25,627 matches
-
Eu, ca să-ți spun sincer îi explică Mitică am dat paltonu pentru... liniștea noastră!... Ce contează un palton față de liniștea noastră? Bine, dar fără palton, tremuri! e mai logică cealaltă. De frig precizează Mitică. Dar, cu liniștea lor, tremuri de frica: Frică zilei de mâine. Așa că numi pare rău. Mă încurajez singur, spunându-mi că omul trebuie să riște. Ce să riște, bre? îl disprețuiește femeia, hotărâtă acum să plece. Ce mai are. Eu, de exemplu, mi-am riscat haină la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ca să-ți spun sincer îi explică Mitică am dat paltonu pentru... liniștea noastră!... Ce contează un palton față de liniștea noastră? Bine, dar fără palton, tremuri! e mai logică cealaltă. De frig precizează Mitică. Dar, cu liniștea lor, tremuri de frica: Frică zilei de mâine. Așa că numi pare rău. Mă încurajez singur, spunându-mi că omul trebuie să riște. Ce să riște, bre? îl disprețuiește femeia, hotărâtă acum să plece. Ce mai are. Eu, de exemplu, mi-am riscat haină la într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
jidanii», si pleca prima. De la ea am ramas un antirasist convins și un admirator al realizărilor neamului ei. Puțin după terminarea facultății m-am căsătorit cu o frumusețe de tip nordic, Elenă, care fugita cu părinții din Basarabia rămăsese cu frica de a fi deportata în URSS. La zbuciumul ei i l-am adăugat pe al meu, acela de fost deținut urmărit în continuare de Securitate... Cei opt ani cât am fost împreună au fost vitregi, în ciuda sentimentelor noastre: locuiam într-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
trepte Își duce umbră la-nchinat. Prin camere doarme tăcerea Își zornăie zalele-i reci În ceașcă-și lasă adierea S-o-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vrând să rămân cu această amintire, neconcepând să aflu că a fost mâncata de pisică sau că a murit... Dar să revin la bacalaureat. Stăteam afară pe culoar și așteptăm să fim chemați. Eram introduși câte 5 elevi și de frică să fim strigați, nici la toaletă nu ne-am repezit. Deși tare am fi avut nevoie și de data asta pe bune, nu ca să chiulim cum făceam în timpul liceului. Nu e nevoie să vă descriu emoțiile, e ușor de imaginat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sau nu au timp să înțeleagă cât este EL de important și ei se enervează din cauza vieții în care trăiesc și caută mereu acolo unde nu sunt răspunsuri. El, Copilul, are toate Răspunsurile și se agață de mama, nu din frică pentru el, ci din dragoste pentru ea, NEȘTIUTOAREA. Numai ei, cea care l-a găzduit înainte de intrarea lui în lume, COPILUL vrea să îi dezvăluie tainele CREAȚIEI! Numai ea are dreptul SĂ ȘTIE! După trei ani copilul nu mai poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de la mâncare și băutură peste măsură, precum și înfrânarea de la somn, căsătoria, iubirea, smerenia, privegherea, spovedania și Împărtășania deasă, singurătatea, evitarea locurilor unde s-ar putea produce căderea, citirea Scripturilor, meditația, alungarea gândurilor de desfrânare încă de la început, dragostea de Dumnezeu, frica de chinuri și dorirea bunătăților cerești, educația aleasă, paza celor cinci simțuri, în special văzul, auzul, pipăitul și mirosul, precum și supravegherea comportamentului, a gândurilor, a faptelor și cuvintelor noastre, precum și a îmbrăcămintei etc. Cuviosul Nichita Stithatul învață că duhul senzualității
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să ne despărțim de păcat, ci speranța și dorința împărăției<footnote Ibidem. footnote>, dorirea de bunătăților ce vor să fie, poftă de împărăția lui Dumnezeu<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a III-a, p. 440. footnote> și frica de Dumnezeu, în sensul de a nu-L supăra și a nu ne despărți de El prin această patimă. Chiar dacă pofta este tiranică, totuși de o vei îngrădi cu frica de Dumnezeu, ai doborât furia ei<footnote Sf. Ioan Gură
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și învățăturiă, cartea a III-a, p. 440. footnote> și frica de Dumnezeu, în sensul de a nu-L supăra și a nu ne despărți de El prin această patimă. Chiar dacă pofta este tiranică, totuși de o vei îngrădi cu frica de Dumnezeu, ai doborât furia ei<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia XIII, p. 178. footnote>, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. În Pateric ni se istorisește că la avva Efrem, din îndemnare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
dacă n-ar fi iubit aceasta în chip deosebit?), fie că prin cunoștința că Acela știe mai bine ce ne folosește (căci cum n-ar ști aceasta neasemănat mai mult Domnul cunoștinței, Care ne-a împărtășit nouă cunoștința?), fie prin frica de stăpânirea Lui atotputernică<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, cap. 48, în Filocalia..., vol. VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui Dumnezeu. Adam putea să se folosească de simțire, că nu în zadar era
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a doua, traducere și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 30, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, p. 403. footnote>. Căderea a dus prin plăcere la rușine și frică, iar în cele din urmă la acoperirea omului cu aceste veșminte, pe care sfântul Grigorie le numește moarte și care sunt semnul mortalității omului prezent. Cel mai evident semn al existenței lor este sexualitatea. Găsim totuși o formă modificată a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Când petrecerea era pe sfârșite am plecat și noi. Mersul lucrurilor a făcut ca în seara aceea să mă culc cu el. Ne-am protejat, dar prezervativul s-a rupt și s-a întâmplat ceva de care ne era tare frică - am rămas însărcinată. Pentru toți cei din jur era de la sine înțeles că nu pot să aduc copilul pe lume și că o astfel de sarcină ar fi o rușine. Prietenul meu era cu doi ani mai tânăr, iar eu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Mi-am avortat copilul. O dată cu el a murit și ceva din mine, ceva ce nu mai poate fi nicicând trezit la viață. Astăzi nu aș mai lua o asemenea hotărâre, indiferent ce ar spune cei din jur. Trăiesc cu o frică în mine de care nu mai pot scăpa. Am coșmaruri în care îmi apare o fetiță care fuge spre mine cu brațele întinse și întreabă mereu: „De ce, mămico, de ce?” Apoi mă trezesc udă de transpirație. Acest vis și privirea fetiței
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ouă și cu vioara fratelui meu, un ansamblu hilariant, cu toată tragedia momentului. Cocoșul îi cânta îmtr-una cucurigu, tot timpul voiajului. În fine, iată trenul. Suntem îmbarcați cu mare grijă de șeful devenit serviabilpeste măsură. Plecăm în plin întuneric. De frica zeppelinelor nu e voie să se facă lumină în tren și nici în stații. La Ploiești, când noi suntem debarcați și așteptăm altă posibilitate de călătorie, gara e plină de lume, care mișună prin întuneric, numai Vidi ca un licurici
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Epicur împarte dorințele în firești și necesare, firești dar nenecesare și cele ce sunt nici firești nici necesare (D. L. X, 127; Cicero, Tusc. V, 33, 93). Pentru stoici, epithymia este unul din cele patru afecte principale (alături de durere, plăcere și frică); și așa cum frica este fugă de un rău anticipat, dorința e un apetit către un bine anticipat<footnote Ibidem. footnote>. Cât privește orexis-ul (= apetit, năzuință), precizăm, pe baza volumului lui Peters<footnote Ibidem, p. 209. footnote>, că apetitivul (orektikon) este
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în firești și necesare, firești dar nenecesare și cele ce sunt nici firești nici necesare (D. L. X, 127; Cicero, Tusc. V, 33, 93). Pentru stoici, epithymia este unul din cele patru afecte principale (alături de durere, plăcere și frică); și așa cum frica este fugă de un rău anticipat, dorința e un apetit către un bine anticipat<footnote Ibidem. footnote>. Cât privește orexis-ul (= apetit, năzuință), precizăm, pe baza volumului lui Peters<footnote Ibidem, p. 209. footnote>, că apetitivul (orektikon) este acea facultate a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
înaintează spre mine Viitorul? O proiecție a minții sau un urs care are grijă de mine, un vrăjitor bătrîn? M-am simțit apărat toată viața de o forță necunoscută, fără limite. Hainele mele înaintează spre mine. Și nu mi-e frică deloc. Mă întreb cine sînt. Cine sînt hainele mele care înaintează spre mine. (Și pe cine am iubit pînă la urmă? Mama, Domnica, Zvera. Dar iubitele aruncate din mers pe autostrada memoriei? Le-am iubit? A fost ,ceva între noi
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
regim și fără efort. Pentru ca să mă conving dacă sunt nemuritor. Căci e mai bine s-o afli mai devreme decât mai târziu. Pentru ca să nu plătesc chiria. Pentru că mi-am pregătit o frază foarte frumoasă pentru ultima clipă și mi-e frică să n-o uit. Pentru că sunt dezamăgit de previziunile meteorologice.
Din Occident Expres by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/10033_a_11358]
-
mingi, în parcul ce molatic se-ofilește, și pe cei mari în treacăt să-i atingi, de-a prinselea când joci fugind orbește, seara, tăcut, spre casă să te-mpingi cu mâna apucată părintește: o, înțelegere, ușor te stingi, o, frică, greul crește. Și-ngenuncheat la iazul de sineală să stai, cu-o barcă mică lângă unde; s-o uiți apoi, căci altele, cu fală mai mare trec, pe apele rotunde, să te gândești la fețișoara pală ce cufundată-n unde se
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
o pot altera. Dimpotrivă, o confirmă precum lăuntrice omagii: Nimic mai adevărat/ ca acest drum prin zăpadă/ o adîncire în prăpăstii albastre/ cu pașii uimiți// un semn te poate scoate/ din starea egală cu sine/ un fior de culoare o frică/ în blana de animal rătăcit" (Sensul mirării). Dispoziția dominantă e un soi de indiferență produsă de egalizarea valorică a tuturor lucrurilor acestei lumi. O egalizare care dezamorsează posibilele conflicte, împingînd peisajul universal pînă la neutralitatea abstracțiunilor: "Să eșuezi/ pe o
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
și cerul palid// simți punctul dureros/ ca o enigmă -/ aici pornește ordinea/ din lucruri// aici apusurile pier în lume/ ca o deschidere ce te desparte/ de eul tău/ lipsit de seve -/ doar o petală ce se agită/ în necunoaștere și frică" (Punct). Așadar o stare a "tînjirii", disoluției, a despărțirilor de real "mirosind a distanță". O "înfrîngere" interioară care exploatează "deșeurile" topite "pînă la țipăt", în raport cu care așteptarea apare inutilă: "Ce mai poți așepta/ în amfiteatrele sferice/ studenta cu ochii adînci
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
bunule/ rog nu clinti/ cartea rămasă deschisă" (ibidem). Deoarece "o lumină încolțește/ în naufragiu/ ea naște dorințe/ și prevestiri" (Stampă). Poeta înțelege a înălța în fața stihiei negative prezența sa scriptică, "pulberea fluorescentă" a verbelor care îi îngăduie să înainteze "cu frica bine ascunsă/ în dilatate pupile" (Himere). Lipsei de energie temperamentale și, aparent, de "noroc", pe "o hartă a existenței/ cu ecouri pustiitoare", i se opune chiar figura lirică a condiției d-sale. Capabilă a capta cu finețe ecourile fabuloase ale
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
epateze indivizi din aceeași categorie "spirituală" cu el. Și totuși, cum se explică faptul că Adrian Năstase a reușit să conducă, patru ani încheiați, cu o mână de fier, un partid ce se identifica cu administrația și cu statul? Doar frica pe care o inspira nu era suficientă. Exista, desigur, și sprijinul, niciodată retras până la capăt, al lui Ion Iliescu. În ciuda "ciupelilor" și atenționărilor, Iliescu n-a ajuns vreodată la intensitatea conflictelor care aveau să macine mariajul viitorului cuplu președinte-prim-ministru. La
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
și mare, și deștept. Te fac profesor la Berlin, un Hegel al zilelor noastre." Zis și făcut. Șoarecele ajunse profesor vestit; jurnaliștii îi luau interviuri, studenții și cucoanele îi cădeau la picioare. Își savura din plin celebritatea, dar îi era frică să nu observe careva că în adâncul sufletului rămăsese tot șoarece. Ba se temea chiar că într-o bună zi va veni o mâță care să-i recunoască adevărata fire și să-l mănânce. Cu timpul, pisicofobia deveni tot mai
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
să fi fost invitată la emisiunea "Iartă-mă!" de către Hefaistos, dacă nu ar fi prins-o o semipareză între timp auzin-du-l pe domnul Președinte adresân-du-i-se cât a putut domnia sa de oficial ministrului Codruț Șereș: - "Ce-i, mă, Șereș? Ti-e frică că am făcut CSAT pentru tine?" - Ai văzut, mă bade, îmi zice mustrător prietenul, ce înseamnă știința de a fi popular și intim cu...? Care cacofonie, doamnă Coryntină? Din păcate, e seara unui sfârșit de noiembrie atât de încețoșat, încât
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]