964 matches
-
o lingură de zahăr și făină cât cuprinde. Se face apoi un alt aluat din 1 kg de unt, 200 g făină, se amestecă bine și se împarte în trei bucăți. Se adaugă 2 kg cabanos. Se face un aluat frământat bine, până se dezlipește de pe degete, apoi se întinde o foaie, care se unge cu o parte din aluatul din unt, se împăturește în trei și se repetă de trei ori, apoi se pune la rece timp de 3-4 ore
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de usturoi cu sosul alb, turnăm în tavă, presărăm cașcavalul deasupra și dăm la cuptor. După această mâncare gustoasă, se bea un vin negru și tămâios. TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
verdeață pe deasupra. CEAPĂ UMPLUTĂ 10 cepe potrivite, opărite și scobite la mijloc, 4 cartofi tăiați felii și prăjiți, un morcov ras pe răzătoarea mică, 2 castraveți murați tăiați cubulețe, 2 linguri de orez înflorit, 200 gr. de brânză de oi frământată, 2 ouă, sare, piper, delicat, după gust, 2 foi de dafin, 100 gr. de cașcaval ras, 3 roșii tăiate felii rotunde. Tapetăm un vas pentru cuptor cu unt și cu felii de cartofi pe fundul vasului, pe fiecare cartof punem
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată, 100 ml de ulei, sare și piper după gust. Se frământă toate la un loc să iasă o pastă lucioasă bine frământată, apoi se porționează pe câte două frunze de varză și se dă la cuptor timp de o oră
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată, 100 ml de ulei, sare și piper după gust. Se frământă toate la un loc să iasă o pastă lucioasă bine frământată, apoi se porționează pe câte două frunze de varză și se dă la cuptor timp de o oră. La țară se coace pe vatră, dar la casă sau bloc punem în tavă unsă cu ulei. Coapte se servesc cu lapte
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
I. ISTORIC Din câte soiuri de trandafiri înfloresc pe lume, Trandafir de la Moldova reprezintă încununarea măiestriei divine, parfumul cel mai îmbietor, culoarea cea mai autentică și sunetul cel mai îmbietor, o adevărată floare rară printre nestematele folclorice ale lumii : „Pe frământatele pământuri ale Moldovei și, mai ales ale Vasluiului, unde semnul cerului a făcut să aibe loc cea mai clară victorie împotriva cuceritorilor, scria poetul vasluian Ion Enache, pe aceste frământate dealuri de pâine, în locuri limpezite de frunze, se încingeau
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
o adevărată floare rară printre nestematele folclorice ale lumii : „Pe frământatele pământuri ale Moldovei și, mai ales ale Vasluiului, unde semnul cerului a făcut să aibe loc cea mai clară victorie împotriva cuceritorilor, scria poetul vasluian Ion Enache, pe aceste frământate dealuri de pâine, în locuri limpezite de frunze, se încingeau horele, cămări și beciuri cu gusturi de mulțumire adresate Soarelui care are bunul simț de a răsări în fiecare zi, sugerându-ne să avem și noi bunul simț de a
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
pune să suflu în fiolă, deși îl avertizez în prealabil că nu beau niciodată alcool, nici măcar la sindrofii. Fiola, desigur, are bunul simț să nu se înverzească. Moment de tensiune poetică... Luna se reflectă lamartinian în tresele epoleților... Plutonierul pare frământat; fruntea, într-un suprem gest de concentrare intelectuală, îi este brăzdată de cute. Mă întreabă cu ce mă ocup. Student la Litere? Mormăie că ne știe el prea bine pe noi, ăștia care n-am fost în stare să facem
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
troleibuz. Despicând norișorii delicați de praf. Învelindu-se în lumina filtrată de arborii parcurilor. Înaintând printre frunze ruginii sau îngălbenite ce pluteau nesigure, smulse de adiere din copacii bulevardelor. Același fel de mulțime în oricare parte a orașului, preocupată, grăbită, frământată, vociferând, tropăind, trăind. Aceeași mulțime fără de care orașul n-ar fi fost așa cum este: imens, enervant, obositor, prăfos, aglomerat, acaparator, obsedant și drag. Când a ajuns, târziu, acasă, erau de mult strânși la praznic în jurul unei mese lungi improvizate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dublu, deși bărbatu-meu nu mai locuiește cu mine de patru luni, dar mi-a fost groază să spun asta administratorului... Berbec sadea! Știai că sunt născută în zodia berbecului? M-am uitat într-o carte și am văzut: viață frământată, situații sociale pierdute brusc prin incidente violente, nimic durabil, voință puternică, ambiție, fire zănatecă, pasionat și autoritar, energic și reducând totul în funcție de sine însuși. Exact asta sunt... Te sperii? Nu, cum o să te sperii tu, care ești atât de calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-s lângă mine, Iar când pleacă și mă lasă Doru-n suflet mă apasă. Și mă iau răcori în spate Inima-mi n-o simt că bate, Aprind candela și-n sine Mă rog să le fie bine. Sunt de toate frământată, Ca focul trosnesc de- odată, De parcă aș fi pământul Fără ploaie, bate vântul. Sufăr vreme-ndelungată, Vreau în ușă iar să-mi bată Să-i am iarăși lângă mine Dorul meu să se aline. ÎMI VINE UNEORI SĂ PLÂNG Îmi
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
în ordine cronologică. - Nemernicule! Spune cea dintâi cu accent berlinez, ținându-mi băiatul de mână. Hans îți seamănă leit. Pe băiat nu-l recunosc, așa cum stă în fața mea, desculț, cu picioarele degerate. Dar Wanda a rămas aceeași, cu ovalul chipului frământat ca din cocă. Era blândă în dragoste, ca oaia la tunsoare. - După ce m-ai necinstit, zice a doua, m-ai poftit în cafeneaua hotelului, unde ai citit revistele un ceas întreg, fără să mă vezi, fără să-mi spui un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
jocul lor? Ochii i se îngustară, în timp ce rămase tăcută, chibzuind. De câteva ori păru pe cale să vorbească, dar de fiecare dată își opri cuvintele printr-o manevră ciudată, parcă-și comprima buzele. Jefferson Dayles privi jocul emoțiilor pe chipul ei frământat, captivat în treacăt de această femeie care trăia totul atât de violent. În final, el clătină din cap; vocea îi era puternică atunci când rosti: - Kay, nu contează! Nu vezi? Jocul lor, așa cum spun, nu înseamnă nimic. Nimeni, nici un individ, nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
scrise/descrise de contemporanii noștri, ci de cei bătrâni. Istoria pământului se derulează între o apocalipsă și alta. Cei vechi au văzut ca nimeni alții natura răului, l-au și înfruntat în față. Parcă veacul ce trecu a fost mai frământat ca niciodată, mai sângeros și mai aproape de a nimici, în numele civilizației, însăși ființa umană. Secolul trecut a fost un crematoriu al omului și al spiritului. Totuși, să nu ne amăgim, războiul este de 5000 de ani verificabil istoricește și este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să aibă propria familie, Mura s-a dedicat trup și suflet acestui țel. Nu a fost ușor să-și vadă visul împlinit. Casele, așa cum se construiau pe acea vreme, implicau eforturi deosebite. Pământul vâscos trebuia amestecat cu paie și apă, frământat bine cu picioarele și, boț cu boț (așa cum le era denumirea) trebuiau așezați frumos între șipcile care conturau viitorul perete. A călcat Mura în picioare atâta lut de-a lungul vremii, încât, ușor-ușor, picioarele ei au căpătat urme vineții. Cu
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
la catedra de Teologie Practică în cadrul căreia suplinește o vreme și catedra de Teologie Morală, profesor titular de Teologie Practică devenind din 1919. Iată cum caracteriza Vasile Loichiță venirea lui Cotlarciuc în rândul profesorilor de la Alma Mater: „Grele au fost frământatele încercări și piedicile de trecut în această strădanie a sa, dar, în sfârșit, a izbutit, și odată cu întregirea noastră națională, ajunge titularul catedrei de teologie practică, ilustrată decenii de-arândul cu atât de rară vrednicie de neuitatul Dr. Teodor Tarnavschi”. Și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Caius Brediceanu. Vor urma patru ani (până la 1 februarie 1937) de viață în siguranță, rodnică atât pe planul creației artistice, cât și pe acela al diplomației - analizele făcute de Blaga presei austriece fiind adevărate radiografii ale unei perioade teribil de frământate, într-o țară devenită seismograf al situației europene. De la începutul anului 1933, când național-socialismul a ajuns la putere în Germania, Austria devenise - după aprecierea lui Blaga - "punctul cel mai sensibil" de pe continent; motiv pentru care Nicolae Titulescu (ministru de Externe
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
practicile recomandate, ideea nu mai e o blasfemie, ci mai degrabă igienă, plăcere ce e și igienă și o viață fermecată și interesantă. O viață interesantă este conceptul suprem al neghiobilor. Poate că nu gândesc limpede. Sunt foarte trist și frământat astăzi. Plus că sunt conștient de anormalitatea propriei mele experiențe. Câteodată mă Întreb dacă am vreun rost aici, printre alți oameni. Eu plec de la presupunerea că sunt unul dintre voi. Dar totodată nu sunt. Îmi suspectez propriul raționament pentru că soarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să mănânce. Simțea că nu putea îndura să intre și să dea ochii cu nevasta lui cea bătrână, care-l batjocorea cu vorba, și nici cu cea tânără, care-i răspundea supusă, dar îl batjocorea cu fapta. Era amărât și frământat, rupt de prietenii lui care se pregăteau să-și petreacă seara în jurul focurilor, pentru că privirile lor îl acuzau că-i trăda. Gelozia chinuitoare ce-l rodea de atâta vreme devenise acum o rană veche, și-l durea ca orice rană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
o noapte a vieții. Departe, spre munții Nanșan, soarele, acoperit de o pătură groasă de nori, se pregătea să apună. Seara de 10 ianuarie 1475, Vaslui, Moldova Cerul se lăsa, parcă, tot mai jos deasupra văii Bârladului. Cobora cu tot cu norii frământați și cenușii, ca și cum pământul ar fi urmat să fie acoperit curând de o cortină imensă, sau ca și cum o altă lume, sosind din neguri, s-ar fi pregătit să ia locul celei care suferise prea mult În acea zi. Șoapte se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
al II-lea cu anumite forțe ale Asiei puteau deveni oricând o problemă. Hanatul Crimeii, chiar și Îndepărtat, putea deveni o problemă dacă aduna armatele turcești și cele ale Hoardei de Aur. Iar Oan-san avea să traverseze toate aceste teritorii frământate. Maestrul Shan Bao Îi mai amintise că nu doar teritoriile, ci chiar Drumul Mătăsii era o primejdie perpetuă. În multe regiuni, el nu mai era sigur. Nu era sigur nici În nordul Chinei, nici la poalele munților Himalaya, nici chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
combinațiile de gri ale norilor erau cu totul neobișnuite. Unii băteau mai degrabă spre alb, ca niște presimțiri ale luminii, În vreme ce alții se adânceau În ei Înșiși, În spirale de gri Închis ce chemau parcă negrul. Marea era și ea frământată și tocmai de aceea majoritatea ambarcațiunilor aflate În apropierea Istanbulului intraseră În golf, unde erau mai adăpostite de vânturile puternice din larg. Ademenit de noutatea imaginilor, Alexandru nu văzu decât târziu un caic cu doisprezece vâslași care aducea la bordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
odihnă a corăbierilor sultanului. Tot mai mult erau răzbunați morții viteji de la Valea Albă.” (N.Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare, Editura pentru literatură, București, 166, p. 149) Mai multe subiecte se desfășoară, precum pânzele unor ape freatice, dedesubtul vieții frământate a familiei Oană. Unul din ele este plasarea Moldovei În context mondial. Perspectiva este firească, odată ce relațiile diplomatice și economice ale statului moldovean s-au extins În Europa și Asia. Pe aceste relații a fost lesne de presupus și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
victimă a unei conspirații teroriste, ceea ce subliniază polii reali a confruntării: civilizație și spiritualitate contra sălbăticie și obsesie a distrugerii. În ultimă instanță, este vorba despre o carte care cheamă o anume copilărie. Copilăria frumoasă, nebunatică, aventuroasă, uneori șăgalnică, alteori frământată, pe care mulți dintre noi au avut-o sau și-ar fi dorit să o aibă. O copilărie a hălăduirii prin codri, dar și una a lecturilor de romane picarești, palpitante, lungi cât o vacanță de vară, bune de luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]