1,236 matches
-
100%) - arbore mort. Decolorarea se apreciază în procente rotunjite divizibile cu 5 (0, 5, 10, 15 ...), ca și defolierea, exprimandu-se procentul de frunze sau ace (existente în coroană arborelui) a caror culoare se abate tranșant de la culoarea normală a frunzișului speciei respective (prezintă nuanțe de la galben la ruginiu). La estimarea decolorării trebuie avut în vedere faptul că în perioada de observare (iulie-august) arborii care au suferit atacuri de insecte defoliatoare în anul respectiv prezintă frunze rezultate din a doua înfrunzire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
50% din circumferință. b) Insecte: Clasa 0: Aparat foliaceu neafectat sau redus cu până la 10% (pentru insecte defoliatoare - i.d.) sau trunchi și ramuri fără vătămare ori cu început de galerii de scoarță (pentru insecte xilofage - i.x.). Clasa 1: Frunziș verde redus cu 11-25% (i.d.) sau galerii sub scoarță ale căror lățimi însumate nu depășesc 25% din circumferință (i.x.). Clasa 2: Frunziș verde redus cu 25-50% (i.d.) sau galerii sub scoarță ale căror lățimi cumulate sunt cuprinse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
fără vătămare ori cu început de galerii de scoarță (pentru insecte xilofage - i.x.). Clasa 1: Frunziș verde redus cu 11-25% (i.d.) sau galerii sub scoarță ale căror lățimi însumate nu depășesc 25% din circumferință (i.x.). Clasa 2: Frunziș verde redus cu 25-50% (i.d.) sau galerii sub scoarță ale căror lățimi cumulate sunt cuprinse între 26-50% din circumferință și galerii în lemn ale căror diametre însumate ajung până la 25% din circumferință (i.x.). �� Clasa 3: Frunziș verde redus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
Clasa 2: Frunziș verde redus cu 25-50% (i.d.) sau galerii sub scoarță ale căror lățimi cumulate sunt cuprinse între 26-50% din circumferință și galerii în lemn ale căror diametre însumate ajung până la 25% din circumferință (i.x.). �� Clasa 3: Frunziș verde redus cu peste 50% (i.d.) sau galerii sub scoarță ale căror lățimi cumulate depășesc 50% din circumferință și galerii în lemn ale căror diametre cumulate depășesc 25% din circumferință (i.x.). c) Ciuperci Clasa 0: Aparat foliaceu afectat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
din circumferință și galerii în lemn ale căror diametre cumulate depășesc 25% din circumferință (i.x.). c) Ciuperci Clasa 0: Aparat foliaceu afectat cu până la 10% (ciuperci foliare - c.f.) sau fără vătămarea lemnului (ciuperci xilofage - c.x.) Clasa 1: Frunziș verde redus cu 11-25% (c.f.) sau vătămări mici la scoarță și lemn ale căror lățimi cumulate nu depășesc 25% din circumferință (c.x.). Clasa 2: Frunziș verde redus cu 26-50% (c.f.) sau lemn mort și putregai ale căror
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
foliare - c.f.) sau fără vătămarea lemnului (ciuperci xilofage - c.x.) Clasa 1: Frunziș verde redus cu 11-25% (c.f.) sau vătămări mici la scoarță și lemn ale căror lățimi cumulate nu depășesc 25% din circumferință (c.x.). Clasa 2: Frunziș verde redus cu 26-50% (c.f.) sau lemn mort și putregai ale căror lățimi (ale suprafeței vizibile pe trunchi) însumate sunt cuprinse între 26-50% din circumferință (c.x.). Clasa 3: Frunziș verde redus cu peste 50% (c.f.) sau lemn
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
nu depășesc 25% din circumferință (c.x.). Clasa 2: Frunziș verde redus cu 26-50% (c.f.) sau lemn mort și putregai ale căror lățimi (ale suprafeței vizibile pe trunchi) însumate sunt cuprinse între 26-50% din circumferință (c.x.). Clasa 3: Frunziș verde redus cu peste 50% (c.f.) sau lemn mort și putregai ale căror lățimi (ale suprafeței vizibile pe trunchi) cumulate depășesc 50% din circumferință (c.x.) d) Agenți abiotici (vânt, zăpada, geruri, grindină etc.) Clasa 0: Coroană neafectata sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
50% (c.f.) sau lemn mort și putregai ale căror lățimi (ale suprafeței vizibile pe trunchi) cumulate depășesc 50% din circumferință (c.x.) d) Agenți abiotici (vânt, zăpada, geruri, grindină etc.) Clasa 0: Coroană neafectata sau 1-5% crengi, ramuri rupte; frunziș pierdut sub 10%, scoarță, cel mult mici vătămări ușor vindecabile. Clasa 1: Frunziș verde redus cu 11-25% (de grindină); crengi rupte, lujeri uscați (ger) care reduc coroană cu 6-20% sau pierderea vârfului care se reface ușor, încovoierea tulpinei în zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
vizibile pe trunchi) cumulate depășesc 50% din circumferință (c.x.) d) Agenți abiotici (vânt, zăpada, geruri, grindină etc.) Clasa 0: Coroană neafectata sau 1-5% crengi, ramuri rupte; frunziș pierdut sub 10%, scoarță, cel mult mici vătămări ușor vindecabile. Clasa 1: Frunziș verde redus cu 11-25% (de grindină); crengi rupte, lujeri uscați (ger) care reduc coroană cu 6-20% sau pierderea vârfului care se reface ușor, încovoierea tulpinei în zona coroanei sau porțiuni cu decojiri mici ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
rupte, lujeri uscați (ger) care reduc coroană cu 6-20% sau pierderea vârfului care se reface ușor, încovoierea tulpinei în zona coroanei sau porțiuni cu decojiri mici ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 2: Frunziș verde redus cu 26-50% sau crengi rupte, lujeri uscați care reduc coroană cu 21-50% sau aplecare slabă ori vârf rupt care se reface mai greu sau porțiuni cu decojiri ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 26-50% din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
care se reface mai greu sau porțiuni cu decojiri ale căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 26-50% din această ori răni care afectează lemnul ale �� căror intersecții (cumulate) cu circumferință arborelui nu depășesc 25% din această. Clasa 3: Frunziș verde redus cu peste 50% sau vătămări care reduc coroană cu peste 50%, sau încovoierea tulpinei sub nivelul coroanei, sau vârful rupt în zona coroanei și tulpinii, aplecarea puternică ori totală, sau porțiuni de răni ale căror intersecții (cumulate) cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
o stare de inconfort fiecăruia dintre noi. În descrierea paradisului copilăriei se simte din plin mîna poetei Mariana Codruț. Atmosfera idilică seamănă izbitor cu cea din celebrul poem eminescian Sara pe deal: Noaptea cobora încet, cotropind copacii încordați sub povara frunzișului și a fructelor, oamenii abia își mai zăreau unul altuia fețele și mîinile ducînd lingura la gură. Apoi toți se ridicau, mulțumeau pentru masă cu o cruce grăbită și o ștergeau la culcare. Numai mama rămînea să strîngă farfuriile și
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
ca titlu chiar numele poetului. Și o ține așa, cu fronda avangardistă pînă în 1936, cînd, prin placheta Scrisori către plante, se îndreaptă decis spre lirica tradiționalistă, pentru ca, imediat, să adere la programul estetic gîndirist (Carte pentru domnițe, 1937 și Frunzișul toamnei mele, 1938, Scară la cer, 1940). Cum de un frondeur avangardist a optat, direct, pentru gîndirism e unul dintre secretele poetului. A urmat după război (în 1942 a publicat volumul Poeme de pe front) o lungă perioadă de interdicție, în
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
au trecut mulți ani (în unele cazuri peste douăzeci!), desi peisajul cultural nu mai este nici pe departe sobru, ca în timpul comunismului, astfel încât să facă imediat vizibilă, prin contrast, orice pată de culoare. Poezia Densiei Comănescu arată, și azi, ca frunzișul copacilor după o ploaie de vară. Din acest punct de vedere - dar numai din acest punct de vedere - ea seamănă cu poezia lui Mircea Dinescu. Poeta se comportă ca o ființă liberă, lipsită de complexe. Ea nu-și compune o
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
căror suprafață primește peste zi praful citadin amestecat cu arșița caniculei și zgomotul complex. Anul trecut, în Domenii, ca aproape peste tot pe arterele Bucureștiului, asfaltările în campanii intense, degajând duhoare de bitum încins, au ras încă de prin mai frunzișul arborilor abia înfloriți. Salcâmi și tei și splendide sosii de vanilia s-au scorojit scuturându-se masiv. Toamna i-a surprins în dramatică goliciune, lăsând prin răriș să se vadă peticele din asfalt. în primăvara asta, spectacolul s-a reluat
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
greșită și timidă și foarte tîrziu de plîns" (Locuitor). Delăsarea se scutură ca o mîță, un monument dezafectat e puțin isteric, bătrîna bicicletă produce invidii, arătîndu-se dispusă la bîrfă, viața înconjurată de aparate este ea însăși un aparat prevăzut cu frunzișuri proaspete și clătinîndu-se cu o prostească părere de rău. Impresionează "nu fîșîitul de mătase al despicării/ ci ruperea meschină și atroce a substanței vii" (Încheieri). Evident, dispoziția analitică nu putea ocoli aici tema textului. Obsedantă, aceasta se instituie precum o
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
accentuare de dor... Îți strâng urmele Într-un buchet tomnatic, pe care-l uit la fereastra trenului Orient Express. mă vând unei vieți care mai are doar o monedă În buzunar... și pe doimea ei zâmbesc picături de rouă și frunzișuri! sunt un șirag de nopți albe, Înșirat de un copil melancolic... bomboane din perle, caramele din opalit și dropsuri de lavă! sunt contrastele suflate În jocul de Mah-jong, da, sunt eu! inima care Îți sare În palmă, zvâcnitura stranie, sunetul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cărăușii. Crește din ea sideful și sângele visează planul înclinat pe care urcă și coboară prăpastia, un sunet, brațele împrejmuind spinarea și sânii, cleștele lui Dumnezeu. Spiritul se odihnește în asemenea clipe Spiritul se odihnește în asemenea clipe, totul devine frunziș, un verde în care nu se surpă verdele, nervuri unde nervurile sunt ele atotputernice, aerul nu are nimic din faianța peisajului văzut, ci coborând înlăuntru frumosul cade, nu ne mai asmute cu înaltele-i catalige, se târăște pe brânci și
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
ori sărutați. Din altă lume, pură și augustă, Ca la un piept de doică păcătoasă, Vin stele mici de tot: miros și gustă. b) Melci Au moliciuni de la-nceputul lumii Și o lentoare rece, vegetală. Când pipăie și gustă, deodată, Frunzișul îngălat în umezeală. Sunt primitivi. Și senzuali. Și-atât De-ncet, de voluptos, fără rușine, Golesc și-și umplu strâmtele cochilii De parcă-ar face dragoste cu sine. a) Din foc și din gheață Motto: „Ce păcat! Când voi fi destul de
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
de copii orfani mă gândesc la românia încet acolo încă se scriu manifeste frumoase și fără putere germinativă sau cine știe acolo abia au început să se drogheze da ce poți să faci în întuneric decât să fii țăran-metafizic în frunzișul de zăpadă cântecul de mierlă praf-intermortal febra vieții la galopul inter național ce te tot ții de mine ce vrei de la mine ba îmi spui că sunt un fel de jean valjean - belmondo ba că aș fi gigolo îmbrăcat în
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
de alta pe pietre ce-ți furau ochii cu sclipiri mincinoase câte-o viperă nemișcată medita la pacea abstrasă a verii Am mers cât am mers spre miezul pădurii Ne-au depășit motocicliști în costume negre-carnavalești au dispărut silențios în frunzișuri și ierburi acolo unde tu în urmă cu un an ai adormit îngerește cu fața spre cer iar eu căutam urme ( și mai ) adânci prin vegetația arsă de pe platou Și iată - vei auzi o gură bătrână bolborosind - și iată cum
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
Vârcolacii amurgirea împrejmuie ochiul cu fluturi albaștri zarea freamătă semne neînțelese silind norii să-și uite o clipită petrecerea la noapte către miezuri vârcolacii răstoarnă așezarea lumii pustiind zodiile cu bătaia viscolului cosmic Moartea melcului căutându-și privirea rătăcită'n frunzișuri ochii melcului rămân stingher alunecați pe povârnișul nevederii a muri orbește cu ochii pierduți în gol fără capăt deasupra melcului agonizează'n văzduh stingerea stelelor Pârâul de lemn pârâul de lemn cărare pentru alaiul de îngeri pășind tăinuiri depărtate fiecare
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
dacă pe parchet vei așterne o mochetă roasă, vei înțelege mai ușor ceea ce urmează. Ba, nu! Ar trebui să vezi și florile înșirate pe toate pervazurile și, mai ales, acele imense vase din care se înălțau până în tavan crengi și frunzișuri pe tulpini groase cât brațul. Erau plantele ei, acum veștejite. "Ne dau oxigen" - spunea ea. Pe el îl înăbușeau, dar în ultimii ani le udase, stropise, pulverizase la cererea Birgittei care nu se mai putea mișca decât cu două bastoane
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
ține decât câteva minute. }ignalul brusc și strident al unei locomotive îl înjunghie cu violență și îl sfâșie, iar zgomotul sacadat, de fierării frânte și-apoi lovite cu baroasele, al roților unor multe vagoane ce trec peste macazuri, ascunse de frunzișul copacilor zbuciumat de vijelia curentului brusc, îl toacă mărunt și-i împrăștie fărâmele peste orăcăitul broaștelor și peste ciripitul vrăbiilor din sat. Câinele și-a ridicat botul de pe labe, și-a ciulit urechile, adulmecă și mârâie. Ai dreptate, câine frumos
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
România liberă" (la pagina externă). Am reținut, între altele, că interlocutorul nostru de peste Ocean avea/are o privire lucidă asupra evoluției țării noastre ("revoluția" trecuse ca un fum înecăcios, prin care nu deslușeai decât victime, călăii dispăruseră precum târâtoarele prin frunzișul fetid și umed), către capitalism, către democrație veritabilă, nu trucată. Și, dincolo de pesimismul pe termen scurt, credea că spiritul critic românesc, pe care îl descoperise citind, mai cu seamă, cărțile lui Maiorescu, Ibrăileanu, Caragiale, Lovinescu ș. a., va fi "cheia" cu
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]