1,051 matches
-
pe scurt ea putea fi rezumată în următoarele acuze grave: 1. M-am rugat cu poporul pentru episcopii și preoții arestați; 2. Am refuzat să divulg secretul spovezii. Aici, însă, era vorba de o simplă înscenare; 3. Am păstrat legătura frățească și colegială cu confrații mei preoți franciscani; 4. Eram în legătură cu Frații Școlilor Creștine, considerați ca și franciscanii niște dușmani ai poporului; 5. Aș fi făcut din punctul lor de vedere niște afirmații ostile la adresa ordinii politice din țară, în cadrul unor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
făcută de pr. Iosif Pal, verișor primar, de a merge și a rămâne la Horlești unde dânsul era paroh. Un motiv în plus l-a constituit și apropierea de spitalele din Iași. Aici s-a bucurat de o îngrijire deosebită, frățească, dar afecțiunile de care suferea se acutizau. Slăbise mult și se deplasa tot mai greu. Spre sfârșitul lunii septembrie a anului 1965, în timp ce concelebra Sf. Liturghie cade la altar și este transportat de urgență la Spitalul de Neurologie din Iași
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
însetat de singurătate, dar plin de ardoare apostolică în folosul oamenilor; dornic de a părăsi această lume, dar conștient de datoria de a lucra în viața pământească. Cele trei ramuri ale familiei franciscane se află într-o strânsă colaborare și frățească emulație. În epoca modernă, chiar și în zilele noastre, „Sacro Convento”, locul unde se află mormântul Sf. Francisc, aflat sub îngrijirea fraților minori conventuali, a devenit centrul mișcării ecumenice promovate de Papa Ioan Paul al II-lea. La propunerea lui
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de chin. Bine că a trecut! Dragă Florino, nestăvilită e dorința noastră de a te revedea! Pierre a devenit de o majestuoasă austeritate, în timp ce noi ne mai amuzăm din când în când pe la Maxim’s, bineînțeles cu insuccesele obișnuite. Salutări frățești, Vally 1 septembrie 1954 Din nou la București, gata să încep o viață nouă. Nouă ca fond... Toamna, ca de-obicei - fermecătoare... Multe lucruri de făcut și plăcerea de a le face. O nouă calitate: aceea de a fi în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Sandu, la spatele căruia mă încălzeam seară de seară. Dar nu l-am găsit. Nu era acolo. Și nu-l voi mai întâlni niciodată deoarece s-a rătăcit pe drumul fără întoarcere și nesfârșit. Nu-i voi mai simți căldura frățească a corpului dăruită mie din toată inima. Am adormit înfrigurat cu pătura trasă peste creștet. În ziua aceea, elevul Aciocîrlănoaiei Victor era absent. Locul lui din bancă era gol. Oare ce s-o fi întâmplat?... Pentru a regăsi paradisul pierdut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fierbinte. Contaminați de sensibilizarea bruscă a lui Mircea, ca o reacție în lanț propagată pe căi nevăzute, l-am îmbrățișat spontan pe fratele nostru cu toată forța de care dispuneam, formând un grup statuar viu, dar nemișcat, simbol al iubirii frățești eterne, plângând de bucurie și de fericire ca urmare a unui gest uman și creștinesc impresionant. Mircea, cel mai mare și mai puternic frate al nostru, coordonatorul tuturor acțiunilor noastre avea fața udată de lacrimi. Extraordinar! Măi băieți, măi băieți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mila noastră, clătinându-se ca un om grav bolnav, preluând cu sine necazurile unor copii chinuiți pe nedrept. Cei de pe verandă continuau să se uite cu interes și afecțiune la grupul de copii îmbrățișați într-o profundă și indestructibilă solidaritate frățească... Apoi, Mircea rupea bucăți din pâinea proaspătă și caldă, iar noi o treceam pe sub chicuș ungând-o cu ulei și, stând pe sacii de floarea-soarelui, mâncam încet, pătrunși de o puternică transfigurare sufletească, de parcă ne-am fi împărtășit din chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
urma să sosesc cu trenul și să mă întâlnesc cu ei în gara Kievskaia. Aveam misiunea să cumpărăm filme sovietice din producția anului 1969 - anual, fiecare țară din CAER organiza un târg cinematografic în care-și prezenta producția celorlalte delegații frățești, în proiecții întinse zilnic pe 6-7 ore, timp de o săptămână. Trebuia să cumpărăm nu totul, dar mult - ca și ei să ia de la noi mult -, însă cu mare grijă ideologică. Am plecat din Gara de Nord, avându-l ca tovarăș de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
a iubit și care-i va cinsti cu pietate memoria.“ (Scînteia tineretului, 9 ianuarie 1958) O generație fericită de protocolul sovietic (nota V. I.) „La temelia dragostei și prieteniei noastre stau principiile internaționalismului socialist, solidaritatea oamenilor liberi de pretutindeni, ajutorul frățesc pe care cei mai înaintați pe drumul înfăptuirii comunismului îl dau celor care se mai află la primii pași. În spiritul acesta conducătorii popoarelor noastre au semnat acum zece ani nu un protocol al unor «aranjamente» între dânșii, ci textul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Un simbol al independenței și suveranității - Petru Groza (nota V. I.) „Petru Groza a fost un adept sincer și devotat al prieteniei între poporul român și popoarele sovietice și a militat cu convingere și hotărâre pentru dezvoltarea continuă a relațiilor frățești și a prieteniei cu Uniunea Sovietică, cu China Populară, cu toate țările socialiste. În întărirea continuă a unității lagărului țărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, el vedea pe drept cuvânt chezășia cea mai puternică a apărării păcii și una
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Horia O întruchipare a fidelității și abnegației - Petru Groza (nota V. I.) „Toți i-am admirat fidelitatea și consecvența cu care a urmat politica Partidului Muncitoresc Român în problema națională, în lupta contra atitudinilor perimate și dușmănoase care împiedicau conviețuirea frățească între poporul român și minoritățile naționale. De la înălțimea postului pe care-l ocupa și-a servit cu abnegație poporul, ducând o acțiune neobosită pentru ridicarea prestigiului țării și afirmarea pe plan internațional a Republicii Populare Române.“ (România liberă, 10 ianuarie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
memorie din nou frumoasele sentimente de prietenie pe care le-a purtat poporului român, evidențiate cu pregnanță în timpul vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu din 1971. Conducătorul chinez a militat pentru legături tovărășești dintre Partidul Comunist Chinez și partidul nostru, pentru relații frățești dintre China și România. Numeroasele manifestări de compasiune ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din țara noastră, exprimate emoționant în telegrama adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, arată convingător sentimentele noastre de solidaritate tovărășească, încrederea că poporul chinez va ști să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și clarvăzătoare». În chip firesc, partidul a câștigat încrederea poporului nostru, prețuirea și dragostea sa fierbinte. Astăzi întreaga noastră țară ascultă cuvântul partidului, construiește socialismul sub îndrumarea partidului. Un factor de seamă în obținerea marilor noastre succese îl constituie ajutorul frățesc al Uniunii Sovietice, colaborarea și într ajutorarea cu toate țările socialiste. („Cuvinte adevărate, cuvinte de aur“, Gazeta literară, 2 martie 1961) „Arta și literatura noastră este o artă activă, trebuie să fie o artă activă. Dacă înțelegem bine acest lucru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prieten al lui Romulus Zăroni - Petru Groza (nota V. I.) „Nu vom șovăi, prieten scump, să ți urmăm și de aici încolo sfaturile înțelepte pe care ni le-ai dat în timpul vieții. Așa cum ne ai sfătuit, vom întări necontenit alianța frățească cu clasa muncitoare, chezășia forței și propășirii patriei noastre. Neuitată va rămâne memoria ta în inimile noastre și cinstit va fi numele tău întotdeauna de către poporul muncitor. Adio, prieten scump.“ (Munca, 11 ianuarie 1958) ZILIERU Horia „Oglinzile de aur fermecate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai apăreau și ciudățenii, care făceau moda pentru o perioadă, cum ar fi bulgăreștile POGONU (ori, pentru a fi corecți, Rodopi). Sau țigă rile chinezești ori vietnameze. Dar o discuție separată, dacă e să vorbim de țigările venite din țările frățești și prietene, merită cele cubaneze. ¡ Ay, Popular, Ligeros, H. Upmann ! Fiecare cu personalitatea ei : Ligeros, cele mai rafi nate, citadine aș putea spune, dar care numai ligeros nu erau - unu’, Zarzără, care nu prea știa cu ce se mănîncă țigările
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o exponentă ce face cinste. Nu te superi că eu caut să netezesc, prin tine, drumul copilului meu. Îți mulțumesc mult și aștept ca, vreodată, ori eu ori ea să răsplătim gestul tău de înțelegere și ocrotire. Cu bune și frățești mulțumiri și cu urări de bine, omului politic. Sâmbătă 19 septembrie [1947] Azi de dimineață, după nelipsitul popas la Muedin, am făcut plaje într’o barcă. Meltemul de trei zile ne astupă ochii, urechile, nările și dinții cu nisip fin
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să răspundă la chemarea marelui rege. Prefectul județului Dorohoi a făcut cunoscut populației Programul guvernului Miron Cristea. „Peste granițele de partid, peste frământările și agitațiile inerente vieții politice uneori exagerate și dăunătoare, ne-am întins într-un patriotic îndemn mâinile frățești de buni români nesocotind tot ce a putut să ne separe și ascultând numai de chemarea regală și de poruncile vremii, care cer astăzi cârmuirea țării printr-un guvern de uniune națională. Acest program are la bază: înfăptuirea reformelor constituționale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de la eroica hotărâre a Majestății Tale și de la înțelegerea rosturilor țării și adevăratelor ei interese. Astăzi s-au mai distrus zarva, certurile, bătăile electorale și chiar omorurile și în locul lor se va întrona liniștea, munca, pacea și unirea, pecetluite pe frățeștile îmbrățișări ale poporului, ca în timpurile legendare. Cu adresa nr.4738 din aprilie 1938 se comunică primăriilor din județ să ia cunoștință de raportul cuprins în ID regal nr.1422 publicat în M.O. nr.75 din 31 martie 1938
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
conducerea lui Gheorghe A.Cuza, a dat publicității o moțiune în care își exprima sprijinul pentru noul regim mișcarea cuzistă, devotată crezului ei naționalist, înțelege să-și dea sprijinul leal guvernului regenerator al d-lui general Ion Antonescu. Întinde mâna frățească și înțelegătoare tuturor naționaliștilor verificați din țară, pentru întări și a asigura biruința doctrinei naționaliste. Însă, la Dorohoi, șeful organizației Partidului Național Creștin, avocatul Marcel Adam, nu a urmat linia dată de șeful partidului, întrucât între el și Andrei Macoviciuc
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai ales că la Iași birocrații mi-au spus că sunt un colaborator dificil. Deocamdată trebuie să le fac acestora cîteva surprize și le vei vedea curînd (în reviste din București și Cluj). Pînă cînd ne vom vedea, o strîngere frățească de mînă și spor la muncă și dea Domnul bine. Mihai Drăgan P.S. Desigur, ai primit ultima mea scrisoare. Azi am primit onorariul pentru [nr.] 3. </citation> (69) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”22 aprilie 1973”> Dragă Costică
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
crezi? Problema, pentru mine, este foarte serioasă. Nu văd însă clar consecințele pentru actualul critic și istoric literar care sunt sau nu sunt. Nu-mi este indiferentă părerea ta... În așteptarea unei scrisori de la tine, te salut cu toată prietenia frățească, Mihai Drăgan P.S. Am primit nr. 12 din Ateneu. Un număr solid, cu colaborări diverse și prețioase. Umorul, ca întotdeauna, bun Eu am scăpat de spiritul lui Mișu... </citation> (80) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”4 februarie 1974
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
uitat să las acasă revistele și cartea (Ș[erban] Cioc[ulescu] ). La Iași am ajuns abia azi dimineață la ora 7 și îți trimit imediat revistele. Cartea, mîine, într un plic separat. Să-mi confirmi primirea lor. Negreșit. Cu dragoste frățească, Mihai Drăgan P.S. Vreau adresa exactă a dlui Lazan, Centrul de Librării, str., telef[on]. </citation> (111) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”6 decembrie 1977”> Dragă Costică, Scrisoarea ta din 2 decembrie ne-a liniștit și mai mult
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu o bună susținere parlamentară. N-a fost să fie așa și datorită cruntelor pretenții ale piticului asasin Stalin (1,60 m. Înălțime) care nu voia să scape din mână nici o țară din cele care i-au revenit după Împărțeala frățească pe care a avut-o cu slinosul Churchill. În sfârșit, după această mare monstruozitate ruso-română, „alegerile de deputați”, Iancu Gutman se putuse lăuda În raportul din perioada 22 noiembrie-23 decembrie 1946, cu Înființarea unei cantine pentru copiii evrei săraci. Meritul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Autorul folosea citatul În acest context: <<În felul acesta, el (patriotismul) se situiază (sic!, n.n.) pînă la Înălțimile care Îl recomandă ca un sentiment tot mai larg și mai generos, acela - cum spunea undeva George Călinescu - de destin comun și frățesc la popoare și fragmente de popoare trăind pe un teritoriu indivizibil care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic, laolaltă și să-și dea seama că rostul lor este de a trăi Împreună>>”. Pentru cititorul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
serviciu se numea „Literatura și patriotismul” și citatul preluat din gândirea călinesciană suna așa: „În felul acesta, patriotismul se situează pînă la Înălțimile care-l recomandă ca un sentiment tot mai larg și mai generos acela, <<de destin comun și frățesc la popoare și fragmente de popoare (subl. În orig.) trăind pe un teritoriu indivizibil care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă, să-și dea seama că rostul lor e de a trăi Împreună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]