909 matches
-
ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a inspirat ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la Popricani, spre scânteia Bucovinei, de la Putna, unde am redescoperit farmecul încondeierii ouălor. Și cum omul sfințește locul și lasă
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete, obligația gospodinei era să ne facă zestre: perne, chilotă, scoarțe, țol de lână, sumani, cuverturi, precum și valuri de lăicere și de pânză. De la bal, la cânepă La Frătăuții-Vechi se organizau cele mai frumoase
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vesti Botezul Domnului, preotul satului, însoțit de doi enoriași și câțiva copii umblă din casă în casă, în ajun, cu sfințitul. Când eram mică, preotul venea mai întâi la noi (fiind foarte aproape de biserică) și mama lega de cruce un fuior de cânepă. Unii săteni ziceau că din fuioarele de la Iordan se făceau funii pentru clopotele de la biserică, pentru legat pomii din cimitir și alte trebuințe. Agheasma mare de la Iordan era ținută pentru îndepărtarea molimelor, ale relelor de pe lângă casă. Floriile. Ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
enoriași și câțiva copii umblă din casă în casă, în ajun, cu sfințitul. Când eram mică, preotul venea mai întâi la noi (fiind foarte aproape de biserică) și mama lega de cruce un fuior de cânepă. Unii săteni ziceau că din fuioarele de la Iordan se făceau funii pentru clopotele de la biserică, pentru legat pomii din cimitir și alte trebuințe. Agheasma mare de la Iordan era ținută pentru îndepărtarea molimelor, ale relelor de pe lângă casă. Floriile. Ca toți creștinii ortodocși și noi cei din Costișa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pornind spre casă. Lelea Pachița ne-a însoțit și ne-a ajutat la descărcat și întins inul și cânepa, în livadă, la uscat. Tot ea, ne-a dat o mână de ajutor, apoi, la melițat, la răgilat și la făcut fuioare. Pentru tors, mama a organizat o clacă. Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ieșit cu pușca la Sava, care lucra la gard. N-a tras cu pușca până ce n-a sărit Sava gardul asupra lui. Ș-atunci, după cum spun martore femei, ar fi căzut și pușca s-ar fi descărcat singură. Martorul Costache Fuior arată că moșneagul "l-a însemnat" pe Sava de la doi pași "în ochiul drept". Și Sava a făcut un pas spre el și de-aceia focul i-a luat numai căciula. Nonsens: dacă s-a apropiat, focul l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pași "în ochiul drept". Și Sava a făcut un pas spre el și de-aceia focul i-a luat numai căciula. Nonsens: dacă s-a apropiat, focul l-ar fi lovit mai în plin. "Moșneagul huia și făcea propagandă" zice Fuior. Sava cere despăgubiri, nu vra să se împace. I-a și tras o bataie cu prilejul acela moșneagului de l-a făcut să zacă o lună. L-a pisat și i-a rupt oasele. Moșul pe care l-aducea cuminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
balada Iovan Iorgovan: „Începu Negru d-a fugea,/ Dar nu fuge cum să fuge,/ Ci mi-și fuge ogărește/ Și s-aruncă tot lupește/ Și-mi cotește iepurește,/ Să nu-i mai tragă nădejde./ Lăsa buza la pământ,/ Și coada, fuior în vânt,/ D-așa fugea amărât.../ Șearpele să-ncolăcea,/ După Mistricean să lua,/Șeapte hotare-l gonea”. Calitățile speciale ale calului inițiat în toate modurile animaliere de manifestare nu sunt însă suficiente pentru a se sustrage blestemului implacabil. „Propunerea” șarpelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și parcă îi erau degetele vrăjite, așa umblau de repede, și când a venit moșul era cămașa gata și aminteri de frumoasă” (București). Într-un basm publicat în 1868, ochii sunt recuperați printr-o substituire a firului minunat cu un fuior din părul de aur al fecioarei și prin prefacerea unor rugi de aur în furcă și fus. Obiectele oferite în schimbul globilor oculari țin de ocupațiile rituale, dar sunt încărcate suplimentar cu ideea de ofrandă a spiritului și cu noblețea superlativă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scăldat ne săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea argintie. Chiar și În aceste condiții spălam adesea și animalele. După smulsul cânepii pentru fuior, urma topitul ei În lacuri săpate la marginile albiei râului Visa, apoi spălatul și uscatul acesteia, operații la care participam ori de câte ori ne permiteau condițiile atmosferice, căci se efectuau În apă călduță și sub soarele arzător. De altfel participarea copiilor era
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului, bărbații tescuiau și depozitau mustul În butoaie de stejar, spălate și afumate din vreme cu floare de sulf (benzi de pucioasă), iar femeile și copiii legau strugurii destinați conservării. Dintr-un fir de ață (fuior de cânepă) de cca. 50 cm se făcea la fiecare capăt câte-un laț În care se puneau 1-2 struguri și se echilibrau pe o bară de lemn de 2-3 m care se fixa de plafonul camerei mai răcoroase sau
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
clase primare. Atât. Pe când eram noi copii nu se dădea alocație. Toți munceau. De mici ne Învăța cu munca. La vârsta de 11 ani umblam cu ziua la prășit la alții, după ce terminam câmpul nostru. La școală purtam cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vara desculță iarna cu niște bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașcă. De scris: Îmi făceam toc din strujan. Purtam o sticluță cu cerneală În care Înmuiam penița să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
loc mă instalam și eu, la ora 6 dimineața eram deja instalat într-un loc de pescuit, și așteptam să tragă primul pește. Cam pe la ora asta începea să răsară și soarele, care reflecta săgeți de lumină de pe suprafața Dunării. Fuioare de ceață rătăceau pe luciul apei, parcă fugind de lumina soarelui, dezvelind câte o barcă cu vreo doi pescari ce-și încercau norocul la somn. Era o lumină ireală. Aveau pescarii ăștia din Moldova Nouă o tehnică foarte interesantă de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
mărgelele" trasoarelor noastre se încrucișează cu cele ale rusului câteva secunde, apoi aud strigătul lui Giurgea în cască: "Gata, l-am terminat și pe acesta!" Într-adevăr, după câteva clipe văd IAK-ul trecând prin stânga mea, învăluit într-un fuior de flăcări și fum, după care se răstoarnă încet pe aripa stângă, înscriindu-se în vrie spre pământ, ca o cometă". La sfârșitul războiului, Dan Stoian totaliza 313 ore de zbor (pe timp de război, majoritatea efectuate deasupra teritoriului inamic
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
bătătorită, mai mult pe poante, așa, ca lebedele rusului Ceaikovski, ca și cum aș fi executat un fragment coregrafic dintr-un libret conceput special pentru mine, eu fiind eroul principal dintr-o dramă cu rezonanțe biblice. Din hornurile școlii se înălțau firave fuioare de fum cenușiu spre înălțimile amețitoare ale cerului înghețat, precum semnalele strategice ale oștirii moldovenești semnalând deplasările trupelor dușmane în perioada năvălirilor turco-tătare, pe vremea strălucitului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Era un decor hibernal în care grupurile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
construită într-o casă stil colonial de la 1900, tipică pentru regiunea Québec: veche, plină de cari și nerenovată de cel puțin jumătate de secol. Preotul, un român, slujea într-o limbă greacă chinuită. Complet afon, cu un glas subțire, de fuior de vată, vaietele sale se pierdeau în aerul rece al încăperii cu acustică proastă. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, era și complet lipsit de minimumul de charismă necesar practicării meseriei de preot, o meserie pas comme les autres
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
împreună o bună parte din nopțile lungi de toamnă-iarnă. Tinerele își luau de lucru fie să împletească, fie să coasă flori și ajur pe pânză de borangic pentru ii, fie să croșeteze sau să facă dantele, fie să toarcă lână, fuior de cânepă sau in. Lucrul devenea mai spornic și mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în grup sau solo, al ghicitorilor, snoavelor sau povestirilor spuse cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
să știm rezultatul jurizării, cu dorința de a vedea pe viu o expoziție dedicată în exclusivitate lemnului. Surpriza cea mare a fost când am pășit în marea sală expozițională în care erau expuse tot ce înseamnă lemn, începând de la linguri, fuioare, diferite obiecte de uz casnic, obiecte de uz gospodăresc, instrumente, mijloace de transport, căruțe, măști, obiecte religioase, mobilă, etc. toate confecționate numai din lemn, să-mi găsesc și mult discutata lucrare „În gura lumii”, fiind singura lucrare pe care juriul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
că nici acum nu este. Caloriferele se încălzesc cît de cît, dar geamurile, care acoperă un perete întreg, geamuri mari, cu rame metalice, nu se mai închid cum trebuie și la fiecare răbufnire a viscolului pătrunde în birou cîte un fuior de zăpadă. Ca să se încălzească, fetele se duceau la mine în instalație, lîngă cuptoarele de coacere a filamentelor. Frumoase zile! Dintre care, totuși, cea mai frumoasă rămîne ziua aceea de decembrie, în 1972, cînd am venit mai de dimineață, mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
despre care am amintit sunt reprezentate În exces În această mască : perciuni lungi, care ajung până sub bărbie, mustăți confecționate din păr de coadă de cal și barbă ca de țap - exagerat de lungă, de 24 de centimetri - făcută din fuior de cânepă <endnote id="(131, pp. 32 și 64)"/>. Măști similare „de jidan” se purtau În alaiul „Caprei” și În Moldova : „Jidanul Bercu Îi Îmbrăcat cu ciubote, cu suman, pe sub care Își vâră niscaiva bulendre ca să-și facă un gheb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
șade la pândă cogeamitea lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât frunza de brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
până la duminica mare, duminica a toți sfinții [= Rusalii]” ; „după aceea iară să mergă În muncă [= În Iad]” <endnote id="(9, p. 268)"/>. Față de acest text religios (fie el și apocrif), credințele populare sunt ceva mai blânde. Se crede că, din fuiorul de cânepă pus de femei pe crucea preotului la Bobotează, Sfânta Maria face o mreajă mare pe care o va arunca În Iad, la a doua pogorâre a lui Isus. Sufletele care se vor prinde În această plasă (nu se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poartă, s-o învețe că nu trebuie să dea curs pornirilor și că trebuie să-și păstreze cinstea de fată înainte de a se mărita. Bineînțeles că va trebui s-o pregătească de măritiș; în pod este destulă lână de oaie, fuioare de cânepă și in precum și fir tors din câlți, în iarna care a trecut au lucrat amândouă cu spor pregătind materiale pentru țesut. Va trebui să cumpere fir de bumbac pentru urzeală și cu ajutorul lui Dumnezeu și dacă vor avea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
adoarmă dar în spatele pleoapelor se perindau imagini înfricoșătoare. Buturuga găsită de Gheorghe lua forme diferite, ba părea un cioroi fioros, ba o vietate de spaimă, cu două coarne și barbă ca de țap, ba devenea un taur ce scotea două fuioare de aburi pe nări. Se trezi, sări din pat repede și bău două guri dintr-o fiertură de mac după care reuși să adoarmă fără vise urâte. Când se trezi, soarele răsărise și razele luminau un nor ce parcă îl
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
clase primare. Atât. Pe când eram noi copii nu se dădea alocație. Toți munceau. De mici ne învață cu munca. La vârsta de 11 ani umblam cu ziua la prăsit la alții, după ce terminăm câmpul nostru. La scoala purtăm cămașă de fuior și haină de suman, toate care rămâneau de la frații mei. Vară desculța - iarnă cu niste bocanci vechi de-ai tatei. Și cu tașca. De scris: îmi făceam toc din strujan. Purtăm o sticluța cu cerneală în care înmuiam penița să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]