1,190 matches
-
surselor de lumină în spațiul reprezentat, se observă că Luna care domină cerul și luna care se reflectă pe suprafața apei, focul întreținut de păstori și zonele luminate de aceste surse sunt situate în profunzime raportat la torța grupului de fugari și la spațiul pe care-l luminează aceasta. Prin punerea în scenă a luminii accentuate de contrastul puternic între umbra și lumina din partea centrală a picturii și prin proximitatea maximă a grupului de fugari și spectatorului, tabloul tinde să construiască
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
profunzime raportat la torța grupului de fugari și la spațiul pe care-l luminează aceasta. Prin punerea în scenă a luminii accentuate de contrastul puternic între umbra și lumina din partea centrală a picturii și prin proximitatea maximă a grupului de fugari și spectatorului, tabloul tinde să construiască un spațiu curbat, pare să creeze un efect de convexitate care evidențiază, în plan vizual, zona în care se află personajele principale ale narațiunii vizuale. În felul acesta, tabloul construiește o strategie enunțiativă care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
spațiului pictural, creează ierarhii și parcursuri structurând narațiunea și lectura tabloului, prefigurează pentru énonciataire, în planul enunțării, o poziție enunțiativă sau mai exact, plasarea lui în parcursul narativ al enunțului. Ea consideră însă că observatorul nu este tematizat ca un fugar real sau potențial, ci este mai degrabă implicat în planul thymique, în sensul în care, prin această proximitate, participă direct la starea pasională a personajelor și cunoaște, în același timp, evoluția viitoare a narațiunii, adică evenimentele care vor marca viața
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
realitatea unei nopți astronomice, ci a reconstruit în plan vizual fuga în Egipt din Evanghelia lui Matei. Elsheimer a insistat, în acest sens, pe valorizarea selectivă a luminii, pe conturarea vegetației care amplificată progresiv spre stânga imaginii sugerează faptul că fugarii au plecat de puțină vreme din spațiul pe care l-au locuit, pe dezvoltarea liniei sinuoase care separă spațiul terestru de spațiul celest, prin dispunerea topologică a grupului de fugari exact în mijlocul tabloului unde vizibilitatea este sporită și pe eclerajul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
vegetației care amplificată progresiv spre stânga imaginii sugerează faptul că fugarii au plecat de puțină vreme din spațiul pe care l-au locuit, pe dezvoltarea liniei sinuoase care separă spațiul terestru de spațiul celest, prin dispunerea topologică a grupului de fugari exact în mijlocul tabloului unde vizibilitatea este sporită și pe eclerajul nocturn care selectează, în planul enunțării vizuale, elementele vizibile și generează ierarhii și parcursuri ale narațiunii. El a oferit, în acest fel, privitorului, disponibilități sporite de narativizare a acestei nopți
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
contextul psihosocial care se află, de cele mai multe ori la originea deciziei de a fugi se caracterizează prin interacțiuni copii-adulți lipsite de implicare afectivă, inconsistente, ce determină insatisfacții și respingere din partea adulților, abuz fizic, etichetare categorizare, devalorizarea imaginii de sine a fugarului, precum și din existența conflictelor. În marea lor majoritate, fugarii speră să găsească altundeva satisfacerea acelor trebuințe pe care mediul școlar și familial le-au ignorat: securitatea afectivă, înțelegerea și valorizare. Din punct de vedere etiologic, relația dintre cele două tipuri
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
originea deciziei de a fugi se caracterizează prin interacțiuni copii-adulți lipsite de implicare afectivă, inconsistente, ce determină insatisfacții și respingere din partea adulților, abuz fizic, etichetare categorizare, devalorizarea imaginii de sine a fugarului, precum și din existența conflictelor. În marea lor majoritate, fugarii speră să găsească altundeva satisfacerea acelor trebuințe pe care mediul școlar și familial le-au ignorat: securitatea afectivă, înțelegerea și valorizare. Din punct de vedere etiologic, relația dintre cele două tipuri de evaziune este una asimetrică, ce reliefează ponderea mai
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
vicii, sobru, econom, dominat de dragostea pătimașă, obsedantă pentru pământ. Bătrân, trebuie să se resemneze, ducând o viață, spera el, liniștită. Despărțirea de pământurile sale este un adevărat supliciu, un prim pas spre decădere: își pierde înfățișarea umană devenind un fugar, iar singurul lucru care îl liniștește este rătăcirea în preajma fostelor pământuri. Sfârșitul său este naturalist: Louis e ucis de fiul său, Buteau. Neținând cont de modul de formare a numelor în limba franceză, în limba română, Buteau poate fi secționat
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
tot mai mult, un soldat fugar intră în ograda unei văduve sărace, a cărei singură avere era un vițeluș. Voind să i-l ia, femeia se rugă de el, zicându-i: Atâta am, te rog nu mi-l lua! Dar fugarul răspunse cu nepăsare: Dacă nu ți-l iau eu, vine altul și tot ți-l ia. Și luând vițelul femeii, plecă mai departe. Venind noaptea, hoțul se adăposti lângă un gard și adormi. În vis i se arătă diavolul, care
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
răspunse: Atâta am, te rog nu mi-l lua! Dar diavolul întinse mâna spre cel care dormea, voind a-i lua sufletul, și-i zise: Dacă nu ți-l iau eu, vine altul și tot ți-l ia. Deșteptându-se, fugarul înțelese într-o clipă glasul pe care i-l trimitea Dumnezeu prin conștiința lui. Luă vițelul, se întoarse la văduva lipsită și i-l dădu înapoi, zicându-i: Așa mi-a poruncit Dumnezeu. Te rog, iartă-mă! Și soldatul plecă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de naziști în lagăre de muncă forțată, baltici care fugiseră deja o dată de sovietizare, polonezi și basarabeni, toți caută să scape. Din nefericire, prin aplicarea strictă a acordurilor de la Ialta* din februarie 1945, occidentalii îi vor preda URSS pe toți fugarii. Mai mult de 2 milioane de sovietici, printre care un mare număr de prizonieri de război considerați de Stalin ca trădători, sunt astfel predați, uneori cu forța, poliției politice sovietice și serviciului ei de contra-spionaj (SMERSH), care-i expediază direct
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
țări comuniste să aleagă libertatea. în total, 1.065 de persoane au fost ucise încercând să treacă frontiera intergermană, din care 190 pe „zidul” pe care, în ciuda riscurilor și a dificultăților tehnice, 216 persoane au reușit totuși să-l treacă. Fugarii capturați, cât și toți cei care le-au planificat și organizat plecarea sunt condamnați la ani grei de închisoare, represiunea extinzându-se și asupra familiilor lor. Totuși, voința de a fugi fertilizează imaginația candidaților: tuneluri, treceri cu aerostatul sau, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un gest dușmănos. Având În vedere riscurile politice și militare pe care le comportă, statele și-au rezervat Întotdeauna dreptul de a refuza azilul. Încă din Antichitate, cetățile au stabilit Înțelegeri reciproce conform cărora, pe lângă cazurile de acordare de azil, fugarii puteau fi și predați. Acestea au fost primele acorduri de extrădare, extrădarea fiind contrariul azilului. Azilul Îl apără pe fugar; extrădarea constă În predarea acestuia În mâinile autorităților de care fuge. Până În secolul al XVII-lea, dreptul de azil constituia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a refuza azilul. Încă din Antichitate, cetățile au stabilit Înțelegeri reciproce conform cărora, pe lângă cazurile de acordare de azil, fugarii puteau fi și predați. Acestea au fost primele acorduri de extrădare, extrădarea fiind contrariul azilului. Azilul Îl apără pe fugar; extrădarea constă În predarea acestuia În mâinile autorităților de care fuge. Până În secolul al XVII-lea, dreptul de azil constituia regula pentru infracțiunile de drept comun, În timp ce extrădarea era regula pentru infracțiunile politice. Revocarea edictului de la Nantes, În 1685, a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Eram la ultima mea vizită În România, pentru câteva săptămâni, În toamna lui ’88, venit În fugă de la Belgrad (fusesem invitat acolo cu o delegație de scriitori francezi la o Întâlnire scriitoricească internațională - nota bene: erau invitați și scriitorii lor „fugari”; În holul palatului unde se țineau conferințele se afla un panou uriaș unde erau etalate declarațiile și fotografiile scriitorilor de acasă, dar și ale celor emigrați, fapt, mi se pare, ce se Întâmpla și În Ungaria! - și Încă o dată mi-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se amestecau” În „organigrama” conducerii unui partid dictatorial, ce se baza pe poliția politică dură, dușmană În esență tradiției și creației. Sigur, mi se va spune că - mi s-a și „spus”, de altfel - au fost „presiuni” pentru că eram „un fugar”, că am dat interviuri presei burgheze străine (de parcă nu intra În prerogativele profesiunii noastre dreptul de a da interviuri, chiar și „presei străine”!Ă etc. Da, sigur că fuseseră presiuni - deși, mi se pare, nu prea insistente, mai ales ținând
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vag disprețuitoare, mai umilitoare decât cea mai simplă și mai francă indiferență!... Nu, nu cred că există o diferență sensibilă Între fericirea sau nefericirea unui sau altui emigrant care vine din zone „ingrate” ale civilizației europene, cu condiția ca acel fugar care-și caută norocul, al lui și al familiei sale, pe alte plaiuri, printre străini, să-și urmeze vocația . Nu, nu cred că și-au găsit fericirea aiurea, departe de solul natal și de mormintele antecesorilor, acei emigranți care au
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și obositele păsări migratoare pe malurile Înfloritoare ale vechilor democrații, exilul Însemna o dezamăgire, o deziluzie din care mulți nu și-au revenit deplin niciodată. Cam ceea ce li s-a Întâmplat și Românilor rămași În țară după ce a căzut comunismul: fugarii nu au găsit „dincolo” decât libertatea; care, cum o spuneam, este o formă socială splendidă, dar... goală! La fel, Românii din țară, după ’89 au simțit coborându-se peste ei și familiile lor, ca un fulger din cerul senin, Libertatea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lor săi ducă înapoi la sat la Hlincea. Si nime să nu cutedze a ținea sau a opri peste cartea domnii mele.” După cum se vede, cuvioșiile lor trebuiau s-o ia la picior prin țară și să-i scoată pe fugari și din gaură de șarpe, dar nu oricum, ci „cu toate bucatele lor.” - Uite aici, dragul meu, un zapis cuprinzător făcut în vremea lui Eustratie Dabija voievod, la 27 nov. 1662 (7171): „Drept aceea, toate acele ocine de danie și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tradiții îi atribuie bătrînei pe nume Ecou puterea de a pricinui crampe, ceea ce este de asemenea o modalitate de a-și paraliza victimele. Este adevărat că Ecoul se arată uneori milos. Un căpcăun îl întreabă încotro a luat-o un fugar care încearcă să-i scape. Ecoul îl întîrzie repetîndu-i întrebările în loc să-i dea informații. Așadar, oricare ar fi adversarul, Ecoul îl imobilizează sau îl încetinește. Departe de a fi, ca la noi, în conivență cu cel care vorbește și de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și drumul fiecăruia către fiecare e neîngrădit de nimic. Și, În centrul avertismentelor și actelor, cum este firesc, cine și poate permite să viseze la libertate? Uscatul, cu discontinuitatea lui și chimică, și geografică, era de mult o tentație pentru fugari, cam ceea ce a Însemnat America pentru coloniștii și proscrișii unei Europe absolutiste. Dar cine s’o facă? Animalele, plantele? De nevoie mai iuți de picior, animalele Își găseau scăparea În ele Însele, evoluând și astfel luând-o de la capăt sub
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ai comitelui Iosif Teleky de Szek, după depunerea jurământului legal mărturisesc că: «Știm sigur că de 4 ani au pribegit din satul nostru 13 perechi de oameni și anume: Sin Grova, Isaicu Grova... Oprea Budac, Stan Budac...» Vasă zică printre fugarii care n-au mai suportat obida se aflau și două familii de Budaci. Legenda însă, ne duce cu vreo 500 de ani mai înapoi, pentru că tradiția locală orală ne spune că la vremea descălecatului domnitorului român în Țara Românească, acesta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să audă clopoțelul argintiu al acelor vremi aurite care trebuie primite ca atare: Ah! îmi îmblă adesea prin gând/ O cântare veche./ Parcă-mi țiue-aiurind/ Dulce în ureche:/ Lume, lume și iar lume!106 Ce simțăminte va fi trăit Mihai, fugar peste noapte în codrii Baisei, nu se va ști niciodată. Se poate intui doar că viața sa afectivă și-a croit de la începuturi alte cărări, cu lăcașuri vii și labirintice, lăcașuri originare (și originale deopotrivă) ce închideau în ele taine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu expozițiile de pictură și, la nevoie, în lipsa unui public interesat, și-l va crea, Cu o singură condiție: să i se aprobe emigrarea în SUA. Până una-alta, este nevoit să înfrunte iadul din lagărul turcesc, unde sute de fugari asemenea lui (polonezi, ruși, bulgari, moldoveni) așteaptă cu anii să-i accepte occidentul (era prin 1970). Compania nu pare deloc selectă: "borfași, ratați, bețivi, fumangii; dacă mai rezist în jungla asta 6 luni, ajung și eu animal ca ei". A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
electorale procedee nedemocratice, care nu erau caracteristice sistemului politic britanic: reuniuni dispersate de poliție, arestări etc. Alegerile generale din decembrie 1918 au constituit un succes zdrobitor al Sinn Fein, în ciuda faptului că 34 dintre candidații săi erau închiși, 6 erau fugari urmăriți iar 4 erau în Statele Unite ale Americii. Sinn Fein a cîștigat 74 de locuri din cele 104 cîte reveneau Irlandei, restul fiind ocupate de unioniști (26) și autonomiști (6). Alegerile au dovedit încă o dată existența celor două Irlande, cea
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]