8,186 matches
-
și benzi desenate - în limbile germană, engleză, franceză și spaniolă. Publicațiile vor putea fi consultate de către publicul amator până în 8 martie 2006, atât la sediul Centrului Cultural German, cât și la librăria Cărturești din str. Mercy nr. 7. Poezie în franceză l Concurs național Asociația Studenților Francofoni din Iași și Centrul Cultural Francez din Iași organizează un concurs național de poezie în limba franceză destinat studenților și elevilor. Concursul are două secțiuni: liceeni și studenți. Concurenții trebuie să scrie trei poezii
Agenda2006-06-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284713_a_286042]
-
datele personale ale autorului, adresă și numărul de telefon unde poate fi contactat. Poeziile trebuie expediate până la 31 martie la Centrul Cultural Francez din Iași: Bd. Carol I nr. 26, Iași, cod 6600, cu mențiunea „Pentru concursul de poezie în franceză“. Din juriu vor face parte Nicole Pottier, o mare prietenă a românilor, care a vizitat și Timișoara în 2005, și Alain Le Roux, poet și editor francez. Poemele câștigătoare vor fi publicate pe „Agonia France“ (http: //francais. agonia. net). Acordarea
Agenda2006-06-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284713_a_286042]
-
euro și le va fi asigurată cazarea, transportul către și din țara de rezidență. Celor care vor rămâne pe întregul an academic le va fi finanțată o perioadă de documentare în străinătate de o lună. Limbile de studiu sunt engleza, franceza și germana. Aplicația trebuie să includă un proiect de cercetare pe temă anunțată. Data limită pentru trimiterea cererii de aplicare este 10 iulie 2006. Aceasta va fi evaluată de Consiliul Științific al NEC, ulterior fiind comunicate rezultatele. Formularul de înscriere
Agenda2006-25-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/285078_a_286407]
-
în coșurile de gunoaie de pe stâlpi și-n tomberoane. În trei luni cred c-am auzit pe străzi vorbindu-se românește de cel mult patru ori, într-o forfotă de turn Babel, în care la fel de mult ca germana, engleza și franceza, auzi spaniola, araba, turca, chineza sau japoneza și foarte des rusa. Am văzut multe familii de ruși făcându-și siesta pe băncile din piețe, iar unii din ei erau atât de bătrâni, încât n-ar fi fost mare lucru să
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
spus, iar după ce a terminat de mâncat omul a venit la mine și s-a prezentat. Jean-Baptiste Joly, directorul Akademiei Schloss Solitude, un francez mic și iute, de categoria pană, germanist, fost profesor de germană în Franța și profesor de franceză în Germania, care comunică cu bursierii în câteva limbi de circulație internațională. Am conversat în franceză și am reținut printre altele că Academia Solitude și-a format o tradiție în primirea aici de scriitori români. Domnul Joly mi-a înșirat
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
Jean-Baptiste Joly, directorul Akademiei Schloss Solitude, un francez mic și iute, de categoria pană, germanist, fost profesor de germană în Franța și profesor de franceză în Germania, care comunică cu bursierii în câteva limbi de circulație internațională. Am conversat în franceză și am reținut printre altele că Academia Solitude și-a format o tradiție în primirea aici de scriitori români. Domnul Joly mi-a înșirat în jur de douăzeci de nume de scriitori români care au făcut aici stagii de creație
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
o parte din texte, printr-o formulă care, cu mici variațiuni, se repetă de 8 ori : „Găsită la mine cu ocazia percheziției domiciliare din 25 Febr. 1961. Primită de la Wolf Aichelburg, în prezent condamnat. Ion Negoițescu.” Poeziile în română și franceză ale lui Wolf Aichelburg, scrise în vers clasic, au o vagă tentă parnasiană, iar interesul lor nu depășește nivelul mediu. Excepție fac, prin referiri deschise la peisajul sumbru al vremii, Culoarea sîngelui și Moarte în închisoare. Iat-o pe cea
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
noi îi aveam pe Cezar, Virgilius și Augustus”. Abia în 1936, din cauza ezitărilor democrațiilor europene, a fost proclamată axa Roma-Berlin. Interesante în cel mai înalt grad sunt conversațiile dintre cei doi. Mussolini vorbea curent, în afară, firește, de italiană, germana, franceza și engleza. Hitler era monoglot. Dar Mussolini nu putea rezista monologurilor lui delirante, care durau ore întregi, și nici strecura vreo observație personală, pe care, și de-ar fi auzito, Hitler n-ar fi luat-o în seamă. Din păcate
Hitler și Mussolini, între ei () [Corola-journal/Journalistic/3891_a_5216]
-
ecranelor tv, Cronicarul a remarcat sâmbătă seara, la oră de vârf, după telejurnal, pe principalul canal public de la noi, TVR 1, un interviu pe care Mirela Nagâț i l-a luat lui Pascal Bruckner. Se cuvine lăudat dialogul, într-o franceză fluentă, pe care jurnalista l-a purtat cu celebrul scriitor. Intelectualitate, substanță, doi oameni care știu despre ce vorbesc și care sunt capabili să transmită idei. Prin acest interviu, eram atât de departe de stupidele discuții cu care ne-au
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
fac mai mult decât să le învețe istorie pe urmașele lor din pension. Scriind, conturează o lume a femeii, care se pârguiește în cele patru secole care despart misivele, scurte și funcționale, ale soțiilor de domnitori, de impresiile literare, în franceză, ale Dorei d’Istria. Nu știm ce vor fi învățat școlărițele lui Iorga din această treptată dezvelire a sensibilității, care transformă, încet-încet, scrisoarea din document public în bun privat, însă beneficiile pentru cititorii de peste veac sunt evidente. Scrisorile de început
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
următor este o cărticică despre Robert Marteau și versul francez. Marteau, unul din cei mai remarcabili poeți francezi contemporani, dispărut anul trecut, era vechi prieten al lui Ovidiu Cotruș și al meu. Vreau să arăt cum Marteau a inventat în franceză - limbă cu accent fix la sfîrșitul cuvîntului - un vers fără rimă al cărui suflu este asemănător cu cel al versului alb în engleză, germană și română, limbi cu accent mobil. Pare un subiect tehnic, dar de fapt este direct legat
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
proiect-pilot și un posibil model, în care mize culturale diverse își dau întâlnire. Ea reprezintă materializarea activității de un an (2012-2013) a primei ediții a Atelierului de formare avansată pentru tineri traducători români de științe umaniste și sociale de limba franceza, proiect inițiat și finanțat de Centrul Național al Cărții (Centre National du Livre) din Franța, în colaborare cu Institutul Cultural Român. Antologia, pe lângă rolul ei formativ și profesional, își propune să joace și un dublu rol de „vitrină” culturală (pentru
Antologia Ateliere ale modernității, un experiment în care mize culturale diverse își dau întâlnire () [Corola-journal/Journalistic/42499_a_43824]
-
doar 33 de ani, cu umorul său negru, cu situațiile absurde ori grotești, dar cu un talent remarcabil, până la Eriks Adamsons, socotit a fi Alfred de Musset al literaturii letone. Surpriza deplină mi-o oferă însă literatura contemporană. Citesc în franceză un volum semnat de 7 scriitoare letone, din trei generații, o proză ușor intimistă, dar plină de sevă. Incredibile aceste femei: Regina Ezera, Gundega Repse, Eva Rubene, Andra Neiburga, Nora Ikstena, Inga Abele, Ruta Mezavilka! Citindu-le, am în față
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
comuniștii autohtoni. Însă chiar și atunci se găseau soluții. Prin complicitate cu un portar de la poșta centrală din Arad, am petrecut, ca adolescent, ore palpitante, duminicile după-amiază, în sala uriașă unde erau sortate publicațiile străine. De la reviste de sport în franceză, poloneză ori maghiară, la periodicele culturale din Hexagon, la reviste din URSS tipărite în franceză ori engleză, stăteam cufundat, ceasuri în șir, într-un adevărat paradis al presei internaționale. Cele mai multe erau abonamente ale unor instituții: Biblioteca Județeană, Inspectoratul Școlar, Palatul
De ce m-am abonat la „Vanity Fair“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4448_a_5773]
-
poșta centrală din Arad, am petrecut, ca adolescent, ore palpitante, duminicile după-amiază, în sala uriașă unde erau sortate publicațiile străine. De la reviste de sport în franceză, poloneză ori maghiară, la periodicele culturale din Hexagon, la reviste din URSS tipărite în franceză ori engleză, stăteam cufundat, ceasuri în șir, într-un adevărat paradis al presei internaționale. Cele mai multe erau abonamente ale unor instituții: Biblioteca Județeană, Inspectoratul Școlar, Palatul culturii, Școala populară de artă. Dar între destinatari se aflau și Episcopia, și Sinagoga, și
De ce m-am abonat la „Vanity Fair“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4448_a_5773]
-
p. 59, în ultimul paragraf al deja pomenitei Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat, ni se spune că, bolnav, poetul „se temuse mereu să nu sfârșească vreodată ca Baudelaire, afazic, în stare să bâlbâie numai crémon.” De fapt, cuvântul în franceză e crénom, o contragere a imprecației sacré nom de Dieu. Eroarea ar fi fost minoră și pasabilă dacă editorii, care semnează precizarea, n-ar fi introdus aici o notă de subsol: „dispozitiv metalic utilizat în închiderea unei ferestre (fr.)”. Nu
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
-o, a fost generoasă cu actrițele importante, de talie, care și-au asumat partitura autorului, inflexiunile pe muchie de cuțit între rîs și plîns, între comic și tragic, între disperare și curaj. Am citit-o pe fugă de la cineva, în franceză, m-a emoționat cu adevărat, dar mi-a fost teamă că se poate aluneca, foarte ușor, în melodramă. Cînd am intrat în Rotondă, spațiul ales aici pentru spectacol, ritmul meu precipitat și-a găsit bătăile firești. Priveam în jur și
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
care privilegiată e aceea a corpului fantasmat. Pagini consistente sînt dedicate traducătorului și traducerii literaturii pentru copil, actor și proces rar abordate chiar și de traductologie și cu atît mai puțin de cercetarea din domeniu LDE, cum este codificată în franceză „la littérature d’enfants”. Polifonia limbilor, numite de autor „singulare”, de fapt, mai puțin cunoscute, este cu siguranță un indiciu al mondializării privite sub aspectul ei pozitiv, care vine să înlocuiască dialogul limbilor dominante, între ele, și ne referim aici
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
de medicină în limba franceză. În plus, admiterea se face pe dosar. Studenții au o opinie comună legată de faptul că statul nostru le oferă o a doua șansă în ceea ce privește cariera. Avantajul lor este că studiază primii trei ani în franceză, iar abia în anul al-IV-lea, limba română devine principală. Formarea din Cluj Napoca este echivalentă cu cea din Franța, cu o singură mențiune - aici, studenții încep să facă practică mult mai devreme. De exemplu, viitorii medici fac disecție pe cadavre încă
Pentru francezi, România este ultima șansă de reușită în viață () [Corola-journal/Journalistic/44864_a_46189]
-
Eugen Ionescu! Debutul din 1919 Ape adînci) este așadar unul care vine tocmai când în literatura română nu se petrece nimic esențial: generațiile puternice fie dispăruseră, fie nu apucaseră să se impună. De altfel debutul publicistic Ăprimele articole publicate, în franceză, în ziarul partidului conservator La Politique și versurile din 45 Viața românească) este puțin convingător, când nu de-a dreptul naiv, liric, stângaci. Sur la mort de Pierre Liciu din 1912) are un motto din Musset, care, raportat la subiect
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ca, din clasa a X-a R, să trec în clasa a XI-a U, unde am dat teste de lichidare a diferențelor, a obiectelor pe care nu le aveam la profilul real. Am dat diferențele bine, obținând 9 la franceza și 8 la literatura universală. Am fost aleasă primarul liceului, în care funcție, de primar, aveam responsabilități, să fac procese verbale, să tapez informații și, pe lângă aceste bătăi de cap, mai era și lucru la muncile de toamnă. (Ce mai
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
dar eu îi întrec, râzând de prostia pe care am făcut-o, căci nici eu nu mă așteptam să fac sau să zic așa ceva. Arăt și eu că viața e mult mai veselă și mai frumoasă când zâmbim. Profesoara de franceză, într-o zi, ne-a mulțumit, zicând că demult nu a mai râs cu atâta poftă. Tot ce iubesc din acest obiect, limba franceză, este doar profesoara. Am început să învăț franceza din clasa a XI-a. Prima dată, când
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
veselă și mai frumoasă când zâmbim. Profesoara de franceză, într-o zi, ne-a mulțumit, zicând că demult nu a mai râs cu atâta poftă. Tot ce iubesc din acest obiect, limba franceză, este doar profesoara. Am început să învăț franceza din clasa a XI-a. Prima dată, când am auzit cum vorbește profesoara, mi s-a învârtit capul. Cu ce accent special, cum sucea limba de-i ieșiau acele sunete... Prima dată, când am citit în franceză, toată clasa a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
început să învăț franceza din clasa a XI-a. Prima dată, când am auzit cum vorbește profesoara, mi s-a învârtit capul. Cu ce accent special, cum sucea limba de-i ieșiau acele sunete... Prima dată, când am citit în franceză, toată clasa a râs de mine, împreună cu profesoara! Aveam impresia că m-a călcat ursul pe ureche, în legătură cu franceza. Săraca profesoară, cât chin are cu mine și cu câteva fete ca și mine. Bine că evaluările sunt în scris și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
a învârtit capul. Cu ce accent special, cum sucea limba de-i ieșiau acele sunete... Prima dată, când am citit în franceză, toată clasa a râs de mine, împreună cu profesoara! Aveam impresia că m-a călcat ursul pe ureche, în legătură cu franceza. Săraca profesoară, cât chin are cu mine și cu câteva fete ca și mine. Bine că evaluările sunt în scris și am notă bună, căci să fi fost oral, era vai de capul și de limba mea! Singurătatea... Uneori, iubesc
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]