KorAP: Find »[drukola/base=fonem & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...41 >

1,004 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

apoi în u prin micșorarea deschiderii mandibulei, alungirea și îngustarea tubului fonator prin țuguierea buzelor. O acțiune facilitatoare a pronunției prin poziția retrasă a limbii o are și articularea fonemului u în cadrul silabelor: hu, gu și cu. Odată emis corect, fonemul u se exersează în cadrul unor cuvinte, sintagme sau onomatopee: supa, sus, duș, suta, fusta, must, cuțit, tu, cucu „guguștiuc”, „cucuriguuu..”. Ulterior se fac propoziții care se pronunță cu pauze între cuvinte, exemplificându-se cu imagini fiecare noțiune: Urlă lupul în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
această posibilitate se trece la pronunția pe silabe sau pe litere, ca în final prin sinteză să reușească recompunerea cuvântului și să indice noțiunea exprimată prin cuvânt. În final se lucrează la ritmul și intonația exprimării propoziționale. Deformări în articularea fonemului u - Tonalitatea înaltă a fonemului u, cu așa numită „voce de cap', este datorată frecvenței înalte de emisie a fonemului, ridicării laringelui, îngustării spațiului cu vălul palatin, mutării posterioară a rezonanței orale și dispariției rezonanței toracice. Defectul tulbură inteligibilitatea vorbirii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pronunția pe silabe sau pe litere, ca în final prin sinteză să reușească recompunerea cuvântului și să indice noțiunea exprimată prin cuvânt. În final se lucrează la ritmul și intonația exprimării propoziționale. Deformări în articularea fonemului u - Tonalitatea înaltă a fonemului u, cu așa numită „voce de cap', este datorată frecvenței înalte de emisie a fonemului, ridicării laringelui, îngustării spațiului cu vălul palatin, mutării posterioară a rezonanței orale și dispariției rezonanței toracice. Defectul tulbură inteligibilitatea vorbirii de aceea se impune obligatoriu

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și să indice noțiunea exprimată prin cuvânt. În final se lucrează la ritmul și intonația exprimării propoziționale. Deformări în articularea fonemului u - Tonalitatea înaltă a fonemului u, cu așa numită „voce de cap', este datorată frecvenței înalte de emisie a fonemului, ridicării laringelui, îngustării spațiului cu vălul palatin, mutării posterioară a rezonanței orale și dispariției rezonanței toracice. Defectul tulbură inteligibilitatea vorbirii de aceea se impune obligatoriu corectarea. Subiectul trebuie să deosebească prin palpare prezența vibraților toracice transmise în cazul emiterii cu

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cu vălul palatin, mutării posterioară a rezonanței orale și dispariției rezonanței toracice. Defectul tulbură inteligibilitatea vorbirii de aceea se impune obligatoriu corectarea. Subiectul trebuie să deosebească prin palpare prezența vibraților toracice transmise în cazul emiterii cu „voce din piept' a fonemului, respectiv lipsa vibrațiilor în cazul emiterii cu „voce de cap'. Se reia acțiunea de poziționare a sistemului articulator și se explică pe imagine sau pe programul de simulare modificările de tonalitate și poziționare a laringelui. Dacă e fost emisă corect

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se explică pe imagine sau pe programul de simulare modificările de tonalitate și poziționare a laringelui. Dacă e fost emisă corect vocala a se reia pronunția ei și prin deviere se trece succesiv la sunetul o și în final la fonemul u. - Deformarea fonemului u în sunetul o este cauzat de poziționarea buzelor. În această situație micșorăm orificiul bucal, alungim îțuguiem) buzele și ridicăm mandibula și laringele, dând o înclinare în jos tubului vocal. - Scăderea intensității sonore se datorează micșorării orificiului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
imagine sau pe programul de simulare modificările de tonalitate și poziționare a laringelui. Dacă e fost emisă corect vocala a se reia pronunția ei și prin deviere se trece succesiv la sunetul o și în final la fonemul u. - Deformarea fonemului u în sunetul o este cauzat de poziționarea buzelor. În această situație micșorăm orificiul bucal, alungim îțuguiem) buzele și ridicăm mandibula și laringele, dând o înclinare în jos tubului vocal. - Scăderea intensității sonore se datorează micșorării orificiului intrabucal sau lungimii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
În această situație micșorăm orificiul bucal, alungim îțuguiem) buzele și ridicăm mandibula și laringele, dând o înclinare în jos tubului vocal. - Scăderea intensității sonore se datorează micșorării orificiului intrabucal sau lungimii tubului vocal, fapt remediabil printr-o acțiune adecvată. - Parazitarea fonemului u de alte vocale se datorează modificărilor de poziției în timpul pronunției. Prin pronunțarea pe sunete și silabe remediem defectul. - Nazalizarea vocalei u este substratul apariției vocii de cap, produsă prin dirijarea parțială a aerului nazal. Corectarea se face prin devierea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mandibului și se fac exerciții de expir oral care concură la ridicarea vălului palatin. Datorită particularităților comune, odată demutizate vocalele o și u se exersează împreună pentru discriminarea labiolecturii și obținerea profilului acustic distinct. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei E Fonemul e este o vocală mijlocie prin poziția semideschisă a gurii, nerotunjită prin neparticiparea buzelor, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului e Limba se ridică cu partea medină spre palatul dur, vârful se așează în spatele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pentru discriminarea labiolecturii și obținerea profilului acustic distinct. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei E Fonemul e este o vocală mijlocie prin poziția semideschisă a gurii, nerotunjită prin neparticiparea buzelor, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului e Limba se ridică cu partea medină spre palatul dur, vârful se așează în spatele incisivilor inferiori, iar maginile se lățesc sprijinindu-se de ultimii trei molari superiori. Mandibula ocupă o distanță medie intermandibulară cuprinsă între circa 5 - 10 mm pentru

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Limba se ridică cu partea medină spre palatul dur, vârful se așează în spatele incisivilor inferiori, iar maginile se lățesc sprijinindu-se de ultimii trei molari superiori. Mandibula ocupă o distanță medie intermandibulară cuprinsă între circa 5 - 10 mm pentru emiterea fonemului e obișnuit, ca cel din cuvintele bere, fete, teme, dar care se micșorează la 4 - 5 mm în cuvintele eu, el, ea, este ș.a., - cuvinte în care sunetul e se pronunță precedat de i, astfel: ieu, iel, iîe)a, ieste

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mm în cuvintele eu, el, ea, este ș.a., - cuvinte în care sunetul e se pronunță precedat de i, astfel: ieu, iel, iîe)a, ieste. Buzele se întind, iar comisurile se retrag, descoperind marginile incisivilor inferiori și superiori. Poziția la emiterea fonemului e se exersează în fața oglinzii. Fonemul e se emite cu dificultate izolat și se pierde cu ușurință mai ales în poziția finală a cuvintelor. Precedat de o consoană din prima regiune de articulare, fonemul e se emite mai ușor, de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
este ș.a., - cuvinte în care sunetul e se pronunță precedat de i, astfel: ieu, iel, iîe)a, ieste. Buzele se întind, iar comisurile se retrag, descoperind marginile incisivilor inferiori și superiori. Poziția la emiterea fonemului e se exersează în fața oglinzii. Fonemul e se emite cu dificultate izolat și se pierde cu ușurință mai ales în poziția finală a cuvintelor. Precedat de o consoană din prima regiune de articulare, fonemul e se emite mai ușor, de aceea se va exersa emiterea pornind

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
inferiori și superiori. Poziția la emiterea fonemului e se exersează în fața oglinzii. Fonemul e se emite cu dificultate izolat și se pierde cu ușurință mai ales în poziția finală a cuvintelor. Precedat de o consoană din prima regiune de articulare, fonemul e se emite mai ușor, de aceea se va exersa emiterea pornind de la pronunția silabei: be, sau în jocul de imitare a „behăitului oii': „bee ...”. Se poate începe demutizarea folosind cuvinte ce întrebuințează consoane din primele zone de articulare: pete

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
behăitului oii': „bee ...”. Se poate începe demutizarea folosind cuvinte ce întrebuințează consoane din primele zone de articulare: pete, pene, dese, mese, pește, ce asigură o șansă mai facilă de a obține demutizarea decât încercarea de a antrena pronunțarea izolată a fonemului e. Odată pronunțat corect, cuvântul se analizează prin despărțire în silabe și sunete, până la fonemul e care se pronunță repetat și scurt. Se trec la alte cuvinte care odată înțelese sunt introduse în sintagme și scurte propoziții: Fetele vesele pun

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de articulare: pete, pene, dese, mese, pește, ce asigură o șansă mai facilă de a obține demutizarea decât încercarea de a antrena pronunțarea izolată a fonemului e. Odată pronunțat corect, cuvântul se analizează prin despărțire în silabe și sunete, până la fonemul e care se pronunță repetat și scurt. Se trec la alte cuvinte care odată înțelese sunt introduse în sintagme și scurte propoziții: Fetele vesele pun pe mese vasele șterse. Pe mese sunt mere și pere pe alese. Logopedul plasează oglinda

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
șterse. Pe mese sunt mere și pere pe alese. Logopedul plasează oglinda lângă sine pentru ca subiectul să facă o comparație apropiată a propriei poziții de articulare cu cea predată, iar fiecare cuvânt se pronunță pe silabe și pe litere, încât fonemul e se exersează izolat și în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
e se exersează izolat și în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de consolidarea a pronunției cuvintelor este cauza principală a pierderii pronunției sunetului e. Datorită situării medii a poziției sistemului articulator, fonemul e este cu ușurință

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de consolidarea a pronunției cuvintelor este cauza principală a pierderii pronunției sunetului e. Datorită situării medii a poziției sistemului articulator, fonemul e este cu ușurință deformat spre un sunet interfonemic

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de consolidarea a pronunției cuvintelor este cauza principală a pierderii pronunției sunetului e. Datorită situării medii a poziției sistemului articulator, fonemul e este cu ușurință deformat spre un sunet interfonemic. Pentru corectare se pornește de la cuvântul primordial, în care s-a obținut pronunțarea corectă a fonemului, și se exersează diferite combinați silabice până se ajunge la combinația silabică care a creat

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
este cauza principală a pierderii pronunției sunetului e. Datorită situării medii a poziției sistemului articulator, fonemul e este cu ușurință deformat spre un sunet interfonemic. Pentru corectare se pornește de la cuvântul primordial, în care s-a obținut pronunțarea corectă a fonemului, și se exersează diferite combinați silabice până se ajunge la combinația silabică care a creat dificultăți în articulare. Se pronunță pe litere și apoi unitar silaba ce a ridicat probleme, ca în final să se reconstruiască cuvântul. În momentul atingerii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
să încurajeze articularea. În nici într-un caz să nu se permită consolidarea unor deprinderi greșite, iar în condițiile nereușitei munca trebuie reluată la următoarele ședințe. Odată pronunțat corect, se ajustează lungimea emisiei fonemice prin pronunțarea repetată și scurtă a fonemului e: e-e-e. Recuperaționistul trebuie să dispună de un auz fin și să aibă o inteligență motrică deosebită a sistemului articulator ca să intuiască cauza principală a deformării articulării. - Deformarea fonemului e în sunetul a este cauzat de lipsa ridicării corespunzătoare a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se ajustează lungimea emisiei fonemice prin pronunțarea repetată și scurtă a fonemului e: e-e-e. Recuperaționistul trebuie să dispună de un auz fin și să aibă o inteligență motrică deosebită a sistemului articulator ca să intuiască cauza principală a deformării articulării. - Deformarea fonemului e în sunetul a este cauzat de lipsa ridicării corespunzătoare a limbii și poziției prea deschise a mandibulei. Exemplificând acțiunea de ridicare și coborâre a părții dorsale a limbii, se corectează poziția de articulare și pronunția lui e. - Deformarea fonemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fonemului e în sunetul a este cauzat de lipsa ridicării corespunzătoare a limbii și poziției prea deschise a mandibulei. Exemplificând acțiunea de ridicare și coborâre a părții dorsale a limbii, se corectează poziția de articulare și pronunția lui e. - Deformarea fonemului e în sunetul o are ca substrat retragerea și coborârea limbii și participarea buzelor la articulare. Prin poziționarea corectă a limbii și retragerea comisurilor într-o atitudine relaxată facială corectăm defectul. - Desonorizarea fonemului e este datorată transformării vibrațiilor corzilor vocale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de articulare și pronunția lui e. - Deformarea fonemului e în sunetul o are ca substrat retragerea și coborârea limbii și participarea buzelor la articulare. Prin poziționarea corectă a limbii și retragerea comisurilor într-o atitudine relaxată facială corectăm defectul. - Desonorizarea fonemului e este datorată transformării vibrațiilor corzilor vocale într-o constricție fricativă expiratorie. Reluăm actiunea de conștientizarea a vibrațiilor palpate pretraheal și toracic și arătăm pe filmul demonstrativ diferențele imaginii corzilor vocale în vibrație sau lipsa lor. Vocala e odată deprinsă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]