1,405 matches
-
a orașului nostru”... În ce privește colaboratorii la Graiul nostru, în cei trei ani de apariție, 1925-1927, erau amintiți că au semnat George Tutoveanu, George Pallady, Sylvia Pan, Virgil Duiculescu, George Ponetti (care un timp fusese și secretar de redacție), Zoe G. Frasin, G.M. Vlădescu, Toma Chiricuță, Ion Palodă,Victor Ion Popa, Const. Gavan, Grigore Veja, Traian Gondoiu, D. Nanu, I. Valerian, Ciprian Doicescu, Const. Crișan, Iuliu și Virgil Nițulescu, G. Tașcă, Pamfil Șeicaru, Tudor Pamfile, C.Z. Buzdugan, V. Voiculescu, Aron Cotruș
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Academia Bârlădeană». (George Tutoveanu. Academia Bârlădeană. În: Graiul nostru, nr. 9, 10, 11, 1925, p. 113— 114). 5. Au participat: A. Balaban, N. Bogoescu, G. Buzdugan, Maria Grigorescu. Ion Buzdugan, Petre Cancel, Gr. Costandache, Nichifor Crainic, C. Crișan, Zoe G. Frasin, N. Lenguceanu, Mihai Lungeanu, M. Lupescu, N. Lupu, Donar Munteanu, A. Mândru, Iuliu și Virgil Nenițescu, I. Palodă (Isac Weinfeld), I. Pajură, George Pallady, Victor Ion Popa, I. M. Rașcu, George G. Ursu, Vasile Voiculescu, Ion Valerian, Gheorghe Vrabie. „Puțini
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
străvechi arhetip sau dacă vreți un simbol − arborele cosmic − comun tuturor cultúrilor ariene, chiar dacă diferă specia: la indieni e un smochin, la celți stejarul, la germani teiul − iar Eminescu, cu cultura sa germană, nu putea adora alt arbore −, la scandinavi frasinul și, În sfârșit, la noi, bradul. Dar, Întotdeauna el e prezent În legendele Europei și ale unei bune părți a Asiei, cu rădăcinile În cer și vârful pe pământ. Ne poate spune asta ceva În obișnuitul spirit al emisiunilor mele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care se pare că are viitor. Adică “călătoria” speciilor În afara arealului lor, un turism favorizat de om dar nu spre binele naturii. La asta vă fac astăzi, cu voia domniilor voastre sper, părtași. Și acum, știrea: În lunca Prutului se plantează frasin de Pennsylvania, arbore cu multe calități, ca orice vine din America... Așa o fi oare? Tot de acolo a venit și gândacul din Colorado și filoxera. Nu că am ceva Împotrivă, ci pun o Întrebare: s’a făcut, anterior deciziei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai mari ca grindina sclipitoare și grele de parcă Heinrich n-ar fi fost nicicând făr’ de altă rațiune decât apa înaltă gata să se reverse adâncă numa’ bună să te-neci în ea uite cuibul și-l are pasărea-n frasin și prins de moacă-un aparat dintre cele de cântat și poart-a naibii rufărie neagră de monah Așa cum mi se mai întâmplase cu atâtea altele, la câteva zile după exercițiul meu cu pietre de pe malul râului, Securitatea mi-a confiscat
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
numit, în sus până la culmea munților . Iar din partea cealaltă de sus trece prin locul zis «pe Scoreiul ( în text Szkoreiul) cel Bătrân» apoi se îndreaptă pe pârâul numit Valea Vicianilor și se întinde în sus până la locul numit Unghiul cu Frasin (în text Froszeni), apoi iar merge până la pârâul Valea Cereșii ( în text Vallya Szereczi), apoi merge în sus până la Țolfa (în text Czolfa) Tunsului și în cele din urmă merge drept pe pârâul numit Apa Tunsului până la vârful munților, unde
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Spiridon, un fel de San Marco al Iașului; și al cărui glas profund are, noaptea, ceva sibilic. (Foto-Regal) Pag. 199. Împrejurimile Iașului: Pod peste lacul Vilei "Greerul". Astăzi dispărute: și lacul și podul. (Foto-Regal) Pag. 200. Câțiva de la "Epigonii": Sp. Frasin, Enrico Mezetti și Eug. Herovanu. În intenția membrilor acestui grup, fotografia trebuia să amintească colaborarea lor la feeria "Luceafărul", al cărui text se datora primului și celui de al treilea, și a cărei muzică o pregătea fostul director al Conservatorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
arhitecturale și decorative, unelte agricole, tehnică populară, jucării, obiecte de cult, mobilier, instrumente muzicale și nu în ultimul rând, măști și diferite sculpturi, realizate în ronde-bosse sau basoreliefuri. Toate exponatele erau realizate din diferite esențe de lemn: stejar, ulm, fag, frasin, cireș, tei, nuc, carpen, brad, plop, soc, răchită, paltin, mesteacăn, etc. Se putea observa o diversitate de fibre ale lemnului de diferite forme și nuanțe în exponatele unde artistul a lăsat culoarea naturală a lemnului, pentru a încânta privirea admiratorului
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
devotament și competență științifică învățământul universitar agronomic ieșean de-a lungul a peste cinci decenii. S-a născut la 19 februarie 1922, în satul CapuCâmpului, comuna Valea Moldovei, județul Suceava. A urmat școala primară în comuna natală, Gimnaziul Industrial din Frasin, jud. Suceava, Școala Medie de Agricultură de la Armășești, jud. Ialomița (1941-1943), Școala de Subingineri Agricoli, la Roman (1946-1948). În perioada 1943-1946 a îndeplinit stagiul militar și a participat la campania din Ungaria și Cehoslovacia, pentru care i s-a conferit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
D 33. DAVIDEANU, OCTAVIAN (1916-2003), jurist......... 114 34. DEMETRIADE, GHEORGHE (18601923), medic.... 117 35. DIACONESCU, MIHAIL (1913-1996), medic........... 120 36. DOLINESCU, CONSTANTIN (19272001), medic..... 123 F 37. FILIPESCU, PUIU-FILIP (1935-2002), profesor........ 128 38. FLOREA, A. ION (19412002), filolog.................... 130 39. FRASIN, GHEORGHE (19221989), medic.............. 133 G 40. GAIGINSCHI, ALEXANDRINA (1904 - 2002), medic............................................................. 135 41. GÂNJU, IOAN (1942-2002), pictor......................... 139 42. GEORGESCU, PETRICĂ (1928-1998), economist...... 142 43. GHEORGHIU, MARIANA (1951-2001), fizician....... 144 44. GHIMICESCU, CAMELIA (1916- 1990), chimist......... 147 45. GOLOGAN, ION
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
2002). A decedat la data de 12 octombrie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Sf. Apostoli Petru și Pavel din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -ZĂSTROIU, REMUS, Ion A. Florea (1941-2002). Curriculum vitae, IAȘI, febr. 2003, 2p. mss (în arhiva autorului) FRASIN, GHEORGHE (1922-1989) MEDIC Personalitate marcantă a învățământului medical ieșean, prof. univ. dr. Gheorghe Frasin și-a dedicat întreaga viață activității didactice, de cercetare științifică și de îngrijire a bolnavilor, fiind un valoros profesor de anatomie, continuând tradiția monștrilor sacri ai
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Cimitirul Sf. Apostoli Petru și Pavel din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -ZĂSTROIU, REMUS, Ion A. Florea (1941-2002). Curriculum vitae, IAȘI, febr. 2003, 2p. mss (în arhiva autorului) FRASIN, GHEORGHE (1922-1989) MEDIC Personalitate marcantă a învățământului medical ieșean, prof. univ. dr. Gheorghe Frasin și-a dedicat întreaga viață activității didactice, de cercetare științifică și de îngrijire a bolnavilor, fiind un valoros profesor de anatomie, continuând tradiția monștrilor sacri ai anatomiei ieșene: prof. univ. dr. Fr. Rainer, Gr. T. Popa și Ion Iancu. S-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
aplicarea ligaturilor și a tehnicii injectării substanțelor chimioterapice în cancer”. A fost șeful catedrei de Morfologie Normală și Patologică, iar între anii 1981-1984, decanul Facultății de Medicină Stomatologică Iași. În aceste funcții pe care le-a avut, prof. dr. Gheorghe Frasin a contribuit la afirmarea și promovarea a numeroase cadre didactice, fiind apropiat sufletește, ca un adevărat părinte, atât de cadrele didactice, cât și de studenții facultății. Activitatea sa a însemnat o muncă asiduă vizând pregătirea profesională, înzestrarea Laboratorului de Anatomie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
materializată în peste 210 lucrări comunicate și publicate în țară și străinătate. Membru al Societății de Medici și Naturaliști Iași, al U.S.S.M., al Societății Române de Crucea Roșie, a fost distins cu numeroase ordine și medalii. Prof. univ. dr. Gheorghe Frasin a încetat din viață, răpus de o boală necruțătoare, la o lună după ce s-a pensionat, în ziua de 10 iulie 1989, și a fost înhumat în Cimitirul Sf. Treime - Păcurari din Iași. REFERIRI EXTRASE : -MARINESCU, C.GH., Un secol de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
I.M.F. (1948-1979) Iași, I.M.F., 1979, p. 39, 46, 47, 72, 74, 98, 208, 266 -STAVRI, GR. și MARICIUC, P., Institutul de Medicină și Farmacie Iași, Anuar Centenar I.M.F.(1879-1979), Iași, 1979, p. 72, 164. ARTICOLE : -In Memoriam Prof. dr. Gheorghe Frasin (1922-1989), Medicina Stomatologică, septembrie-octombrie 1997, vol. I, nr.5, p. 84 -MAFTEI, CARMEN, Laboratoarele morții. Ziarul de Iași, nr.175(3475), 25 noiembrie 2002, p.2A.FRASIN, MIHAI, Prof. dr. Gheorghe Frasin (19221989). Memoriu de activitate, titluri, lucrări, Iași, februarie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
I.M.F.(1879-1979), Iași, 1979, p. 72, 164. ARTICOLE : -In Memoriam Prof. dr. Gheorghe Frasin (1922-1989), Medicina Stomatologică, septembrie-octombrie 1997, vol. I, nr.5, p. 84 -MAFTEI, CARMEN, Laboratoarele morții. Ziarul de Iași, nr.175(3475), 25 noiembrie 2002, p.2A.FRASIN, MIHAI, Prof. dr. Gheorghe Frasin (19221989). Memoriu de activitate, titluri, lucrări, Iași, februarie 2003, 2p. mss (în arhiva autorului). -BURLUI, VASILE, 67 de ani de învățământ stomatologic la Iași, Pagini medicale bârlădene, nr. 48, martie 2002, p.1 GAIGINSCHI, ALEXANDRINA
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
72, 164. ARTICOLE : -In Memoriam Prof. dr. Gheorghe Frasin (1922-1989), Medicina Stomatologică, septembrie-octombrie 1997, vol. I, nr.5, p. 84 -MAFTEI, CARMEN, Laboratoarele morții. Ziarul de Iași, nr.175(3475), 25 noiembrie 2002, p.2A.FRASIN, MIHAI, Prof. dr. Gheorghe Frasin (19221989). Memoriu de activitate, titluri, lucrări, Iași, februarie 2003, 2p. mss (în arhiva autorului). -BURLUI, VASILE, 67 de ani de învățământ stomatologic la Iași, Pagini medicale bârlădene, nr. 48, martie 2002, p.1 GAIGINSCHI, ALEXANDRINA (1904 - 2002) MEDIC Personalitate marcantă
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
găsit niciuna pe placul lui. A găsit o persoană după inima sa mai departe, la Negrești, în împrejurări cam ciudate, nefiind nici ea din partea locului, ci de la Rafaila. Pe atunci distanța mare dintre localități era străbătută cu ajutorul cailor și Elena Frasin, că așa o chema, era o bună cunoscătoare a lor și îndrăgise chiar și călăria. Aceasta a însemnat foarte mult pentru Ion. Se înfiripă o prietenie ce duce la mai multe vizite ale lui Ion la familia Frasin din Rafaila
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Elena Frasin, că așa o chema, era o bună cunoscătoare a lor și îndrăgise chiar și călăria. Aceasta a însemnat foarte mult pentru Ion. Se înfiripă o prietenie ce duce la mai multe vizite ale lui Ion la familia Frasin din Rafaila. Ion, cu caii săi deprinși la drumuri chiar mai lungi, merge deseori și la târgul din Pungești, de care se dusese vestea că aici se valorifică mai multe animale și deci cu prețuri mai ieftine. Aici, la târgul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a lui Ion Gheorghiu, la rândul lui, după ce s-a instruit pentru a fi un bun apărător al țării, maturizânduse cum se cuvine, cunoaște, în împrejurări in teresante, pe Maria Cocuz, fiică a lui Ion Cocuz și a Elenei (fostă Frasin). S-au plăcut de la prima întâlnire, deși cunoașterea mai în detaliu a fost făcută în timp mai îndelungat. Costache și Maria s-au căsătorit și au întemeiat o gospodărie foarte frumoasă. Deosebit de important și de frumos este faptul că Maria
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai în detaliu a fost făcută în timp mai îndelungat. Costache și Maria s-au căsătorit și au întemeiat o gospodărie foarte frumoasă. Deosebit de important și de frumos este faptul că Maria lui Costache, fiică de-a Elenei Cocuz (fostă Frasin), iubește ca pe proprii părinți, pe părinții lui Costache, asigurându-i cu toate cele necesare vieții, ocupându-se de sănătatea și hrănirea lor, tot atât de mult ca și a propriilor copii. (știți cum decurg în general relațiile dintre nurori și soacre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
jur la horele și jocurile tocmite de tineri și mergea la iarmaroacele ce se țineau în localitățile mai răsărite ca Băcești, Pungești, Negrești. Din povestirile lui, Maria și chiar nepoții au aflat cum a cunoscut o fată din Rafaila, Elena Frasin cu care s-a înfiripat o dragoste, dar nemaiîntâlnindu-se o bună bucată de timp a venit uitarea, vorba aceea, „ochii care nu se văd, se uită” Venind odată la târgul din Pungești , unde auzise că vitele și caii îndeosebi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
intrat în slujba boierului ca doică a copilului Jac ce fusese înfiat de boier, fiind părăsit de mama sa naturală, în ograda administratorului. în această împrejurare tata socru, prins în numeroasele sale îndatoriri, nu s-a mai întâlnit cu Elena Frasin din Rafaila, iar aceasta, știind că „ochii care nu se văd se uită”, și-a găsit un alt flăcău, pe care tot Ion îl chema, cu care s-a împrietenit și până la urmă s-au căsătorit în Cursești-Deal, devenind astfel
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pare că și de conștiință). După cum se vede, nici un urmaș direct al familiei Gheorghiu nu a atins nici măcar vârsta de 70 de ani. De notat că ramura familiei ce și-a avut rădăcina în familia Cocuz Ion și Elena (fostă Frasin din Rafaila), ce-au trăit în Cursești, a avut viață mai îndelungată, mergând spre 80 de ani, chiar și mai mult.. Poate că explicația ar fi că acei din Cursești au trăit după norme morale mai sănătoase, nu s -au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nisipul Îngrijit de pe aleea principală. Buruienile, ciupercile și rădăcinile de copaci ieșite la suprafață traversau și retraversau potecile scăldate În soare. Urșii fuseseră lichidați În anii optzeci, dar din când În când mai vizita domeniul câte un elan. Un micuț frasin și un și mai micuț plop de munte se cocoțaseră pe un bolovan pitoresc, ținându-se parcă de mână ca doi copii neîndemânatici și sfioși. Alți intruși, mai greu de prins - oameni străini veniți să mănânce la iarbă verde sau
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]