24,647 matches
-
evident că această concepție consolidează opinia pozitivă pe care o are vizavi de discursul sexualității în rolul său de descriptor al progresului sufletului spre Dumnezeu și al răspunsului față de atracția divină. Relevanța constă în aceea că răspunsul nostru pământean la frumusețe ne oferă o senzație furtivă a ceea ce ar însemna să transcendem aspectul aparent și să-L discernem pe Dumnezeu ca paradigmă a frumuseții prin excelență<footnote Frances Young, „Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song of Songs”, în Theology
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spre Dumnezeu și al răspunsului față de atracția divină. Relevanța constă în aceea că răspunsul nostru pământean la frumusețe ne oferă o senzație furtivă a ceea ce ar însemna să transcendem aspectul aparent și să-L discernem pe Dumnezeu ca paradigmă a frumuseții prin excelență<footnote Frances Young, „Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song of Songs”, în Theology and Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 94. footnote>. Din moment ce existența este un efort continuu de a se menține în ființă, perfecțiunea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și în infinit. Dorința după Dumnezeu este satisfăcută permanent și totuși niciodată satisfăcută, pentru că satisfacerea dorinței duce la o și mai mare sau mai înflăcărată dorință după Dumnezeu. Astfel avem definiția spiritului creat: „Dorința eternă de a poseda mai deplin frumusețea înseamnă poate perfecțiunea (τελειότης) naturii umane”<footnote Ibidem, col. 301C. footnote>. Aceasta este o definiție destul de dinamică. Deocamdată este suficient să înțelegem că infinitatea spiritului creat se opune inevitabil infinității materiei, care reprezintă infinitatea numărului, a goliciunii (κένωμα καὶ οὐδέν
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 531. footnote>. Tot în In Canticum canticorum, mireasa, la un moment dat Îl concepe pe Mirele ei ceresc ca fiind „frumusețea care te duce la disperare” (τò ανέλπιστον κάλλος)<footnote In Canticum canticorum, 12, P. G. XLIV, col. 1037C; cf. von Balthasar, Présence et pensée, Bauchesne, Paris, 1988, p. 78. footnote>. Aici se face referire la sufletul care, căutând pe Dumnezeu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș, dorința împlinită născând totdeauna altă dorire a Celui ce se află deasupra. Deci după ce i s-a luat vălul deznădejdii și a văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit, ce e aflată în toată eternitatea veacurilor mereu mai mare, se întinde (τείνεται) cu un dor și mai înfocat (σφοδροτέρω πότω) și vestește Celui iubit ... simțirea inimii sale, că adică primind săgeata aleasă a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mărginiți își dă seama de nemărginirea lui Dumnezeu”<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 261, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. În textul de mai sus al Sfântului Grigorie, întâlnim aici și o altă expresie paradoxală: „A văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit”. Altfel spus, a văzut o frumusețe pe care nu speră să o mai vadă, și a văzut necircumscrierea lui Dumnezeu, sau a cuprins faptul că e necuprins. Astfel, nu numai în această viață, ci
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Stăniloae, notă explicativă, nr. 261, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. În textul de mai sus al Sfântului Grigorie, întâlnim aici și o altă expresie paradoxală: „A văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit”. Altfel spus, a văzut o frumusețe pe care nu speră să o mai vadă, și a văzut necircumscrierea lui Dumnezeu, sau a cuprins faptul că e necuprins. Astfel, nu numai în această viață, ci și în viața veșnică frumusețea dumnezeiască și necircumscrierea ei se arată mereu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Celui dorit”. Altfel spus, a văzut o frumusețe pe care nu speră să o mai vadă, și a văzut necircumscrierea lui Dumnezeu, sau a cuprins faptul că e necuprins. Astfel, nu numai în această viață, ci și în viața veșnică frumusețea dumnezeiască și necircumscrierea ei se arată mereu mai mare, dar și lipsa speranței de a o vedea întreagă sporește. „Simțirea frumuseții pe care nu speră să o privească e mai mare decât toate frumusețile. Într-un fel îți dai seama
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu, sau a cuprins faptul că e necuprins. Astfel, nu numai în această viață, ci și în viața veșnică frumusețea dumnezeiască și necircumscrierea ei se arată mereu mai mare, dar și lipsa speranței de a o vedea întreagă sporește. „Simțirea frumuseții pe care nu speră să o privească e mai mare decât toate frumusețile. Într-un fel îți dai seama de ea, dar în altul nu speri să o poți sesiza. Orice frumusețe are, dealtfel, ceva din acest caracter paradoxal: o
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
viață, ci și în viața veșnică frumusețea dumnezeiască și necircumscrierea ei se arată mereu mai mare, dar și lipsa speranței de a o vedea întreagă sporește. „Simțirea frumuseții pe care nu speră să o privească e mai mare decât toate frumusețile. Într-un fel îți dai seama de ea, dar în altul nu speri să o poți sesiza. Orice frumusețe are, dealtfel, ceva din acest caracter paradoxal: o vezi și nu o poți defini, sau vedea în întregime; o vezi și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
speranței de a o vedea întreagă sporește. „Simțirea frumuseții pe care nu speră să o privească e mai mare decât toate frumusețile. Într-un fel îți dai seama de ea, dar în altul nu speri să o poți sesiza. Orice frumusețe are, dealtfel, ceva din acest caracter paradoxal: o vezi și nu o poți defini, sau vedea în întregime; o vezi și nu o poți circumscrie nici cu simțirea directă, nici în conceptele care traduc această sesizare directă, dar insuficientă”<footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nici în conceptele care traduc această sesizare directă, dar insuficientă”<footnote Idem, notele explicative, nr. 262, 263, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. Fiecare treaptă a urcușului spre Dumnezeu devine un punct de plecare către o alta, spre împărtășirea de frumusețea divină aflată mai sus: „ ... după ce s-a împărtășit de bunătăți cât a putut e atrasă iarăși printr-un nou început, ca și când nu s-ar fi împărtășit încă de bunătăți, spre împărtășirea de frumusețea aflătoare mai sus, așa încât, pe măsura înaintării
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
plecare către o alta, spre împărtășirea de frumusețea divină aflată mai sus: „ ... după ce s-a împărtășit de bunătăți cât a putut e atrasă iarăși printr-un nou început, ca și când nu s-ar fi împărtășit încă de bunătăți, spre împărtășirea de frumusețea aflătoare mai sus, așa încât, pe măsura înaintării spre ceea ce îi apare înainte, îi crește și dorința, și din pricina mărimii covârșitoare a bunătăților, ce se află totdeauna deasupra, pare să înceapă pentru prima oară urcușul. Căci nici cel ce s-a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
niciodată și cu o dorință care sporește neîncetat<footnote H. J. M. Turner, „St Gregory of Nyssa as a Spiritual Guide for Today”, în Eastern Churches Review, vol. VII, Nr. 1, Oxford, 1975, p. 23. footnote>. Fiind veșnic îndrăgostit de Frumusețea sublimă, sufletul dorește să se umple „de chipul însuși al Arhetipului și să-l vadă față către față”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 69. footnote>. În timp ce sufletul ia contact direct cu divinul și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
încearcă nici să distrugă, nici să nutrească această capacitate noetică-erotică a sufletului de a fi preocupat cu lucruri trupești, ci să pregătească aceeași dorință întru tânjirea după netrupesc. Astfel, Proverbele descriu Înțelepciunea în diverse moduri, pentru a atrage dorința față de Frumusețea divină. De parcă ar fi împodobite cu bijuterii, mâna dreaptă și mâna stângă a Înțelepciunii sunt descrise ca decorate cu ani nenumărați și glorie sublimă, iar parfumul atrăgător al respirației sale este dreptatea însăși (Prov. 3, 16). Buzele sale sunt înroșite
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
imaginile Scripturii devin obiectul tânjirii ardente a dorinței, pasiunea este pregătită să tânjească pentru netrupesc. „Această patimă sau pasiune (πάθος) pentru netrupesc este ireproșabilă și nepasională (ἀπαθές), după cum spune Înțelepciunea în Proverbe, atunci când ne poruncește să ne îndrăgostim (ἔρος) de frumusețea divină”<footnote Ibidem, 23.9-12. footnote>. Filosofia conținută în Proverbe și Ecclesiast exersează ceea ce episcopul nyssean numește „facultatea pasională”, „mișcarea dorinței sufletului”<footnote Ibidem, I, 19, 11; 21, 16; 22, 14. footnote>. În mod evident, țelul acestei educații<footnote Martin
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
educată prin exercițiile de filosofie incluse în Proverbe și Ecclesiast, sufletul este pregătit pentru învățătura supremă a lui Solomon, Cântarea Cântărilor. Plină de imagini erotice de dragoste pasională, Cântarea Cântărilor educă sufletul să tânjească și să intre în comuniune cu frumusețea divină a Mirelui. Dar pentru a face asta, sufletul trebuie să învețe ceva ce Proverbele sau Eclessiasticul nu predau niciodată. Înțelegerea noetică erotică ridică o problemă și trebuie învățată prin abandonarea controlului; pentru că în sanctuarul interior al prezenței divine, nu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cu Dumnezeu. Acestei etape îi corespunde „cea mai puternică dintre plăcerile ce se mișcă în om (adică pasiunea dragostei) pentru descrierea în chip de ghicitură a dogmelor: ca prin aceasta să învățăm că sufletul care privește spre strălucirea negrăită a frumuseții dumnezeiești trebuie să aibă atâta dragoste față de aceea, câtă dragoste are trupul față de ceea ce-i este înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
unei dorințe și mai mari, pentru că intensifică pofta prin participarea la bunuri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLIV, col. 105BC. footnote>. „Sufletul care privește în sus spre Dumnezeu și înțelege această dorință bună pentru frumusețea Sa eternă, experimentează continuu o dorință mereu nouă pentru ceea ce-i stă dinainte, aici dorința neatingându-și niciodată satisfacția deplină”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1003D-1036A. footnote>. Pentru că „orice împărtășire de El nu face decât să
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nu e statică, nici plicticoasă, ternă sau monotonă, ci îi oferă plenitudinea existenței, fiind mereu mai seducătoare, mai de dorit, împlinind, bucurând și transfigurând continuu ființa credinciosului: „Sufletul care vede pe Dumnezeu și primește în sine dorul cel bun după frumusețea nestricăcioasă are necontenit o poftă nouă spre ceea ce e deasupra, neslăbindu-și niciodată dorul prin săturare<footnote Sufletul nu se poate sătura niciodată de înaintarea în bine, ci doar de săvârșirea răului se satură. Îi pare rău de săvârșirea lui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
merge tot așa greu: rar candidat să poată tâlmăci limpede și cu accent proză sau hexametri antici; și examenul umanistic neputând fi o resurecție peste milenii și veacuri, un atavism literar cum îi zice Faguet, o repunere în valoare a frumuseților eterne gândite de cei cari mai credeau în muze, se împotmolește în nămol de morfologie și sintaxă." Și cum ar putea fi altfel? "Școala să nu mai rămâie de căruță la o jumătate de veac în urmă; să-și primenească
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
Tudorel Urian Agasat de blocajele din trafic, veșnic în întârziere, privind în gol, posac, prin ferestrele murdare ale autobuzelor și tramvaielor supraaglomerate sau alergând cu disperare spre o gură de metrou, bucureșteanul de azi nu mai are ochi să admire frumusețea unor clădiri din altă epocă, devenite blazoane ale orașului. Atunci când, împovărat de grijile de tot felul, mai apucă să ridice privirea din pământ, locuitorul de azi observă cu groază cum zone care îi erau familiare au fost rase de pe fața
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
Elvira Sorohan Există cărți citite cu atâta plăcere încât ți-e teamă să scrii despre ele. Mai întâi de teamă să nu le strici frumusețea. Mai apoi pentru că, poate, nu ești la fel de sensibil ca să poți prinde exact nota diapazonului scriitorului nonconformist, cum se vrea și chiar este astfel Luminița Marcu, autoarea cărții Mansarda cu portocale - puzzle spaniol, recent apărută la editura Polirom. Fragmentarea volumului în
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
împlinesc reciproc. Luminița Marcu citise tot ce au scris românii despre Spania. Dar, ca să accepte sau nu, a trebuit să aibă propriile impresii și convingeri. Mai ales că are o inteligență care cenzurează totul cu originalitate pretențioasă. Caută misterul și frumusețile unice ale Spaniei mergând pe urmele lui Kogălniceanu, din care citează cu încântare fragmente de o neașteptată prospețime, laudă Spania românului Mihai Tican, prefațată de Unamuno. Cartea românului care a intuit stilul ,pătimos" al etnosului spaniol văzut din interior, devine
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
se întreba retoric Titus Moisescu, la mai bine de o jumătate de secol. Și-și răspundea singur tot în forme interogative: „Bogăția și varietatea conținutului ei muzical și literar? Criteriile de selecție a acestor bijuterii muzicale, colindele românești unice prin frumusețea poetică și înveșmântare melodică? Metoda de organizare și de transcriere a acestor melodii arhaice, păstrate cu sfințenie în străvechile datini și obiceiuri românești?<footnote Moisescu, Titus - Postfață; în: Colinde, culegere întocmită de G(eorge) Breazul, cu desene de Demian, București
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]