1,614 matches
-
felul de orori, însă scena aceea îl întorsese pe dos. — Ptiu! izbucni cu dispreț. După câte văd, nu sunteți mai buni decât ei. Nu sunteți decât niște... Se opri la timp, cu greu; dar ea, îndreptându-se în șa și fulgerându-l cu privirea, își luă un ton sarcastic și completă fraza în locul lui: — Niște barbari, vrei să spui, nu-i așa? Sebastianus amuți. Ferocitatea fetei îl descumpănea. Ea, însă, insistă, implacabilă: Sigur că da! Păcat numai că tocmai barbarii ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de acord? Sunteți cu mine? La aceste ultime cuvinte, rostite pe un ton din ce în ce mai puternic, mulțimea răspunse cu un vuiet de aprobare. Foarte mulți dintre ei se ridicară și veniră înainte, între coloane și ziduri îmbucățite, întinzând armele, strigând și fulgerând din ochi, de parcă i-ar fi avut deja în fața lor pe barbari. Sebastianus, împreună cu tovarășii săi, se ridică și el în picioare, observând cu ușurare și satisfacție, și nu fără o anume admirație, entuziasmul cu care bagauzii acceptau înfruntarea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe o stradă paralelă. Trebui să întindă brațul și să-l tragă înapoi pe uriașul bărbos, care, în furia luptei, se ducea prea mult înainte. — Ce faci? Ești nebun? îi strigă. Suntem prea puțini. Ne întoarcem în piață. Soldatul îl fulgeră mai întâi cu o privire încărcată de furie și exaltare, după care, însă, dându-și seama cât de puțini rămăseseră, schimbă direcția și îl urmă împreună cu ceilalți. Ajunseră în goană în imediata apropiere a pieței, unde găsiră drumul blocat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
S-a sfârșit. Sunt huni! constată Maliban, scoțând cu iuțeală o săgeată din tolbă și potrivind-o în arc. Soldatul bărbos, pe care tovarășii săi îl strigau Duryodhan, își făcu loc și se duse să privească dindărătul carului. — Blestemații! mârâi, fulgerându-i pe dușmani cu ochii săi negri ca tăciunele. Dar, dacă își închipuie că o să ne biruie așa ușor, atunci se înșeală! Ajunși la o sută de pași de baricadă, hunii își încetiniră caii, iar apoi se opriră. Din rândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aripile să se miște înainte, nu înapoi. Azi, la râu, goții au fugit. La cuvintele acelea, tânărul Thorismund înjură și duse iute mâna la sabie. Tatăl său, însă, îl opri înainte de a o scoate din teacă. Ochii săi trimiteau, totuși, fulgere de mânie. Sprijinindu-se cu pumnii pe masă și întinzându-se puțin deasupra ei, replică dur, rostind răspicat: — L-am trimis în ajutorul lui Meroverus pe fiul meu, cu toți oamenii pe care îi aveam în acel moment. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asta o să și facem. Trei mingan-uri: Utrigúr o să-l comande pe cel din dreapta, al tău o să se așeze în stânga și al meu în mijloc. Văzându-se exclus din acțiunea ce avea să înceapă curând, tânărul Ernak protestă, dar Atila îl fulgeră cu o privire severă și îl reduse la tăcere, poruncindu-i să rămână de gardă în tabără. Apoi se întoarse iarăși către Balamber: — Ai grijă să-mi acoperi în permanență flancul, ai înțeles? Era o onoare prea mare. Cu inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
codrul în mine, Lumea sa îmi aparține, Nicicând n-am să-l părăsesc, Mă iubește și-l iubesc. Și la vremea de ... nu sânt Am să mă prefac pământ Să rămân aici cu el... Trist e codrul singurel! RAIUL VEȘNICIEI Fulgere să strălucească, Codrul să îngălbenească, Frunza lui să cadă jos Să se- așeze în strat gros, Să-ncălzească cu folos Un mormânt necălduros. Iarna, falduri de zăpadă Peste crengi uscate cadă, Și în nopțile prelungi, Vântul bată-i frunza-n
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
mai încălzește, măștile noastre de carne ni se vor duce pe un râu de transpirație. Craig râse fără veselie. Oricum avea să fie și mai cald. Simți brusc o spaimă. Un epicentru al arșiței - și-l imagină înspre sudul arzător, fulgerând optsprezece milioane de miliarde de grade Fahrenheit într-o milionime de secundă. Temperatura aici, în Mountainside, urma să urce cel puțin până la 135°5 și, acolo unde se aflau blindatele, 145°6... 150°*7 Nu ar fi ucigător. Dar ofițerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
și cu beteala de sub pudră. (Cu părul nins, stropit de aurul de sub pudră, era în adevăr de o frumusețe rară - portretul ei realizat de fantezia prețioasă a unui pictor înamorat.) Vai de prințul care o să cadă fulgerat... - Prinții nu cad fulgerați de "copii"!Adela avea dreptate. Mă contraziceam. Am schimbat vorba. Dacă nu i-aș fi cunoscut firea destul de orgolioasă ca să justifice ambiția ei de egalitate; dacă nu mi-aș fi dat seamă că strânsa noastră camaraderie (adică tocmai "egalitatea" între
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
națională. Sau, alt exemplu, că la cincisprezece ani fusese admis student în anul întâi la Columbia. Da, mă refer la Seymour, mi-a răspuns doamna de onoare. Cu ce se ocupa înainte de a intra în armată? Din nou m-a fulgerat acea percutantă intuiție că femeia știa mult mai multe despre Seymour decât lăsa să se înțeleagă. Părea să știe perfect că, înainte de a se înrola, Seymour predase limba engleză - că era profesor universitar. Un profesor. O clipă, uitându-mă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cu fler de cunoscător, cumpăni situația. „54oo...” - para’ndărăt. Gică picior de lemn avea zarurile În mâna stângă. Cu o iuțeală fulgerătoare le strecură În mâna cealaltă, le vântură de câteva ori În palmă și, În cele din urmă le fulgeră pe covor, sub privirile de ghiață a celorlalți. Satisfăcut, Cap de mort constată. „4 : 3...” Această așezare a zarurilor, era nulă. Veni rândul Balaurului să-și Încerce norocul. Privindu-l mai atent, Tony Pavone avu vaga impresie a jucătorului care
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pulsând atunci - când devenea ridicol! În această situație derizorie, În zorii zilei Doctorul deveni - Marele câștigător...! Ultima rostogolire a zarurilor, În care gazda Își juca ultima șansă, atinse un dramatism greu de imaginat. Vreme de o jumătate de oră, zarurile fulgerate cu violență de ambii jucători Își urmau nestingherite traectoria, refuzând iritant să ofere satisfacția Învingătorului. Suma era exorbitantă!! Se juca pe viață ori moarte...! La un moment dat, Gică picior de lemn avu zarurile. Le Învârtea În mână, parcă dorind
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nevastă-sa. „Iubita mea consoartă, tu, ne-ai dat cu desăvârșire uitării...? După cum vezi, toate paharele sunt goale...Mai schimbă și tu câteva cuvinte cu domnul inginer, care după cum știm cu toții e prietenul domnului Doctor „ Mănânce-l viermii pământului!!”, Îi fulgeră lui prin minte. Tony Pavone, bolborosi: „Ce pot spune? Fascinat de tăria și evoluția acestui joc de noroc, efectiv am uitat de... existența mea !” La rândul ei Gironda execută ordinul, făcând plinul paharelor și se Întoarse cu intenția de a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mai vrei o altă chitanță?” Ultimele cuvinte ale gazdei, avură darul să deconecteze oarecum atmosfera iar pe Doctor să numere banii, afișând un zâmbet echivalent, cu acela a unui câine turbat...! Odată afacerea Încheiată, cele două zaruri Își Începură alergarea, fulgerate cu Înverșunare de către cei doi adversari. Balaurul și Cap de mort, priveau cu lăcomie parada milioanelor ce alterna Între cei doi jucători - regretând retragerea forțată din joc - curățându-se prea repede. Un asemenea joc de noroc, merita osteneala...! În colțul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
va mai Întâlni cu ea odată cel mult de două ori interval de timp În care fata, va trebui să Înțeleagă fără prea multe comentarii: aventura lor nu putea avea nici un fel de urmare...! Nando intră În birou tunînd și fulgerând: „Afurisită mașină, bate avansul...!” Tony Pavone Îl privi Împăciuitor. „Mașina ta prietene, și-a cam trăit traiul. Se cere una nouă...Oare, putem pleca?” „Cu toate pânzele sus...!” Hotărât să recupereze timpul pierdut, Nando apăsă pe accelerație pornind În mare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
simptome de Îmbolnăvire, te rog vino imediat, direct aici... Eu lucrez permanent la camera de gardă a spitalului. Numai așa pot realiza ce diagnostic și tratament să-ți prescriu...!” Profund impresionat de gradul major al omeniei oferit de doctoriță, Îi fulgeră prin minte să-i ofere un frumos cadou ori de ce nu, să trimeată superiorilor fetei o scrisoare de mulțumire. Nu mică Îi fu mirarea Însă când, la următoarea fază a radioactivității se prezentă la spital aproape leșinat dar, doctora Îl
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
piramidei! Nimic altceva...!! Își alese În fotoliu o poziție cât mai confortabilă adormind. Se trezi În jurul orei șapte seara. Fulgerător, Înțelese realitatea. Atena nu venise Încă acasă. Ce se putuse Întâmpla...? Suficient de Îngrijorat, se pomeni În stradă cu ochii fulgerând În toate direcțiile, cu speranțe optimiste. În mod sigur fata, pierde timpul admirând cine știe ce fleacuri. Tranversă strada intrând În piață, În timp ce producătorii Îl ademeneau cu produsele lor agricole. Făcând Înconjurul pieții și cercetând cu atenție fiecare persoană zări mai lateral
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
toată fabrica lucrează pentru export...!!” Tony Pavone insistă. „În cazul acesta vă rog...Vindeți-mi măcar o singură baracă...! Ști-ți, să pot demara lucrările și să nu pierd această valoroasă investiție opținută cu greu, mă Înțelege-ți...?” Directorul Îl fulgeră cu privirea. „Doresc să fiu bine Înțeles.Nu vă pot vinde nici măcar o singură foaie de tablă...!” Fără folos, Tony Pavone insistă, Îi dădu de Înțeles, mutând portofelul dintr-un buzunar În celălalt, scormonind În servietă În așa fel ca
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
putea-i realiza dacă glumește ori vorbește serios.” Te ascult, Încotro ți-e drumul...?” „Luate’ar Talpa Iadului de suflet, să te fiarbă În cazanul cu smoală, să nu te scoată de acolo decât atunci când Îi voi porunci eu...!!” - Îi fulgeră lui Tony Pavone prin Întregul sistem nervos al creierului dar, răspunse pe un ton lingușitor. „Șefu’ te rog să nu interpretezi greșit. Am o deosebită stimă pentru gradul de omenie, de onestitate și mai ales de sfaturi Înțelepte ce Întodeauna
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
două mii va fi sfârșitul...?” Șeful Șantierului mai sorbi căteva Înghițituri de ceai, zâmbind. „Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost Înfricoșați de mișcarea scoarței terestre, vracii tălmăcind la timpul respectiv fiecare după priceperea sa În favoarea claselor asupritoare, tunând și fulgerând: sunteți niște păcătoși, iar pentru acest delict, Cel ce deține suprema putere vă pedepsește, omorându-vă! Pentru a fi iertați, urmau să cadă În genunchi să se roage pocăindu-se, executând toate poruncile unei presupuse puteri Divine, să comită acte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fel de apărare dacă va fi tras la răspundere de lipsa lucrătorilor, pășind optimist În curtea clădirii unde un lucrător Îi ieși În Întâmpinare. „Secretarul de partid Însoțit cu o gașcă de ginitori, a observat lipsa lucrătorilor...! A tunat, a fulgerat, a strigat În gura mare: La Curtea Marțială cu netrebnicul...!! Părerea mea este: În nici un caz, nu trebue să da-ți ochii cu acest teribil de primejdios animal!! Dar mă rog, faceți cum credeți...!!” Câteva secunde mai târziu, apăru În fața
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
respectul vă rog, să fie Încadrat În articolele din Codul Penal...! Bună ziua...” Se Îndreptă către eșire când presupusul colonel Îl reținu monologând. “Numai o clipă tovarășe inginer...!” - Îi luă mâna cercetând curios inelul din aur Încrustat cu diamante ce-ți fulgera privirea, scoțând tendențioase sunete de admirație, e din aur...? Dar lănțișorul acesta din jurul gâtului cu Isus Hristos răstignit pe cruce...?” Tony Pavone, dădu din cap afirmativ neânțelegând sensul tendențios al Întrebării. “Frumoase bijuterii...! - oftă așa zisul colonel. O dovadă În plus
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
păstreze și să manipuleze acest cuțit. Cum nimeni altcineva nu avea acest privilegiu să atingă acel cuțit, operațiunea de tăiere a pâinii În patru părți egale Îi revenea lui care o făcea cu un ceremonial deosebit. Pentru Început, tuna și fulgera lovind cu pumnii În cine se nimerea, apoi simula un atac aerian, obligând deținuții să se ascundă pe sub paturi, prin colțurile camerei lungiți pe burtă Într-o Învălmășeală de groază. Mai debita câteva Înjurături din cele Învățate recent În Închisoare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la ora actuală e nefolisită, să fie reparată, treptele de coborâre să fie din marmoră albă de calitate iar Întreaga suprafață să fie amenajată cu tot ce-i necesar, pentru a rivaliza cu un modern cazino...” „Tot pe gratis...??” - Îi fulgeră lui prin minte. Apoi Îi explică În scurte cuvinte Generalul părea nervos pățania cu acel rău voitor anchetator. Socoti necesr să aprofundeze discuția, cu speranța de-al Înduioșa să-i de-a o mână de ajutor. Îi mai zise abordând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu mine..!” După atâta zadarnică alergătură, Tony Pavone abea În prezent realiza propaganda mincinoasă a celor puternici cu privire la drepturile omului...! Acești așa numiți oameni, exploatau, jefuind populația cu mai multă ferocitate decât Însăși năvălirile barbare...!” La un moment dat, Îi fulgeră prin cap o idee. Lct.Col.Tudose Ion se părea rămas În gol de producție...Un telefon, o comisie - de mărimea celor dela Afumați - măsurătoarea lucrului executat, Întocmirea unei alte situații de plată și recalcularea prejudiciului cauzat de familia Ceaușescu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]