2,203 matches
-
de circa 9 mp., dimensiunile celor două încăperi fiind de circa 6 metri lungime și 3 metri lățime, la care se adugă spre răsărit un mic altar, cu o suprafață de aproximativ 6 mp. Clopotele bisericii sunt trase cu două funii din prima încăpere, cea destinată femeilor și sunt discret mascate. Cea de-a doua încăpere, mai apropiată de altar, este prevăzută cu un mic balcon din lemn destinat cântăreților. Balconul suspendat pe 4 grinzi se întinde pe toata lungimea celei
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
Nicolae”. Se distinge prin sculpturi decorative, pisanii, pictura iconostasului și o structură bine conservată. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În amintirea faptelor și spre pomenirea ctitorilor se păstrează câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii 1786-87 ai erei noastre. Pe ușorul stâng al portalului de intrare apare incizat: "„Leat 7297”". Istoricul Ioan Popescu-Cilieni a citit în perioada interbelică o altă inscripție, ceva mai veche, azi neidentificată: "„popa
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
pure (albul, negrul, ocrul, maroul închis, roșul-cărămiziu, verdele-măsliniu, albastrul-gri, auriul). În prim plan este subiectul reprezentat, lipsit de ambientarea arhitectonică sau de peisaj și cu motivele decorative pe marginea compoziției - mai frecvent o bordură pe trei laturi care reproduce o funie, simbol al celor două naturi ale lui Hristos și al eternității. Caracteristică pentru această zonă este icoana „Mesei de Rai”, înfățișând o masă în formă de romb la care se așază de obicei Maria, Iisus și doi Sfinți. Valea Mureșului
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
cel mai adecvat pentru rugăciuni fiind acasă. Acest lucru era recomandat pentru evitarea unor abuzuri mai ales pe timp de noapte. În 870 guvernatorul orașului Mecca a delimitat în sala de rugăciuni a moscheii un spațiu special pentru femei, punând funii printre stâlpii de susținere ai acesteia. Moscheile construite recent au spațiu delimitat pentru femei și bărbați sau chiar încăperi separate, cum este în cele din sudul și sud-estul Asiei. Există totuși în număr mai mic și moschei în care accesul
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
și rotofei, fugind de mama focului, iar pe urmele lui, alți trei blănoși, dar călăriți de trei indivizi pitici și albaștri. Blănosul fugărit calcă în laț și îl târăște pe Jack după el, căci Jack își legase celălalt capăt al funiei de propriul picior. Jack se cațără pe blănos și îl oprește din alergare, împiedicându-i picioarele. Piticii albaștrii descalecă și îl electrocutează pe blănos, îi mulțumesc lui Jack că l-a prins, dar cu aroganță, iar apoi îl invită la
Jack, blănoșii și criceliții () [Corola-website/Science/319258_a_320587]
-
a dat, în epoca modernă, lumea satului românesc din Crișana. Pictura din naos- Șarpanta a fost pictată în întregime. Zugravul a împărțit spațiul gri-albăstrui al cerimii în doua registre longitudinale și alte patru registre transversale, delimitate prin brâie sugerând motivul funiei și ornamente florale, pictate cu roșu, galben și verde. Cadrul pictural al boltei astfel structurate îl compun mai multe scene de forma unor medalioane. În primul medalion, între ghirlande, este reprezentat Dumnezeu -Tatăl („D(omnu)l Tat(ăl)”); celelalte, redau
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
IPD, I, 43). Dar asta nu înseamnă că Ștefeștii nu erau dinainte de această dată. Un alt document care atestă localitatea datează de vreo jumătate de secol mai târziu. Este vorba de zapisul unui anume Radu Brânzea prin care vindea o funie de loc din satul Ștefești "vătafului Iane oz Izvora za plaiu" la 5 mai 1734 . Din același veac este și documentul încheiat la 18 febr. 1756, care marchează ieșirea din indiviziune "a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești" hotărâtă de
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
văluri de jale". I-am spus nopții"," pe când"," întinzându-și spinarea" " se pregătea să se-nalțe-n rafale": " "-"O", "noapte"," te luminează cu zorii", " deși nu mai sper bucurii matinale"! Dar cât ești de lungă"," stelele parcă-s" " legate cu funii de stânci colosale"....” III-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2014; București, 1982;
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Aceasta a fost una din mai multele întoarceri înapoi care au extins durata călătoriei. La capătul acelei prime zile, având nevoie să coboare în valea de sub ei înainte de înnoptare, au riscat totul coborând la vale pe o sanie improvizată cu funii. Nu se punea problema odihnei — au mers mai departe și la lumina lunii, urcând spre un pas prin următorul lanț muntos. În dimineața celei de-a doua zi, văzând portul Husvik dedesubt, știau că sunt pe drumul cel bun. La
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
mai 1613 mânăstirea Jitianu avea peste jumătate din satul Jimnic, iar la 7 noiembrie 1616, Alexandru Iliaș Voievod scutește de dări și impozite partea din satul Jimnicu care era a mănăstirii. La 16 aprilie 1625, mănăstirea Coșuna vinde mănăstirii Jitianu funia de pământ cu opt mii de aspri galbeni. Teodor Bulat, într-un articol publicat în revista "Mitropolia Olteniei", a afirmat că întemeietorii mănăstirii sunt boierii Craiovești - Banoveți (Barbu, Radu, Pârvu, Danciu). El a făcut această afirmație deoarece mănăstirea a fost
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
dintre ei au fost condamnați la spânzurătoare: Kahovski, Pestel, Kondrati Rîleev, Serghei Muraviov-Apostol și Mihail Bestujev-Riumin. Alți decembriști au fost exilați în Siberia și în Orientul Îndepărtat. Când cei cinci decembriști au fost spânzurați, s-a întâmplat ceva obsolut neobișnuit. Funiile care au fost utilizate pentru lațuri s-au rupt mai înainte ca vreunul dintre ei să moară. Evenimentul a provocat mișcare de simpatie în mulțimea de privitori. Conform unei tradiții vechi de mai multe secole, orice condamnat care supraviețuia unei
Revolta decembriștilor () [Corola-website/Science/309751_a_311080]
-
tărnaț”", așa cum era obiceiul cel vechi. Acest pridvor avea șase stâlpi ciopliți decorativ și încheiați în arcade, cu o fundătură de scânduri și parapet spre bătătura bisericii. O cruce de piatră din 1869 în cimitir păstrează o rozetă înscrisă în funie, motiv decorativ ce putea fi preluat din portalul de la intrare sau din fruntarul pridvorului, motiv des întâlnit la bisericile de lemn din zonă, așa cum se mai pot vedea în Cizer, Sârbi și Tusa. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
pentru cele pe munți și pentru cele urbane. Aceste modele au premeditat un boom în industria funicularelor, în secolul 19. Ridicarea înclinată sau liftul înclinat este o versiune specială a funicularului,deoarece are doar o mașină care transportă totul pe funie.Mașinăria este mai degrabă trasă la stația din partea de sus a pantei unde cablul este strâns pe un tambur , sau o singură mașină este echilibrată de o contra greutate , funcționând ca un funicular cu două mașini.Multe dintre ascensoarele înclinate
Funicular () [Corola-website/Science/324830_a_326159]
-
l = 4,60 m), este din lemn și cărămidă, așezat pe o temelie din bolovani de râu fixați cu liant. La exterior sunt tencuiți doar pereții pronaosului care sunt și pictați, iar pe jumătatea pereților naosului și altarului este o funie excizată din lemn. În interior sunt tencuiți și pictați toți pereții. Altarul este poligonal și boltit cu o fereastră mică la est și una la sud. Tâmpla are trei deschideri pentru acces. Naosul este boltit cu ferestre mici pe pereții
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
se află în cătunul Chituci din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi, accesibil prin două porți de lemn tradiționale, dinspre apus și răsărit, databile
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
este ridicat scurt peste tindă. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Pridvorul este spațios, mărit într-o etapă ulterioară cu suprafața dublă celei inițiale. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
te duci la ANPC. Un tip care a studiat un an de zile ca să-și facă singur apărarea mi-a spus că, la proces, unul dintre argumentele apărătorului a fost ceva de genul că boul se leagă de gard cu funia și omul cu semnătura. VB: Când a început procesul vostru?</b> S: Am inceput acțiunea în octombrie 2010, dar ne-am judecat pe fond, la tribunal, abia în primăvara lui 2011. S-a stat mult pe procedura. Era clar o
„Cred că, peste câțiva ani, o să ne uităm la chestia asta cum ne uităm acum la Caritas și la FNI” () [Corola-website/Science/296009_a_297338]
-
au întrecut mai departe în a înfrumuseța volumele clare ale construcției, subliniind astfel rolul ei central în sânul comunității. Dintre elementele de decor se disting în primul rând trei registre cioplite cu mult efect jur-împrejurul butei bisericii: un brâu în funie dublat de o undă a apei peste talpă, un brâu median de cruci cioplite în relief și un rând de ocnițe sub streșini. Decorația exterioară se intensifică în jurul locurilor de trecere dintr-o încăpere la alta. Se disting astfel stâlpii
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
lemn din Argeș, ridicată prin participarea unui grup neobișnuit de mare de meșteri dulgheri și cruceri, care au demonstrat aici o bună performanță artistică și tehnică. Dintre detalii se remarcă sculptura pridvorului, portalului de intrare, arcul dublou pe sub boltă și funia mediană sculptată în relief. De notat și numărul mare de inscripții în pridvorul bisericii. În interior se păstrează iconostasul pictat în culori vii și mobilierul tradițional. Momentul și faptele de început ale bisericii sunt redate într-o succesiune de inscripții
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
ru, Tănase meșt[e]ru, Dumitru meșter, Marinu meșteru, Stanciu me[șter], Barbu mește[r]”". În afară de aceștia mai apar trei nume fără titlul de meșter: "„Marinu, Mina, Matei”". Ctitorii lăcașului sunt reținuți de inscripția din dreapta intrării în biserică, de-asupra funiei mediane, într-o grafie îngrijită: "„Titori Drăguț, Costandin, Drăguș, Badea, Nicolae, Pătru, Marin, Du[mitru], Stanciu 7322”". În linie cu aceștia, aproape de cheotorile cu peretele de sud, în aceeași grafie îngrijită, apare numele lui "„Costandin cruceriu”", sub care mai apare
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
ansamblul construcției. Toate aceste eforturi de a intensifica emoțiile artistice din pridvor sunt legate de intrarea în biserică și trecerea în spațiul ei sacru închis. Ușa este înconjurată de un portal, la rândul lui bogat sculptat în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
le deșartă pe masă din ele cad pietricele în loc de galbeni. Căpitanul de arnăuți fuge să afle de la Anița unde fuseseră ascunși banii și se întâlnește acolo cu Amza. Între cei doi are loc o luptă, iar Sârbu este spânzurat de funia unui clopot. Maria Dudescu scoate din buzunarul mortului actele de proprietate date lui Sârbu de tatăl ei. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail și Mihai Opriș. Contractul pentru scenariu a fost încheiat la 15 octombrie 1962
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
dacă-l împinge de la spate, mijlocește deplasarea. Acest măgar este centrul de interes al lucrării prin simplul fapt că față de confrații lui care au trecut deja podul sau urmează să ajungă la el încărcați cu verze, știuleți, dovlecei uriași, și funii de ceapă, el are o ciudată încărcătură de păsări legate de picioare. Pe o altă colină se văd focurile trupei. Această pictură a fost realizată cu un haz deosebit, ea fiind și un document incontestabil de război. Printr-o astfel
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
pe coastele sudice și nordice ale insulei. Încă nu este cunoscut cum au fost deplasate statuile. Unii au sugerat că transportul acestora a necesitat un miro manga erua, adică un fel de sanie în formă de Y, trasă cu ajutorul unor funii făcute din scoarță dura a arborelui hau-hau (triumfetta semitriloba) care erau legate în jurul gâtului statuii. Pentru deplasarea în acest mod erau necesari între 180 și 250 de oameni, în funcție de marimea statuii. 50 dintre statui au fost reînălțate în epoca modernă
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
Teodosie cel Mic, iar în timpul lui Justin, de Ebul. O adevarată activitate misionara ne încurajează sfanțul și prin faptul că dacă toată ziua predică, atunci noaptea lucra. Jumătate de noapte se ruga, si atâta dormea: se agață cu mâinile de funii, care erau legate de tavanul casei, și când le scăpa din mână, se termină și somnul. Acesta este misiune de preot spre desăvârșire. Mai spune Sfanțul Ioan Gură de Aur că "„preotul trebuie să facă misiune prin predică, să predici
Lucrarea filantropică a Sfântului Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/329606_a_330935]