43,371 matches
-
vecinilor și al asociației de proprietari(acord definitivă, cât și de acordul firmei de gaze. Se cere totodată un proiect de la o firmă de specialitate și depunerea unei cereri de debranșare de la căldură. După instalarea centralei, pentru punerea ei în funcțiune este necesară avizarea proiectului de gaze. În continuare se cere ca termoficarea de care aparține blocul să vină să constate debranșarea efectivă de la coloana de încălzire a radiatoarelor și a debranșării de la coloana de apă caldă de consum. În final
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
au avut și pot avea loc unele infracțiuni ca : tulburarea de posesie,neglijență ori abuzuri în îndeplinirea atribuțiunilor de serviciu, delapidări, distrugeri de bunuri din neglijență, degradări de bunuri sau instalații comune prin neîntreținerea corespunzătoare a acestora, nepunerea lor în funcțiune ori nefolosirea justificată în timp îndelungat și altele. În principal, autorii acestor fapte sunt din conducerea administrației, și a administratorilor angajați pentru gestionarea și conducerea treburilor gospodărești de pe scara, tronsonul blocului sau a întregului condominiu. Abuzurile asociațiilor de prprietari pot
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
roșcate. Aceasta rămăsese cu privirea pironită în cocul imens al doamnei care ținea strâns de mână o fetiță ce se juca cu capul păpușii chinezești. O dimineață banală începea în timp ce ușile cabinei se închiseră etanș și liftul se puse în funcțiune. Mirosul de pizza se răspândi împrejur făcându-i pe ceilalți să strâmbe din nas. De altfel nici căldura nu le era pe plac, se așteptaseră la zile de caniculă, însă doar faptul că știau nu îi împiedica să fie irascibili
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
străduințe.” Celebrul coleg al lui Mircea Djuvara, profesorul de drept Giorgio del Vecchio care editase deja Între anii 1929-1930 și 1936, trei ediții din Lezioni di Filosofia del Dirito, a reușit să definească, cu deplină claritate și profunzime, Conceptul și funcțiunile filosofiei dreptului. Filosoful italian scrie: „Filosofia dreptului, după cum rezultă din numele său, este acea ramură sau acea parte a filosofiei care privește dreptul (Ă) În măsura În care filosofia are ca obiect dreptul, În aceiași măsură dreptul este studiat În esența sa universală
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
puterea de comandă, În limite și forme determinate, mai Întâi entității care e subiectul Întregii organizări (Statul), apoi autorităților minore (spre ex. județul, comuna etc.). și chiar fiecărui individ considerat În calitatea sa de membru al totului sau În exercițiul funcțiunilor sale față de tot (de ex. dreptul electoral). Aceste norme și drepturile subiective, care nasc din ele, alcătuiesc domeniul așa numitului „drept public”. El nu constă, deci, decât În organizarea suveranității, adică a puterii de comandă, care e punctul de sprijin
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cel „obligat”. Suntem așadar În fața a două ordine de conștiințe esențial deosebite, ceea ce, bineînțeles, nu exclude necesitatea relațiilor dintre ele, căci nu se va putea niciodată stabili cu adevărat un sollen, o obligație, o datorie, fără a o pune În funcțiune de constatările de fapt respective. O afirmație etică, fie ca un act psihic individual, fie ca o credință socială, are desigur antecedente În timp, are o geneză naturală, are cauze reale mai mult sau mai puțin depărtate, care pot și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
puterea de comandă În limite și forme determinate, mai Întâi entității care e subiectul Întregii organizări (Statul), apoi autorităților minore (spre ex. județul, comuna etc.) și chiar fiecărui individ considerat În calitatea sa de membru al Întregului sau În exercițiul funcțiunilor sale față de Întreg (de ex. dreptul electoral). Aceste norme și drepturile subiective care nasc din ele alcătuiesc domeniul așa-numitului «drept public»”. Juristul nostru mai precizează, Însă, că: „Ănu numai Statul și instituțiile politice minore, Înzestrate cu jus imperii (subordonate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
activitate să fie Încredințată organismelor locale și non centrale.” Juristul-filosof Giorgio del Vecchio declara În plin secol XX (a doua jumătate a acestuia!): „Este clar că această «descentralizare», cum se numește de obicei, facilitează prompta execuție de sarcini și diverse funcțiuni, ținând mai oportun seama de circumstanțele particulare și de nevoile locale, lucru care nu este posibil decât dacă acestor funcțiuni le este acordată o sferă de autonomie convenabilă”. Bineînțeles - ca peste tot la Giorgio del Vecchio! -, atâta vreme cât nu este amenințată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
jumătate a acestuia!): „Este clar că această «descentralizare», cum se numește de obicei, facilitează prompta execuție de sarcini și diverse funcțiuni, ținând mai oportun seama de circumstanțele particulare și de nevoile locale, lucru care nu este posibil decât dacă acestor funcțiuni le este acordată o sferă de autonomie convenabilă”. Bineînțeles - ca peste tot la Giorgio del Vecchio! -, atâta vreme cât nu este amenințată „unitatea structurii Statului”, căci altfel „Statul ar Înceta să existe ca atare, pentru a face loc unei pluralități de alte
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și de-a o asimila”, aidoma unui organism uman. Astfel Întâlnim, pe lângă viața individului om, miriade de alte vieți de ființe inferioare sau micro organisme care pot, adesea, să coexiste, fără pericole, cu viața organismului principal, și, uneori, să Îndeplinească funcțiuni care Îi sunt utile. Dar ele pot, de asemenea, să exercite o acțiune perturbantă, asupra organismului principal, infectându-l În ansamblul său, fie să determine, prin funcțiuni neoplastice, o oprire a funcțiunilor sale vitale. Viziunea organicistă a lui Giorgio del
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adesea, să coexiste, fără pericole, cu viața organismului principal, și, uneori, să Îndeplinească funcțiuni care Îi sunt utile. Dar ele pot, de asemenea, să exercite o acțiune perturbantă, asupra organismului principal, infectându-l În ansamblul său, fie să determine, prin funcțiuni neoplastice, o oprire a funcțiunilor sale vitale. Viziunea organicistă a lui Giorgio del Vecchio este, aici, evidentă. Folosind metafora, filosoful era sigur, când afirma, că productivitatea juridică naturală a indivizilor și a grupurilor se desfășoară, În mod coerent cu directivele
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu viața organismului principal, și, uneori, să Îndeplinească funcțiuni care Îi sunt utile. Dar ele pot, de asemenea, să exercite o acțiune perturbantă, asupra organismului principal, infectându-l În ansamblul său, fie să determine, prin funcțiuni neoplastice, o oprire a funcțiunilor sale vitale. Viziunea organicistă a lui Giorgio del Vecchio este, aici, evidentă. Folosind metafora, filosoful era sigur, când afirma, că productivitatea juridică naturală a indivizilor și a grupurilor se desfășoară, În mod coerent cu directivele organizației juridice deja stabilită ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care aveau efect obligatoriu, fiind, materialmente, În opoziție cu dispozițiile analoage ale organelor de stat. „Caracterul antistatal sau ilegal, declarat dechis, a unora dintre aceste sisteme, nu le Împiedicau să formuleze reguli proprii și să le aplice, exercitând astfel efectiv, funcțiuni În formă juridică (Înțelegând funcțiuni juridice prin tribunale speciale)”. În viziunea sa filosofică, de fină contemporaneitate, Giorgio del Vecchio viza problematizarea „științei legislației sau a deontologiei politice” și, totodată a „artei de a guverna”. În termeni mai exacți, problema se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
materialmente, În opoziție cu dispozițiile analoage ale organelor de stat. „Caracterul antistatal sau ilegal, declarat dechis, a unora dintre aceste sisteme, nu le Împiedicau să formuleze reguli proprii și să le aplice, exercitând astfel efectiv, funcțiuni În formă juridică (Înțelegând funcțiuni juridice prin tribunale speciale)”. În viziunea sa filosofică, de fină contemporaneitate, Giorgio del Vecchio viza problematizarea „științei legislației sau a deontologiei politice” și, totodată a „artei de a guverna”. În termeni mai exacți, problema se anunță astfel: „ce atitudine trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să fie mai bine numit principiul distincției organelor sau funcțiilor. Oricum prin ele se exprimă voința Statului, ultimele două trebuie să fie subordonate celei dintâi, aceasta fiind expresia directă a suveranității. Este necesar, așadar, să fie instituită o distribuție a funcțiunilor În așa fel ca să permită a face să fie respectată legea, prin mijocul organelor judecătorești, chiar Împotriva actelor eventual ilegale ale guvernului, care exercită funcția executivă sau administrativă. Principiul „diviziunii puterilor” tinde, totodată, a face astfel ca organului Însuși care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de viață comună, care rămân ca limite fundamentale și pentru acțiunea organelor statale. 2. Funcția executivă sau administrativă Îmbrățișează toată activitatea concretă a Statului În urmărirea scopurilor sociale, activitate ce se dezvoltă În mod subordonat legilor. Caracterul esențial al acestei funcțiuni este continuitatea. În ce privește funcția legislativă, ea poate fi intermitentă, de unde o anumită Întâietate concretă a sa, care se explică și prin faptul că, În cazuri extraordinare, organele executive pot să Înlocuiască pe cele legislative. Activitatea executivă sau administrativă se desfășoară
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de: 2. un concept eronat al socialului („socialismul” de orice tip). Prima ar greși printr-o opoziție empirică a individului contra Statului, ca și când acesta ar fi ceva străin și dușman omului. A doua greșește, afirmă del Vecchio, prin atribuirea de funcțiuni politice cu caracter de suveranitate asociațiilor particulare, claselor sau grupărilor economice, reducând astfel viața Statului la o luptă de clase. Filosoful italian consideră că, dimpotrivă, Statul, dacă e Într-adevăr Stat, nu poate să nu fie deasupra claselor, ca și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
muiată bogat în mujdei de usturoi. și au prins a sta la pândă: unul dincoace de gard și altul dincolo. Dar, tocmai când pasărea se urca pe culme, la culcare, sosea de la lucru frumosul polițai. și, de îndată ce sosea, punea-n funcțiune drăcovenia aia, de făcea o gălăgie, încât, găina, nemaiputând înnopta pe culme, zbura, ducându se cine știe pe unde. și băieții, ca și unii vulpoi, din grădină, vara, tot cu amânarea și așteptarea unui alt prilej, se alegeau. Azi, așa
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
la culcare, pe culmea aia. Aici urmăream s-o prindem și s-o mâncăm. Dar nu puteam. De ce? Din cauză că mata, sosind tocmai când urca gobaia la culcare, ca să afle, tanti aia, de la casa din deal,că ai sosit, puneai în funcțiune sunătoarea aia, care, urla de te lua dracul; găina se speria, zbura, se culca cine știe pe unde, pe când,noi, iar ne culcam flămânzi. Na! Îți place? Nu-mi place. Nici nouă nu ne a plăcut, cât nu nea plăcut
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
destinat să alunge amneziile actorilor - Răzbunarea suflerului. În continuarea acelei comedii, am putea juxtapune o informație pe care am cules-o din cartea Sorinei Bălănescu despre Miluță : cînd directorul Haralamb Lecca are proasta inspirație să suprime postul din statul de funcțiuni, actorul C. B. Penel face o criză de nervi și...renunță la actorie ! Chiar așa, Penele tată?!... „Meseria de actor are Întotdeauna ceva sordid” (Jouvet). Știam... Cu toții avem ghinionul de-a da peste cronofagi ; nimeni n-a scăpat de insistența
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
-și fruntea brobonită de sudoare. "Lasă literile și alelalte! E un buton asa, mai spesial." Intuiția sau întâmplarea îl fac să apese pe cel corect. Ecranul se luminează, se aude și melodia cu care sistemul de operare se pune în funcțiune. Uf! Mi-a venit inima la loc. Aș afirma că și lor, după mutrele lor mulțumite. Femeia își privește amorezul cu admirație. El sesizează imediat schimbarea de atitudine survenită și se lansează într-un atac frontal: "Acu', 'aidi să termenăm
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
le traversaseră În momentul dispariției fuseseră Înlocuite de-o hărmălaie cumplită, produsă de miliarde de voci vorbind În sute de limbi, Întrebând, răspunzând, rățoindu-se, dând verdicte, milogindu-se, exprimând temeri. Doi brokeri, pe care sfârșitul Îi găsise În exercițiul funcțiunii, tranzacționau Încă pachete de acțiuni ale unor companii care Între timp Încetaseră și ele să existe. Câțiva tineri Încinseseră un meci de fotbal. Mai spre vest, un concert rock era În faza probelor de sunet. Niște cheflii chiuiau de mama
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
răzbăteau vaietele oamenilor rămași captivi, aruncați de sus și-n jos, ca Într-un shaker. Cealaltă ieșire fusese deja blocată. Un robot de tenis lansa bombardamente furioase, instalațiile automate de stingere a incendiilor și-au pus și ele biciurile În funcțiune, iar Întreaga ură lichidă a unui extinctor s-a revărsat Împotriva noastră. — Spre etaj! N-avem Încotro! am strigat, avântându-mă spre scara rulantă, dar aceasta, simțindu-mi intențiile, a Început să coboare cu o viteză turbată. Situația devenise gravă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ca pe vrăbii, iar una, după ce a ezitat puțin, asemenea unui parașutist Înaintea saltului, și-a luat zborul În stradă. Am rupt-o la fugă pe culoar și am coborât scările mai rapid ca un amant profesionist surprins În exercițiul funcțiunii. Dacă tot mă deconspirasem ca ultimul amator, măcar să aflu la ce lucra. „Nu te poți scălda de două ori În același râu“, spunea Heraclit. Ba, asta-i simplu, mai greu e să poți traversa o șosea aglomerată. Când am ajuns
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
din acel an. Dar de la 1902 până astăzi, lucrurile sau, mai bine zis, situațiunile s-au schimbat profund. După războiu mai cu seamă, în domeniul funcționăresc civil s-au creat trepte intermediare aproape pentru fiecare grad ierarhic de port și funcțiune. Așa de ex. înainte vreme exista la funcționarii civili ierarhia aceasta: șef de birou, șef serviciu și director. Demnitatea de director general era limitată numai la câteva instituții. După 1902 s-a generalizat funcțiunea de director general la toate ministerele
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]