779 matches
-
Sebeș. Deci de la latin la slav, și apoi la ungar, regăsind prin traducere același sens în Bistra și Sebeș, ca și între Frumoasa și afluentul său Dobra. Conlocuitorii unguri, fie - ca în acest caz - au tradus, fie au adaptat la fonetica limbii lor numirile românești, deformîndu-le. Se constată că limitele la unele zone de colonizare din Transilvania, aceste influențe germane și ungurești sunt foarte slabe, dată fiind durata de mai puțin de un mileniu a conlocuirii, ca și în cazul turcilor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Cis-Alutana, 1723 (BAR, D.V.35). 45 Specht (Obristen), Militarische Carte, p. 1790-1791 (BAR, D.XXVII.6). 46 Cf. Lahovari G. I., Brătianu C. I., Tocilescu Gr., Marele Dicționar Geografic al României, vol. IV, București, 1901. 47 Vezi în Wald Lucia, Fonetică indoeuropeană, București, 1979 (49), vechiul slav Zivu, scr. jĭvah, lat. vivus, v. pers. jiva, lit. gyvas. 48 Vezi în Simenschy T., Ivănescu G., Gramatica comparată a limbilor indoeuropene, Buc., 1981 (210); scr. jĭva-h, lat. vivus, lit. gywas, gr. bios (234
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
inseparabile de naționalism și avînd un efect interdeterminant reciproc. A găsit la București atmosfera de revoltă generală caracteristică scenei românești în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Iorga a reușit să intre în conflict cu revista "Convorbiri literare" în privința foneticii și a ortografiei limbii române, contrazicîndu-l chiar și pe B. P. Hasdeu 83. Legăturile lui cu alte reviste literare, ca "Revista nouă" sau "Lupta", s-au înrăutățit. Triumviratul literar CaragialeVlahuță-Delavrancea a fost supus mai multor atacuri. Atunci cînd Iorga i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Analiza. Conspectul. Eseul structurat. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea și apostroful, accentul cuvintelor. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse, arhaisme, neologisme; Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]