2,159 matches
-
unde e acel singur om? Îl asigurăm de mai înainte că acel om nu va fi străin. Unde e acel singur om să prețuiască plebea aristocratizată a d-lui C. A. Rosetti cu cât face, cu câte un capăt de funie de fiecare? Unde e acel singur om care să puie pe străini la locul lor, să curețe România de tot ce-a fost mai decrepit, mai ocolitor de muncă, mai stricat dincolo de Dunăre, de ciuma asta orientală? Unde e acel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Eforii și - - ca ton fundamental al muzicei - scăparea țăranului de asuprire. Cum și ce fel nu se spune, dar în sfârșit scăparea lui. Acesta e drapelul lăsat în mînile viguroase ale onor. Costinescu care, cu inima în dinți și cu funia 'n traistă, [î]l va apăra. Iată dar un alt fragment al majorității grupat pe lângă acest drapel, fragment care n-are ridicola pretenție de-a fi virtuos. Din contra, unde găsește ceva pus rău, el pune bine. Iată deci două
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
partid conservator, pentru că nu vrea să ne scape [de] cordeaua de matasă! Dac' ar exista, ne-ar întinde o propunere și nu ne-am zugruma. Dar nu există, nu există pentru că ne lasă să ne zbatem și nu ne taie funia. Cam aceasta este argumentarea "Pseudo-Romînului" de alaltăieri, mortificat de rezerva absolută pe care și-a impus-o partidul conservator în cestiunile esterioare față c-un guvern în care n-are nici o încredere. Dar oare cel ce nu face ceea ce faceți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce mai ai de zis, viteazule Vartil? Crezi că mai pasă cuiva de vechile învățături? Uite, și ei sunt hotărâți să recurgă la violență. Vremurile se schimbă. - Tu le schimbi. - Desigur. Ăsta e rolul unui conducător. Împletește timpul într-o funie groasă pe care o păstrează pentru momentul de cumpănă în care va trebui să îi mențină greutatea și să nu-l lase să cadă în genunea timpului, zâmbi sălbatic tânărul. *** Alaana își ținea fruntea în palme. Urlase în mintea băiatului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Dumnezeu este drept, în tot cuprinsul ei (= cetății Ierusalimului) și nu face nici o strâmbătate. În fiecare dimineață el aduce judecată să la lumină...” (G-R) YHWH țaddq qițțeț ‘">ÄÖ reš"’m (Ps 129,4): „Domnul este drept: El a tăiat funiile celor răi.” (C) Wayyikk"n‘ó œ"rQy Yiœer"’Ql we hammelek wayyo’meró țaddq YHWH (2Cr 12,6): „Căpeteniile lui Israel și regele s-au smerit și au zis: Drept este Domnul!” (t.n.) We-’att"h țadd
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
oare a face primul pas spre a-i corespunde? Iată imensa putere educativă a iubirii, puterea ei transformatoare, care face pe fiecare Îndrăgostit să se ridice la nivelul imaginii, al idealului Întrevăzut În conștiința celuilalt.” (V. Pavelcu) Dragostea leagă fără funie. (și de data aceasta versul popular este cel mai convingător: „Rele-s bade frigurile,/ Da-s mai rele dragostele./ Maica din friguri mă scoate./ Dar din dragoste nu poate”.) „La temelia oricărei iubiri pasionate stă o iluzie generoasă, o greșeală
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
place, de exemplu, să primească cât mai multe laude nu vede aspectul lingușitor al acestora.) Ceea ce nu face leul face vulpea. (Viclenia reușește acolo unde forța mușchilor nu poate birui: „Mare-i puterea boului, dar și un copil Îi pune funia-n coarne”.) Logic, logică - ilogic, absurdtc " Logic, logică - ilogic, absurd" Nu se poate salva și capra, și varza. (Opțiunea pentru o alternativă sau alta În cadrul situației dilematice respective este revelatoare pentru un anumit nivel intelectual sau motivațional al persoanei: „Nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Își găsește mecanisme, mai mult sau mai puțin naturale, de detensionare: „Scârba de seară s-o lași pe dimineață”; „Cine plânge pentru toată lumea orbește”; „Cine are minte multă tace și-ascultă”.) Tact, maniere, diplomațietc " Tact, maniere, diplomație" Nu pomeni de funie În casa spânzuratului. (Bunul-simț ne cere să nu sporim suferințele celui aflat În nenorocire, vorbind, de exemplu, de posibilitățile care ar fi putut exista de a preîntâmpina cauzele care au produs acea nenorocire.) Gura câinelui care latră o Închizi cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ca de exemplu atunci când acceptăm să nu Întrebăm ceva sau să nu spunem un lucru care, prin sinceritatea lui, ar putea răni prea mult demnitatea cuiva. (Oamenii din popor ilustrează această situație prin bine cunoscutul proverb: „Să nu pomenești de funie În casa spânzuratului”.) Μ Când nu ai nimic de ascuns, devii curajos. Μ A te refugia În solitudine nu Înseamnă neapărat și că poți să fii foarte aproape de tine Însuți sau că ai ce să-ți spui. Μ Omul singuratic
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nevoie de un vocabular nelimitat: combinațiile, uneori ciudate, Între emoții și sentimente contrarii silesc cuvintele să adopte asocieri semantice imprevizibile, iar adeseori chiar incompatibilități semantice (de exemplu: „Mort de viu” sau „Mort pe picioare”; „Curat murdar, coane Fănică”; „Drept ca funia În sac”; „Drag ca sarea În ochi” etc.). Μ Din perspectivă pur psihologică, iubirea este În afară de bine și de rău: este doar simțire, șuvoi de simțire; este o suferință a tensiunii trăirii. Din perspectivă etică Însă, iubirea poate să Însemne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din greacă (așa face cu Manualul de patriotism al lui Iancu Nicola, Iași, 1829; vezi Nestor Camariano, Despre un manual de patriotism publicat la Iași, în 1829, în „Revista istorică română“, XIII, fascicolul IV, 1943, p. 116-126). În 1831 traduce Funia întreită a lui Evghenie Vulgaris tipărită la Iași și tot din Vulgaris, Centenar, rămasă în manuscris. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 105-106, și N. Iorga, Viața și faptele mitropolitului Moldovei Veniamin Costache (1768-1846), București, 1904. • Fostul elev al lui Neofit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o comunicare pozitivă, trebuie să respectăm anumite elemente clar definite cultural: „Astfel, un conviv care rămâne tăcut la masă face audiența să se simtă prost (regula angajării), o mână întinsă solicită o altă mână întinsă (regula reciprocității), nu vorbim de funie în casa spânzuratului (regula de selectare a temelor), când dorim să trecem înaintea cuiva, îi prezentăm, preventiv, scuzele noastre (ritual de compensare) etc.” (apud Lohisse, 2002, p.154). Goffman observă și rolul teritorialității în comunicare: „Am menționat două tipuri de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cercetătorul care a evidențiat acest fenomen (motiv pentru care lenea socială mai poartă și denumirea de efectul Ringelmann) a ajuns la aceste concluzii în urma unui experiment prin care a pus un grup de persoane să tragă în comun de o funie sau să tragă separat, măsurând, de fiecare dată forța dezvoltată. Concluzia care s-a desprins a vizat faptul că indivizii trag mai tare de funie atunci când sunt singuri și că forța dezvoltată scade pe măsură ce persoanele cuprinse în sarcină sunt mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
experiment prin care a pus un grup de persoane să tragă în comun de o funie sau să tragă separat, măsurând, de fiecare dată forța dezvoltată. Concluzia care s-a desprins a vizat faptul că indivizii trag mai tare de funie atunci când sunt singuri și că forța dezvoltată scade pe măsură ce persoanele cuprinse în sarcină sunt mai numeroase. La mulți ani după acest experiment, Latane et al. au adus noi evidențe ale fenomenului: ei au pus subiecții să strige cât pot de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
azi, la multe burse, drept unul din "primii trei" actori ai planetei... Un mare actor de film, dar și de teatru, care a știut să exprime atît de plastic diferența: "În teatru am senzația că sînt în aer, pe o funie întinsă. În cinema la fel, doar că funia e întinsă pe podea..." Un personaj complicat: legenda spune că la 30 de ani era alcoolic, la 40 avea dese programări la cabinetele de psihanaliză, la 50 s-a lăsat de fumat
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
trei" actori ai planetei... Un mare actor de film, dar și de teatru, care a știut să exprime atît de plastic diferența: "În teatru am senzația că sînt în aer, pe o funie întinsă. În cinema la fel, doar că funia e întinsă pe podea..." Un personaj complicat: legenda spune că la 30 de ani era alcoolic, la 40 avea dese programări la cabinetele de psihanaliză, la 50 s-a lăsat de fumat, iar la 60 are o excepțională propunere de
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
asta! Extrem de simplă, ca tot ce e genial: un manșon de cauciuc dur, care se mula pe încheietura mâinii, și un magnet permanent, mare cât o cutie de conserve, prins de el. Apariția ei pe piață uzase moral instantaneu vechile funii cu cârlig și ventuzele." În Mutu' prostu', câinele nostru, ni se povestește ce se întâmplă cu un copil genial care se naște într-o familie "de cartier" din zilele noastre. Este considerat handicapat, i se născocește și o poreclă, iar
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
Parabola vieții ca meditație și așteptare înfrigurată a morții capătă o anume notă de morbiditate, de macabru, iar întâmplările plutesc parcă într-o ceață groasă, care creează o atmosferă apăsătoare, de taină și păcat. Și aici, și în Securi pentru funii (1970), R. manifestă o înclinație aparte pentru latura absurdă a vieții, lăsându-se însă, de cele mai multe ori, tentat doar de jocul cuvintelor, de speculațiile lexicale. El nu investighează întâmplări paradoxale sau inexplicabile, ci încearcă să inoculeze mister unor fapte absolut
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
București, 1959; Casa, București, 1962; Dimineață de toamnă, 1962; Călăul cel bun, București, 1965; De chemat bărbatul pe stele, București, 1966; Pisica roșcată și îngerii, București, 1966; Marșul, București, 1967; Muntele cărunt, București, 1968; Țiganca albă, București, 1968; Securi pentru funii, Cluj, 1970; Jaguarul, București, 1972; Marele prinț, Cluj, 1972; Sechestrul (în colaborare cu Mircea Zaciu), Cluj, 1972; Teatru, București, 1972; A treia zi după război, Cluj-Napoca, 1974; Iubirile cascadorului, București, 1976; Moartea comandorului, Cluj-Napoca, 1976; Un caz de iubire la
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
vodă; „fii-său Temuș, care ținea pe doamna Ruxandra, fata lui Vasilie vodă”; (Duca Vodă își logodește fiica, pe Catrina, cu Ștefan, fiul lui Radu Leon, cu „mare veselie”, „multe ospeți”, „multe jocuri”, cu „pehlivani de cei ce joacă pă funii” „strâns-au toată boerimea țărăi, cu toată jupâneasele și au întins corturile în deal dăspre Mihai vodă...”; un proiect nereușit - „Numai mâhnire avea [Duca Vodă] pentru fie-sa Catrina, care fusase mai înainte logodită după Ștefan, feciorul Radului vodă Leon
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost de față („s-au tâmplat”) toți cei patru patriarhi ai Orientului Ortodox (doi -după alte izvoare) unul de Ierusalim și altul de Antiohia și altul de Alicsăndria și unul mazil de țarigrad, Iacob”. Urma coborârea coșciugului în groapă („cu funii de mătase de către cei mai mari boieri”), în biserica mitropolitană, în cea domnească sau în vreo ctitorie a dispărutului unde mormântul era pregătit. Istrate Dabija - zise Neculce - a fost îngropat „în mănăstirea lui, în Bârnova, care este de dânsul isprăvită
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
forță pozitivă (călugărul - sfântul, care îi oferă diverse „auxiliare”: o suliță, o verigă de aur) și un adjuvant miraculos - o iapă, pusă la dispoziție de același donator înțelept. Călugărul va avea intervenții decisive, căci, capturat de mama malefică (legat cu funii de un stâlp, băiatul „se suce o dată și funiile se rup”; va fi apoi imobilizat cu „lanțuri grele, cât piciorul de groase și cu funii de mătasă”), ucis și tăiat în bucăți de balaur, feciorul este „refăcut” de călugăr cu ajutorul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o suliță, o verigă de aur) și un adjuvant miraculos - o iapă, pusă la dispoziție de același donator înțelept. Călugărul va avea intervenții decisive, căci, capturat de mama malefică (legat cu funii de un stâlp, băiatul „se suce o dată și funiile se rup”; va fi apoi imobilizat cu „lanțuri grele, cât piciorul de groase și cu funii de mătasă”), ucis și tăiat în bucăți de balaur, feciorul este „refăcut” de călugăr cu ajutorul apei moarte (subtilizată cândva) și înviat prin apa vie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
același donator înțelept. Călugărul va avea intervenții decisive, căci, capturat de mama malefică (legat cu funii de un stâlp, băiatul „se suce o dată și funiile se rup”; va fi apoi imobilizat cu „lanțuri grele, cât piciorul de groase și cu funii de mătasă”), ucis și tăiat în bucăți de balaur, feciorul este „refăcut” de călugăr cu ajutorul apei moarte (subtilizată cândva) și înviat prin apa vie. își obține chiar și inima, implantată în piept de „păsăruică”. Finalul este ca în orice poveste
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
debarasarea de complexele și frustrările care obstrucționează libertatea de gândire și de acțiune, vor să își înțeleagă identitatea profundă prin confesiuni necenzurate, dar și prin experiențe în lumi paralele, unde perspectiva asupra realului se modifică, se ambiguizează. În altă piesă, Funia sau Comedia supunerii (1997), este surprinsă drama celor care parcurg traseul frică - supunere, prezența fricii implicând supunerea și invers. Funia, departe de a da sentimentul trăiniciei, îngrădește libertatea de mișcare și de conștiință, întrucât e împletită sub formă de bici
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]