953 matches
-
se înmulțiră, amenințând nu numai proaspăt clăditul Labirint, ci, odată cu el, și învecinatul palat de la Cnossos. Concomitent, somnul reginei începu să fie și el scuturat de vise sumbre, în care mânia lui Poseidon - divinitatea mării și cutremurelor - transpărea într-o frământată și incontinentă maree de imagini. La oracolele cu care regina îi scrută, în consecință, voia, Poseidon răspunse fără echivoc: secretul smuls excesiv pietrei de arhitectonica Labirintului nu putea fi pacificat decât prin cufundare în trupul reginei cel îmblânzitor de transparență
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
antebrațul femeii pe saltea; fu atunci aproape orbit de sclipirea stelară a brațării ieftine de aramă ce-i împodobea încheietura. Era semn că Tengri, zeitatea mongolă a cerului albastru, îi trimitea binecuvântarea lui de dincolo de întunericul înconjurător. Lumea toridă, palpitândă, frământată și înspăimântată de dinaintea-i îi trebuia lui; ar fi putut jura că alta hărăzită lui nu exista. Se arcui a curcubeu protector deasupra ei, într-un salt avântat mult dincolo de sine. Își afundă fața în lutul ei umed, brăzdat de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
s;enă, să facă din această bazilică un loc cu un simbol profund, spre care mulțimea se îndreaptă și unde se adună: Biserica pare că îmbrățișează oamenii care intră în ea. Nefericit rival al lui Bernini, Borromini, artist subtil și frămîntat, caută să exprime avînturile și pasiunile ființei umane. În acest scop el se folosește, cu o artă deosebită a curbei și a contracurbei, de contrastul dintre fațadă, ca'e te invită să intri în biserică, și interior, unde totul este
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se așează în cratița cu uleiul. Când se ridică deasupra și sunt rumenite, se scot într-o sită și se scurg, apoi se servesc calde. CAȘCAVAL 2 l lapte dulce, 2 kg brânză de vaci, 400 g brânză de oi frământată, 2 ouă, 300 g unt sau margarină, o lingură de bicarbonat Se pune laptele în cratiță la fiert, apoi, când aproape dă să fiarbă, punem brânza în lapte ca să o mai scoacem o dată. După ce s-a ales brânza de zer
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
trei părți egale. Din 100 g untură, 1,5 l de vin alb, 2 lingurițe de sare, o linguriță de zahăr, 50 g drojdie, 6 ouă întregi și 1,5 - 2 kg făină se formează un aluat elastic și bine frământat, apoi facem o foaie din tot aluatul, peste care punem o parte din aluatul cu untură. Împăturim în trei, apoi facem iar o foaie și punem iar o parte din untură; împăturim în trei, iar întindem o foaie și punem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o felie de șuncă, apoi altă felie de cașcaval unsă cu unt, altă felie de șuncă și cașcaval pe deasupra. Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. URS CU BRÂNZĂ Șase ouă, 600 gr. de brânză frământată, 600 gr. de costiță tocată cubulețe și prăjită, 300 gr. de cârnaț afumat de casă porționat și prăjit, 1 kg. de făină mălai. Facem o mămăligă potrivită pe care o împărțim în două, ungem o tavă cu unt și punem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
castravete și repetăm, până se termină, în straturi, iar la urmă, adăugăm maioneza. SALATĂ DE ANDIVE CU MAIONEZĂ 2 andive tăiate mărunt, 2 gălbenușuri, 200 ml de ulei, o lingură de muștar, 2 linguri de smântână și 100 g brânză frământată. Facem o maioneză, adăugăm smântâna, brânza, după care, la final, o turnăm peste andivele tocate. SALATĂ DE CARTOFI 1 kg. de cartofi fierți în coajă, un morcov fiert, 100 gr. de măsline, două cepe tăiate peștișori, 30 ml de oțet
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de busuioc, sare și piper. SALATĂ DE CRUDITĂȚI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Țelină, brocolli, morcov, roșii, castraveți, pătrunjel, smântână, miere după gust, sare, piper alb măcinat, hrean ras pe răzătoare, zeama de la 1⁄2 de lămâie, boabe de capere, brânză frământată și verdeață tocată mărunt. Pe un platou, așezăm cruditățile tăiate julien, după care, separat facem trei feluri de sos cu smântână - unul cu hrean, al doilea cu capere și cel de-al treilea cu brânză. SALATĂ DE DOVLECEI CU SMÂNTÂNĂ
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Când este gata, decorăm cu verdeață. Se servește cu mămăliguță sau piure de cartofi, salată de varză călită, castraveți sau gogoșari murați. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe ceaun. Tochitura se prepară din carne de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Carnea se taie fâșii mai grosuțe, care se umplu cu costiță și usturoi. Bucățile care pică se dau prin mașina de tocat, se adaugă costița de mistreț, se pun trei ouă, sare, piper, usturoi tocat, se face o pastă bine frământată, apoi se face un pat din tocătură, pe o coală de celofan. Pe marginea patului, se pun fâșiile de carne care au fost împănate cu usturoi și costiță, se rulează cu celofanul și se leagă cu ață. După aceea, se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o lingură de zahăr și făină cât cuprinde. Se face apoi un alt aluat din 1 kg de unt, 200 g făină, se amestecă bine și se împarte în trei bucăți. Se adaugă 2 kg cabanos. Se face un aluat frământat bine, până se dezlipește de pe degete, apoi se întinde o foaie, care se unge cu o parte din aluatul din unt, se împăturește în trei și se repetă de trei ori, apoi se pune la rece timp de 3-4 ore
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de usturoi cu sosul alb, turnăm în tavă, presărăm cașcavalul deasupra și dăm la cuptor. După această mâncare gustoasă, se bea un vin negru și tămâios. TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
verdeață pe deasupra. CEAPĂ UMPLUTĂ 10 cepe potrivite, opărite și scobite la mijloc, 4 cartofi tăiați felii și prăjiți, un morcov ras pe răzătoarea mică, 2 castraveți murați tăiați cubulețe, 2 linguri de orez înflorit, 200 gr. de brânză de oi frământată, 2 ouă, sare, piper, delicat, după gust, 2 foi de dafin, 100 gr. de cașcaval ras, 3 roșii tăiate felii rotunde. Tapetăm un vas pentru cuptor cu unt și cu felii de cartofi pe fundul vasului, pe fiecare cartof punem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată, 100 ml de ulei, sare și piper după gust. Se frământă toate la un loc să iasă o pastă lucioasă bine frământată, apoi se porționează pe câte două frunze de varză și se dă la cuptor timp de o oră
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată, 100 ml de ulei, sare și piper după gust. Se frământă toate la un loc să iasă o pastă lucioasă bine frământată, apoi se porționează pe câte două frunze de varză și se dă la cuptor timp de o oră. La țară se coace pe vatră, dar la casă sau bloc punem în tavă unsă cu ulei. Coapte se servesc cu lapte
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
poate la fel de "adevărate" ca realitatea, de vreme ce ajunge să și le înfățișeze atât de însuflețite". Françoise își așteaptă cu înfrigurare Făt-Frumosul, un tânăr pe care și-l închipuie înalt și zvelt, "cu privirea adumbrită și răzvrătită, cu un aer romantic și frământat". Această însingurare ajunge totuși să o sufoce. De aceea, la șaptesprezece ani începe să iasă întrucâtva din cochilie. Se împrietenește cu alte fete de la pension, care îi iau apărarea în fața glumelor proaste și îi redau într-o oarecare măsură încrederea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Iran, Irak, Siria, Marea Mediterană, Marea Egee și Marea Neagr ă. Capitala Turciei este orașul Ankara, iar alte o rașe ale ei sunt Istanbul - unde mergeam noi Ă, Izmir, Adana, Bursa, Eskișehir. Din punct de vedere istoric Turcia are un trecut destul de frământat, timp îndelungat întovărășit de cel al țărilor române, asupra căruia nu e locul să insistăm aici. Menționăm, totuși, că din 1952 Turcia face parte din NATO, în 1955 din CENTO, iar din 1963 este membru asociat al Pieții comune. Cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ultima speranță în puterea iubirii tânărului de a contracara ceea ce consideră a fi farmecul nefast care a cuprins-o pe copila ei : numai cuvintele tale înfierbântate o vor putea deștepta din vraja fără seamăn care a răpit-o (II 2). Frământatul Agamemnon, acuzat de fratele lui că se poartă schimbăcios ca o femeie (I 2), este sfâșiat între dorința de putere și dragostea de tată. El ar fi dorit să-și anuleze inumana pornire inițială de a o chema pe Ifigenia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
veacuri", București, 1968 "Memorii", București, 1978 13. Răuțescu, Ion, preot, "Dragoslavele", Câmpulung-Muscel, 1937 14. "România în anii primului război mondial", Editura Militară, București, 1987, volumul I Album Fig. 1 Piatra Craiului și culmile pitorești, iarna, văzute din Drumul Carului (forme frământate ale reliefului din interiorul Potcoavei Branului) Fig. 2 Bucegii, văzuți din interiorul Potcoavei Branului Fig. 3 Drumul Carului la "Castelul de apă" (vedere spre Biserică) Fig. 4 Drumul Carului, vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul (poieni, păduri și stânci spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Potcoavei Branului) Fig. 2 Bucegii, văzuți din interiorul Potcoavei Branului Fig. 3 Drumul Carului la "Castelul de apă" (vedere spre Biserică) Fig. 4 Drumul Carului, vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul (poieni, păduri și stânci spre Bucegi) Fig. 5 Relieful frământat al Potcoavei Branului și culmea Pietrei Craiului Fig. 6 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul drept dinspre Bucegi al Potcoavei Branului) Fig. 7 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul stâng
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mișcarea aerului din cele două regiuni (v. Tab. 4). Astfel, pe când la Gheorgheni calmul atmosferic lunar niciodată nu coboară sub 58%, luna Ianuarie având chiar un procent de 83 (cu vânturi foarte puțineă, dincoace, la Huși, atmosfera este mult mai frământată: procentajul calmului lunar mereu sub 58, ceea ce indică o mare diferență în frecvența vânturilor. Din această prezentare și analiză sumară a principalelor elemente climatice a regiunilor de unde au plecat și unde s-a stabilit grupul de bucovineni, reținem că diferența
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care încă de la sfîrșitul secolului al XlX-lea viza exaltarea energiei vitale sub toate formele sale și de pictorii străini de cultura germană cum ar fi Paul Cezanne, Paul Gauguin și Vincent Van Gogh. În concluzie, Germania, cu a sa frămîntată și cu efervescența sa culturală, constituie pentru acest curent un teren favorabil în perioada de după război, teren ce devine în anii douăzeci centrul de predilecție al expresionismului. Mai întîi trebuie subliniat expresionismul pictural reprezentat în primul rînd de Max Beckmann
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de adevărate sacrificii pentru a-și ține cuvântul dat? Oare nu este adevărat că uneori primim lecții chiar de la adversarii noștri atât în domeniul solidarității sociale, dar și în generozitatea conceptelor despre îndatoririle de dreptate? Și astfel, sufletul copleșit și frământat de mii de îndoieli, care apar înlăuntrul său, mai este expus și sofismelor dușmanului, care - după cum notează [card.] Newman - insinuează că religia și datoria sunt lucruri într-adevăr juste, admirabile și fără îndoială supranaturale, dar că în practică persoanele religioase
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]