851 matches
-
finanțelor, Fouquet, des pomenit în lucrările apocrife, era persoana cea mai potrivită pentru acest rol. Nicolas Fouquet era un nume cunoscut în perioada guvernării cardinalului Mazarin. Datorită serviciilor necondiționate oferite casei regale, la revenirea cardinalului din exilul autoimpus pe perioada Frondei, Fouquet a solicitat și primit, drept recompensă, funcția de administrator șef al finanțelor, poziție deosebit de importantă, deoarece doar el putea semna actele necesare tranzacțiilor financiare și împrumuturilor pe care le realiza casa regală. Această funcție a dus la sporirea considerabila
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dar totuși, acestea oferă și alte detalii despre personalitatea omului de stat Ludovic. Regele era informat despre starea deplorabilă în care trăiau cea mai mare parte a supușilor săi. Însă probabil că, având un contact mai apropiat cu aceștia în timpul Frondei, a rămas profund marcat de agresivitatea lor. Întruna din discuțiile dintre el și fratele său, regele are o reacție cât se poate de concludentă privind atitudinea față de supușii săi:„Frate, dacă patru sau cinci mii de astfel de canalii vor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Oficialii guvernamentali nu puteau fi excomunicați pe baza actelor comise în timpul exercitării obligațiilor de serviciu. Regele putea emite legi bisericești, însă ordonanțele Papei nu erau legale în Franța fără consimțământul regelui. în privința aristocrației, care îl dezamăgise atât de mult în timpul Frondei, măsurile impuse i-au diminuat tot mai mult puterea. Văduvele și orfanii nobililor nu puteau beneficia de pensii de urmaș fără aprobarea scrisă a regelui. Nobilii de rang înalt făceau parte din suita regelui și aveau obligația să fie prezenți
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
s-a reîntors în grabă la Roma. După moartea regelui și a cardinalului- la distanță de doar câteva luni unul de altul- nu a mai revenit niciodată în Franța. De asemenea, Poussin a fost un declarat admirator și susținător al Frondei, lucru dovedit de corespondența apocrifă pe care a purtat-o cu mai mulți nobili francezi.„7 Februarie 1649. Dumnezeu e martor că totul se va sfârși întru gloria Sa, și, în același timp, pentru binele și pacea sărmanei noastre țări
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de multe ori în locul autografului:„Tenet Confidentiam“. Ludovic al XIV-lea a dovedit un interes deosebit pentru operele lui Poussin, oferind sume importante de bani pentru a le achiziționa, una după alta. Este un lucru ciudat, deoarece pictorul a sprijinit Fronda și era un anti Burbon declarat. Cel mai mare interes l-a arătat pentru Les Bergers d'Arcadie, pe care după ce l-a achiziționat plătind o sumă exorbitantă, l-a închis în apartamentele sale și nu a permis să fie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Regele Soare, a hotărât ca reședința sa principală să fie la Versailles. Probabil au existat mai multe motive pentru această decizie. În primul rând Ludovic nu iubea Parisul, cu atmosfera sa mizeră, cu mulțimile înfometate care îi aminteau mereu de Fronda. Fără un sediu central bine definit, curtea regală călătorea adesea de la un castel la altul, urmați de către miniștri. Caleștile acestora erau pline de stive de dosare. Adesea, trebuiau să transporte chiar și mobilă pentru a putea da un aer de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
literari și de artă. Regele nu era atașat de capitală și mai ales avea o atitudine rezervată fată de parizieni. Ludovic nu a putut uita agresivitatea lor și nu a putut ierta nesupunerea de care au dat dovadă in timpul Frondei. Stabilindu-și curtea regală și aparatul guvernamental la Versailles, Ludovic al XIV lea a dorit să obțină un control absolut asupra instituțiilor guvernamentale. Asemenea unui stup de albine, întreaga mașinărie politică și legislativă își desfășura activitatea la Versailles. Existau birourile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și personaje mitologice. Astfel, pe traseul pe care regele îl străbate însoțit de vizitatori sau de curteni și care pornește din fața Carului lui Apolo, răsare, asemenea unui obstacol, revolta simbolică iscată de statuile Furiei și ale Geloziei, care amintește de Frondă. Acest grup statuar, care se numește Potcoava, simbolizează fuga din Parisul înfuriat a micului Ludovic, însoțit de mama și de fratele său și este completat de imaginea fântânii Latona. Imaginea evocă noaptea de 6 ianuarie 1649 când, la ora trei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și Mazarin, iar Ludovic al XIV-lea a continuat procesul început de aceștia. Regele încerca din răsputeri să minimalizeze puterea prinților de sânge și a pretendenților la tron, din cauza opoziției puternice pe care aceștia i-au arătat-o pe perioada Frondei și a lăcomiei de care au dat dovadă în conspirațiile nesfârșite în care se implicaseră pentru a ajunge pe tronul Franței.„în timp ce burghezia se dezvolta și mai ales în timp ce încerca să-și consolideze statutul economic prin favoruri politice, diferențierea claselor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este o sursă de informații privind viața cotidiană franceză, fiind un exemplu pentru elocvența, logica și spiritul deschis cu care abordează probleme dintre cele mai diverse. Jean François Paul de Gondi, cardinal de Retz, este unul dintre personajele principale ale Frondei și un cunoscut memorialist. În ultimii zece ani de viață a adunat o cantitate impresionantă de material memorialistic, adresat unei doamne necunoscute. Se presupune că ar fi vorba chiar de doamna de Sévigné, însă nu există dovezi clare în acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Memoriile acestor anonimi, pe lângă o mulțime de detalii neimportante, oferă o imagine total diferită decât cea oferită de cărțile de istorie sau de literatură, care completează perspectiva oferită de către marii memorialiști. Jurnalul lui Jaques de Filhot ne oferă detalii despre Frondă, iar memoriile lui Oudard Goquault ne informează despre realitatea crudă a vieții țăranilor francezi. Prin memorii înțelegem toate acele relatări în care autorul, prezentând vicisitudinile existenței sale la curtea regelui, în Paris, în provincie, oferă date precise despre evenimentele importante
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
defini și explora sentimentul de culpabilitate care face din sudist un potențial erou de tragedie”. Criticul urmărește cum s-a format conștiința unei structuri de clasă și de castă, un spirit marcat de instinctul puternic al posesiei pământului, atitudinea de frondă, de reexaminare a preceptelor și valorilor, adesea în opoziție deschisă față de legi ș.a.m.d., toate alcătuind mentalitatea sudică, unde se raportează mereu prezentul la trecutul idealizat, unde individul se simte frustrat - ceea ce constituie una din principalele teme ale literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
smintiți care, în disperarea de a face poze pe care să le vândă tabloidelor, au intrat cu mașinuța lor în limuzina de lux închiriată de prințul moștenitor al dinastiei Al-Faed. Dincolo de lecturile stângiste ale celor deranjați mintal, care vedeau aici fronda "sans culoților" din Fiat Uno împotriva Mercedes-ului privilegiaților lumii, în realitate biata Lady Di a fost victima curiozității nesațioase a lumii întregi, indiferent de studii și maniere, care a vrut să se uite pe gaura cheii pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
propus să devină și nici nu este un stat capitalist". Și diagnosticele puse anti-capitaliștilor sunt cât se poate de directe și precise: "imensa majoritate a anti-capitaliștilor, trăiesc această stare și se poziționează astfel din invidie, egoism și chiar dintr-o frondă ,,anti" care este chemată să le mângâie orgoliul personal și să-i ajute să-și trăiască propria viață ratată. Pentru că despre asta este vorba". De reținut e și ideea că dușmanul cel mai mare al capitalismului sunt "vremurile bune de
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
a fi adunări democratice în accepțiunea modernă a ceea ce înseamnă parlament în ziua de azi. În secolul al XVII-lea nobilii s-au revoltat din cauza jugului impus de rege și au existat câteva revolte împotriva acestuia cunoscute sub numele de Frondă, în care au fost implicate și parlamentele (1648-1652). Numeroși monarhi au fost capabili să se descurce atât cu varietatea tulburătoare a obiceiurilor cât și cu tendințele frondiste ale nobililor ce dispuneau de resursele financiare și militare care, la rândul lor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
context social, ca instrument în acțiune, este mult uzitată în multiplicitatea abordărilor contemporane (discursul feminist, colonialist etc.). 3.2.3. Perspective ale scriiturii 3.2.3.1. Scriitură textuală și scriitură non-textuală Ideile scriitorilor tel-quel-iști, asociate unui accentuat spirit de frondă moștenit de la suprarealiști, s-au manifestat de preferință în revista Tel-Quel, cu apariție trimestrială între 1960 și 1982. Articolele consemnate aici se bazează pe sesizarea crizei limbii, a instituțiilor sociale și a individului și pe elaborarea unei teorii care să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale limbajului nostru; * polemos-ul instituit atât la nivelul conținutului, al teoriei, al modului de a vedea societatea, cât și la nivelul stilului și al formelor de scriitură practicate; * strategia breșei în sensurile încetățenite și în receptările comune, ca exercițiu de frondă adresat unității dintre ființă și gândire, prea des postulată în filosofie; * strategia simulării, a jocului și a ritualului, utilizată în vederea destituirii discursului cu sens și a tuturor conceptelor ca: adevăr, obiectivitate, realitate etc.; * strategia paroxistică, a aducerii receptorului în "penultima
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scrie proză (Carnet, text unde proclamă: „Vreau să trăiesc prin mine însumi și nu prin alții”), ca și Horia Tudor ș.a., iar cu eseuri și luări de poziție figurează N. Gh. Ciucă, Felix Baldovin ș.a. Publicația își menține spiritul de frondă, de contestație și de epatare și prin Interview cu Isus Christos (Fragment de idei dintr-un roman imposibil) de Horia Ghiea sau prin Monolog la moartea lui Petrescu Cezar de Dan Vălenaru, note acide unde scriitorul „decedat” e incriminat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
regelui, în interior ca și în exterior. Dar politica sa de război contra habsburgilor și taxele pe care ea le antrenează suscită vii rezistențe. Această politică, continuată de Mazarin, în timpul minoratului lui Ludovic al XIV-lea, provoacă un război civil, Fronda, care se termină cu triumful autorității monarhice. Ludovic al XIII -lea și Richelieu (1610-1643) Tulburările de la începutul domniei. Ludovic al XIII-lea neavînd decît nouă ani la mortea tatălui său, regina mamă Maria de Medici exercită regența. Dar, fără experiența
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cît și în exterior. Înainte de a muri, la 14 mai 1643, regele are timp să organizeze regența fiului său în vîrstă de cinci ani, în folosul unui Consiliu de regență care să o asiste pe Ana de Austria. Mazarin și Fronda Încă de pe 18 mai regina face ca parlamentul de la Paris să-i acorde regența deplină și totală. În realitate, ea este fără experiență politică și se lasă cu totul pe mîna lui Mazarin, cardinal fără să fie preot, care are
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
politică. În cîțiva ani, el aduce nemulțumirea generală la maximum prin nevoia în care se găsește de a-și face rost de bani prin toate mijloacele: împrumuturi, crearea de oficii, suprimarea parțială a plății rentelor, restabilirea impozitelor căzute în desuetudine. Fronda parlamentară. În iunie 1648, Parlamentul de la Paris redactează o hotărîre, numită "a camerei Ludovic cel Sfînt", cerînd rechemarea tuturor comisarilor sau intendenților, votarea prin parlament a impozitelor noi și a înființării de oficii, interdicția de a închide pe cineva pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asediază capitala. Neliniștiți de întorsătura evenimentelor, parlamentarii preferă să trateze cu regenta și cu Mazarin, care promit o iertare generală: pacea de la Rueil pune astfel capăt, în martie 1649, acestui război civil care primește imediat numele unui joc de copii, "Fronda". Fronda prinților. Dar cu aceasta nimic nu este rezolvat, căci nemulțumirile împotriva guvernului lui Mazarin rămîn aceleași. În cursul anului 1649, atitudinea lui Condé provoacă a doua Frondă sau Fronda prinților. Amețit de victoriile sale împotriva spaniolilor și parizienilor, Condé
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
capitala. Neliniștiți de întorsătura evenimentelor, parlamentarii preferă să trateze cu regenta și cu Mazarin, care promit o iertare generală: pacea de la Rueil pune astfel capăt, în martie 1649, acestui război civil care primește imediat numele unui joc de copii, "Fronda". Fronda prinților. Dar cu aceasta nimic nu este rezolvat, căci nemulțumirile împotriva guvernului lui Mazarin rămîn aceleași. În cursul anului 1649, atitudinea lui Condé provoacă a doua Frondă sau Fronda prinților. Amețit de victoriile sale împotriva spaniolilor și parizienilor, Condé vrea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1649, acestui război civil care primește imediat numele unui joc de copii, "Fronda". Fronda prinților. Dar cu aceasta nimic nu este rezolvat, căci nemulțumirile împotriva guvernului lui Mazarin rămîn aceleași. În cursul anului 1649, atitudinea lui Condé provoacă a doua Frondă sau Fronda prinților. Amețit de victoriile sale împotriva spaniolilor și parizienilor, Condé vrea să-l înlocuiască pe italian pe care-l detestă și-l disprețuiește. Dar Ana și Mazarin pun să-l aresteze, ca și pe fratele său Conti și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
război civil care primește imediat numele unui joc de copii, "Fronda". Fronda prinților. Dar cu aceasta nimic nu este rezolvat, căci nemulțumirile împotriva guvernului lui Mazarin rămîn aceleași. În cursul anului 1649, atitudinea lui Condé provoacă a doua Frondă sau Fronda prinților. Amețit de victoriile sale împotriva spaniolilor și parizienilor, Condé vrea să-l înlocuiască pe italian pe care-l detestă și-l disprețuiește. Dar Ana și Mazarin pun să-l aresteze, ca și pe fratele său Conti și pe cumnatul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]