2,593 matches
-
a realității. Insignifianța realului prin comparație cu ficțiunea creează, În acest caz, un teren al derapării, o strategie a alunecării dintr-un plan În altul. O strategie inconștientă, de cele mai multe ori, Însă nu lipsită de expresivitate și semnificație. Fărâmițări și fragmentări Că subzistă, În toate aceste tipuri de jurnale, un anumit aleatorism e dincolo de orice dubiu. Secvențialitatea și temporalitatea jurnalului intim sunt Însoțite de această caracteristică, mai puțin studiată, a literaturii intimității. Dacă pentru Maurice Blanchot blestemul jurnalului constă În obligativitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
e dincolo de orice dubiu. Secvențialitatea și temporalitatea jurnalului intim sunt Însoțite de această caracteristică, mai puțin studiată, a literaturii intimității. Dacă pentru Maurice Blanchot blestemul jurnalului constă În obligativitatea de a „respecta calendarul”15, pentru majoritatea comentatorilor e izbitoare fărâmițarea, fragmentarea acestuia. În afara câtorva experimente (de la Noul Roman la fragmentarismul prozatorilor postmoderniști), prea puține cărți de literatură „tradițională” agreează dislocarea În segmente minuscule a materialului. Dar, pentru jurnalul intim, aceasta ține și de structura psihologică. Incapabil să copieze Întreaga existență, el
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Apogeul și declinul ei"51), decât combativ ("Lupta Țărilor Române pentru apărarea independenței"52). Informațiile despre Ștefan au fost reduse cantitativ și, în plus, redistribuite în mai multe lecții despre relațiile țărilor române cu vecinii sau despre cultura medievală românească. Fragmentarea a diminuat serios impactul textului, fiind prea puțin compensată de obișnuitele repetiții școlărești. Domnia lui a continuat să fie tot una cu lupta antiotomană, iar victoria de la Vaslui referința sa definitorie, aproape un alt nume pentru Ștefan cel Mare. Doar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atribut al postmodernității, încă un semn al "sfârșitului Marilor Povestiri" (după J.F. Lyotard), pare mai curând o reașezare a narativului în forme miniaturizate, diseminate, personalizate. Ca fapt cultural, narațiunea se află în general într-o "condiție postmodernă" a multiplicării, a fragmentării, a subiectivității și tehnicismului 287, nu a eradicării. Declinul povestirii de manual a fost acutizat și de noua preferință pentru documente, modernizarea lecțiilor devenind sinonimă cu identificarea surselor istorice, scoase din instrumentarul exclusiv al profesioniștilor și lăsate la îndemâna "ucenicilor". Se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlare. Acest public din umbră formează, alături de cititorii direct vizați, o audiență potențial nelimitată și foarte inegală sub raportul resurselor socio-culturale. Rațiunea de a fi a unor asemenea texte este să trimită cititorii nefamiliarizați spre lecturile "de specialitate" prin suprimări, fragmentări, reașezări și generalizări ale unor texte ce aparțin, ca origine, culturii academice. Repetițiile, simplificările, exemplificările insistă să imprime sensuri predeterminate, asumându-și implicit axioma că cititorul va opune o anume rezistență, el având o viziune proprie "greșită", care nu se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
III, 1995, nr. 1-4, pp. 135-137. Tonul era necruțător, acuzând graba cu care s-au redactat aceste manuale, parada inutilă de erudiție, scrisul "în multe părți rudimentar sub aspect stilistic" și destule "neglijențe în ordonarea și organizarea materiei, cu inutile fragmentări ale acesteia, mărunțită și așa de legiunile nesfârșite de fapte". 123 Directorul editurii Sigma, Boris Singer, promitea pentru ulterioara revizuire că "vom încerca să dăm mai multă atenție personalităților istoriei naționale pentru că așa cere opinia publică, nu programa școlară" ("Adevărul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unui obiect, surîsul sau căscatul sînt semne pe care le stăpînim mai greu; corpul nostru se exprimă și fără știrea noastră:" Spațiul constituie fără îndoială o experiență fundamentală pentru subiect: întîlnirea cu celălalt (în viața socială și cea privată). În fragmentările și diviziunile sale, spațiul este investit cu semnificație, devenind un obiect social și politic. "Din momentul în care este structurat, făcînd obiectul unei ordonări care va înscrie în structurile sale reprezentarea sistemelor sociale, spațiul devine simbolic" (B.Lamizet, 1992:258
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nostru; * modelul relațiilor publice generalizat începînd cu anii '70, putem avansa ipoteza că noul model nu a antrenat dispariția modelelor precedente, ci doar a reconfigurat distribuția centru/periferie. În România (ca în toate societățile moderne) noile medii au condus la fragmentarea publicului și la coexistența televiziunii publice cu televiziunile comerciale, a canalelor generale cu cele tematice (Eurosport, MTV, Fashion, Discovery etc.), a naționalului cu regionalul sau localul. În perioada romantică, a "cultului" mediatic, a supunerii quasi-religioase (logica lui " Este adevărat, pentru că
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
eliminată" (M. Martin & Serge Proulx, 1995: 286). Pespectivele de reflecție și chestionări esențiale precum: *inegala distribuție de participare în spațiul public (mi-noritate de leaderi și mediatori suprainformați și supra-echipați/vs/ "majoritatea tăcută" în mod cert subechi-pată și deseori și subinformată); * fragmentarea spațiului public în "spații" parțiale impermeabile sau miriade de "bule" comunicaționale" (P. Flichy) individuale etc., nu ne îndreptățesc să adoptăm o atitudine defetistă: spațiul public există chiar dacă într-o formă diferită de modelul Habermas al "arheologiei publicității" ca dimensiune constitutivă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Michel Maffesoli, societatea se atomizează nu doar în indivizi (izolați în "bula lor comunicațională" sau în realitatea virtuală), ci și în noi comunități tribale care se definesc prin moștenirea lor culturală și un intens sentiment de apartenență. Pentru a împiedica fragmentarea societății în asemenea comunități închise, impenetrabile, nu rareori anomice, vor trebui redescoperite, dincolo de idolatria consumului și hedonismul narcisist, relațiile sociale, responsabilitatea, solidaritatea, în primul rînd prin deschiderea spre o cultură comunicațională, spre universul sensului și valorii. De fapt, sentimentul de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pletoși", "în vreme ce admiram aceste rafinamente"165). De fapt, perspectiva asupra descrierilor pare ea însăși malițios efeminată, într-atât de iscoditoare și părtinitoare dovedindu-se. Parodia se îndreaptă aici și împotriva omniscienței caracteristice epopeii, întrucât surpriza, ca element de rupere, de fragmentare a unei narațiuni aparent lineare survine de la început. Pregătindu-i o intrare măreață amfitrionului serii, Trimalchio, naratorul ni-l prezintă în cel mai intim moment cu putință, pentru a arăta că personajele lui nu au nimic de ascuns, ba chiar
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
concluzie finală după prezentarea acestor cazuri deoarece ne relevă o situație complexă și mai ales cu caracter regional a raportului dintre români și politica din Italia. Cât privește atitudinea comună pe care o observăm față de angajamentul politic este o puternică fragmentare și un individualism exacerbat. În general, cei care se află într-o situație mai grea îi privesc cu invidie și ranchiună pe cei care au reușit să obțină o poziție socială mai prestigioasă. Ajutarea acestor norocoși, poate prin acordare propriului
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
violentă a lui Cain devine amprenta inconfundabilă a tuturor războaiele de agresiune și oricărui tip de violență individuală și colectivă: orice ucigaș este fratricid și orice război este un fratricid. Autoafirmarea necontrolată, exprimată în cântul lui Lameh, ne indică o fragmentare a conviețuirii umane ce nu ține cont de apartenența exclusivă a omului față de Jahve, care i-a acordat ocrotirea sa. Legea talionului (cf. Deut 19, 19-21) și legitimarea războiului sfânt, ne înfățișează tentativa de moderare juridică a răzbunării epocii în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
promulgate nu avea nici o valoare pentru că interesele țării au fost „subordonate intereselor și ambițiilor sale personale”. De asemenea, „nu numai că nu s-a gândit să strângă și să consolideze partidele politice”, ci a fost promotorul principal al „destrămării și fragmentării” lor, profitând cu sârg de carențele democrației românești, de funcționarea defectuoasă a regimului constituțional parlamentar, existent în România. După cum remarca N. Iorga, în „Neamul Românesc” din 18 februarie 1938, instabilitatea guvernelor României era rezultatul „puterii vrăjilor parlamentare”, iar viața parlamentară
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de atașați de principiul diviziunii, categorizării, clasificării, încât în loc să se oprească și asupra complementarităților paradigmatice doar accentuează antinomiile. Mulți uită atunci când se înregimentează într-o tabără sau alta a susținătorilor unei epistemologii că explicațiile sau interpretările partizane nu sunt decât fragmentare și că absolutul lor e iluzoriu, pentru că o cale spre cunoaștere este doar atât, o cale. Consecința acestei "lupte" vechi de când lumea cum ar spune unii între "eleați" și "heracliteeni"12 e că dezbaterile în câmpul teoriilor identității sunt captive
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la unul s-a descoperit un vârf de silex - 34, la unul s-a găsit un pandantiv de argint - 70, la mormântul 77 un percutor din piatră, la mormântul nr. 105 s-au descoperit trei brățări, una întreagă și două fragmentare, 7 morminte au avut fragmente ceramice: 3, 5, 25, 34, 72, 73, 105; 6 au avut fragmente de amfore romane: 3, 25, 59, 60, 72, 116, patru au avut pietre, ca semne de mormânt: 25, 38, 59, 93, două au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din cele 22 de morminte de incinerație în groapă. Situația este și mai concludentă dacă luăm în calcul tipurile de obiecte de inventar. Așa, de pildă, la mormintele de înhumație, din cele 70 doar 6 au avut fibule întregi sau fragmentare: M. 11, 34, 44, 77, 85, 106; 3 au avut cercei: M. 77, 85, 120, la unul - M. 19 s-a descoperit un pandantiv căldărușă din fier, unul - M. 70 a avut un pandantiv din argint, unul - M. 105 a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
3 au avut cercei: M. 77, 85, 120, la unul - M. 19 s-a descoperit un pandantiv căldărușă din fier, unul - M. 70 a avut un pandantiv din argint, unul - M. 105 a avut trei brățări, una întreagă și două fragmentare, 25 de morminte au avut ca inventar mărgele: M. 1, 5, 6, 7, 12, 19, 26, 32, 34, 38, 50, 52, 62, 77, 78, 85, 92, 93, 105, 196, 120, 135, 139, 141. La mormintele de incinerație, situația este diferită
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
liberi sunt destul de numeroase, amintim aici doar exemplarele de la Poienești, Săucești, Pădureni, Bărboasa-Gălănești sau Văleni. Brățările, ca și în marea majoritate a necropolelor, sunt destul de rare. La Săbăoani, în necropola II s-au descoperit trei brățări, una întreagă și două fragmentare, într-un singur mormânt, de înhumație - M. 105. Piesa întreagă este caracteristică acestei perioade, fiind cunoscută în multe din necropolele sau chiar așezările dacilor liberi printre care amintim pe cele de la Moldoveni, Oncești-Cioara, Văleni, Bărboasa-Gălănești, Soporu de Câmpie sau Locusteni
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Chr. suprapune pe cea anterioară doar în zona „La Izvoare Nord”, în timp ce spațiul „La Izlaz” nu mai este locuit până în sec. VI-VII d. Chr.. Având în vedere faptul că aproape toate elementele ceramice ale sec. II-III d. Chr. sunt fragmentare, putem admite că populația anterioară sec. IV nu mai reprezenta o comunitate importantă care să imprime noilor veniți, implicit noii culturi materiale, entitatea culturii lor. Toate acestea devenind aleatorii sau pur și simplu întâmplătoare. Dintre toate, doar cănile și un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
topografică sau de pe un plan, rezultată din unirea punctelor cu aceeași altitudine absolută. DAMASC cea mai veche capitală în funcțiune: peste 3.000 de ani (este capitala Siriei). DEAL formă majoră de relief, cu altitudini de 200 - 800 m, cu fragmentare ce trece de 100 m adâncime, rezultată în urma unor mișcări de înălțare sau prin fragmentarea podișurilor joase. DEBIT cantitatea de apă (volumul) transportată de un fluviu sau râu printr-o secțiune a sa într-o anumită perioadă (m3/s); fluviul
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
mai veche capitală în funcțiune: peste 3.000 de ani (este capitala Siriei). DEAL formă majoră de relief, cu altitudini de 200 - 800 m, cu fragmentare ce trece de 100 m adâncime, rezultată în urma unor mișcări de înălțare sau prin fragmentarea podișurilor joase. DEBIT cantitatea de apă (volumul) transportată de un fluviu sau râu printr-o secțiune a sa într-o anumită perioadă (m3/s); fluviul cu cel mai mare debit din lume este Amazonul (America de Sud): peste 200.000 m3/s
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
comunități umane cu densitate mică și adaptări speciale; cel mai mare deșert al Terrei este Sahara (~ 8 milioane km2). DEȘEURI resturi de materiale rezultate în urma fabricării unui produs și care nu mai pot fi folosite în alte 36 scopuri. DEZAGREGARE fragmentarea rocilor, în bucăți mai mari sau mai mici, pe cale mecanică, fără schimbarea compoziției chimice, cauzată, îndeosebi, de amplitudinile mari de la zi la noapte și prin înghețul apei pătrunsă în fisurile acestora. DIALECT varianta regională a unei limbi. DINAMICA POPULAȚIEI totalitatea
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
formă de relief mai extinsă care a rezistat eroziunii terenurilor din jur. MASIV MUNTOS unitate muntoasă ce ocupă o suprafață restrânsă în comparație cu un lanț muntos și care este înconjurată de forme de relief mai joase; are versanți abrupți și o fragmentare redusă; exemple: masivele Bucegi, Ceahlău, Făgăraș, ș.a. MATERII PRIME resurse materiale care intră în producția industrială; exemplu: petrolul, cărbunele, gazele naturale, lemnul, ș.a. MEANDRU buclă realizată de un râu care străbate o câmpie. MEDIU GEOGRAFIC ansamblul elementelor naturale și antropice
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
prezenței tinerilor români la studii la Universitatea Liberă, dau originalitate demersului nostru, care este unul, pe de o parte, de istoria formării elitelor, de migrație studențeasca, iar pe de altă parte, de istorie culturală, în dimensiunea microistoriei (prin secționarea și fragmentarea voita a demersului biografic), a cercetării mentalităților, dar și a demersului de antropologie istorică. Cele patru seturi de întrebări, reluate de noi mai sus, la care s-au mai adăugat pe parcurs și altele, și-au primit răspunsuri parțiale, fragmentare
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]