matei Millo actorul, scriitorii Nicu Gane, Mihail Sadoveanu, Eugen Lovinescu, Horia Lovinescu, Monica Lovinescu, Anton Holban, Nicolae Labiș, folcloriștii Artur Gorovei și Alexandru Vasiliu-Tătăruși, actorii Grigore Vasiliu Birlic, Jules Cazaban, artiștii plastici Aurel Băeșu, Ștefan Șoldănescu, Ion Irimescu și mulți, foarte mulți alții. Acest fapt îl determina pe George Călinescu să aprecieze, în "Jurnalul literar" în vremea sa, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
transfere la Suceava, din fostul Muzeu Ciurea "tot ce era mai important, ca piese cu valoare istorică", iar la Fălticeni să se înființeze ceva cu specific local Galeria Oamenilor de seamă, cuprinzând și înfățișând activitatea unor personalități: scriitori, artiști, actori, folcloriști etc. din acest târg și împrejurimi. O astfel de temă era gândeau mulți și chiar bădia Eugen subscria la ea, analizând-o nimerită, potrivită, binevenită. Dar și din această perspectivă se potriveau de minune cuvintele lui Voltaire: "Foarte puțin s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din peste 30 de țări ale lumii, inclusiv din îndepărtata Japonie. Prin intervenția unor universitari ieșeni fii ai Bucovinei, între care istoricul Vasile Neamțu, de la Tișăuți Suceava, s-a transferat în proprietatea statului, respectiv a Muzeului Județean Suceava, casa marelui folclorist și etnograf, Simeon Florea Marian, membru al Academiei Române; s-au achiziționat de la urmașii acestuia, Maria, fiica sa și profesorul Mihai Cărăușu, ginere, obiectele, biblioteca, manuscrisele sale, iar în 1974 s-a inaugurat Fondul Memorial-Documentar "Simeon Florea Marian" cu reviste de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tabel cronologic și bibliografic de Petru Froicu și Eugen Dimitriu; studiu introductiv de prof. univ. dr. Ion Popescu-Sireteanu, postfață de prof. drd. Nicolae Cârlan, Editura Suceava, 1997, 192 p.), aveau menirea să-l readucă în contemporaneitate pe cel mai mare folclorist și etnograf al românilor, om genial, cum nu mai cunosc să fi avut pe măsura lui nici un alt popor până azi. Dacă despre el nu s-a putut vorbi și scrie, din motive politice, o jumătate de veac, între timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
311, 303 și 321 p.). După monografia istoricului și criticului literar Liviu Papuc, dedicată lui Leca Morariu (Editura Timpul, Iași, 2004) cele trei volume de scrisori completează, nuanțează și luminează noi unghiuri ale vieții, activității și personalității universitarului, eminescologului, scriitorului, folcloristului, istoricului și criticului literar cernăuțean Leca Morariu. Angajat într-o dispută profesională cu George Călinescu, la începuturile carierei didactice a acestuia, criticat, înfierat toată viața de către acesta, nu atât cu motive, cât dintr-un spirit răzbunător, pătimaș, vindicativ, trebuind apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sătenilor. Studiul este completat cu o vastă culegere folclorică În jud. Pevnomaise, Znamenka, Voznesensk, Melitopol, Marinpol, Donețk. Descrierea românilor din Ucraina transbugeana aparține unor personalități de seamă, totuși istoria oficială aduce puțină lumină În acest domeniu. Au publicat studii istorice folcloriști, sociologi, istorici: Nicolae Iorga, Ștefan Ciobanu, Ion Nistor, Vasile Harea, Sergiu Grosu, Dumitrie Gusti, Anton Galopenția, Anton Rațiu, etc . O scriere relativ recentă o datorăm doamnei Ludmila Bulat din Chișinău, originară din localitatea Martonoșa regiunea Kirovograd, Ucraina Centrală care actualizează
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
meleaguri dar ne-a Împuținat urgia stalinistă. Se văd mărturii la Pătrăuții de Jos unde afost ridicat un monument În memoria celor 142 martiri victime ale represiunii staliniste. Din 2771 săteni, 2259 recunoșteau limba română drept limbă maternă. Valeriu Zmașu, folcloristul satului este convins că populația satului său putea fi mult mai mare și evident neaoș românească așa cum fusese până la război dacă nu era văduvită de cei mai buni gospodari, de tineret, prin deportări, masacre sângeroase, condamnări la ani grei
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea povestite de Anton Pan, și "cel isteț ca un proverb" după cum îl imortaliza Eminescu în "Epigonii" pe compozitorul, literatul și folcloristul ce a dat glas înțelepciunii populare. Una dintre aceste povestiri, scrisă la jumătatea secolului al XIX-lea, dar care nu-și arată vârsta, " Haina mai mult e privită decât persoana cinstită", surprinde moravurile balcanice: "toți privesc la haine, iar persoana
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
arată pe Sfânta Parascheva, înlocuitoarea simbolică a lui Mokoș, în compania Sfântului Ilie (mai vechea zeitate indo- europeană Perun) și a Sfântului Blasius (Vlasii), care la rândul său a luat locul lui Veles (Gimbutas, 2005 : 115). și alți etnografi și folcloriști români, pe care nu-i vom enumera aici, întrezăresc în trăsăturile Sfintei Parascheva - Sfânta Vineri reminiscențe și legături ale cultului mai vechilor Minerva, Junona, Venus. Chiar și un articol din ziarul Lumina aduce în discuție „transferul trăsăturilor și atributelor sfințeniei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]