17,773 matches
-
partenerei, a ispitei cu care făptașul a săvârșit păcatul: La părintele Vintilă / Vine-Arvinte, cam sfios / Și se roagă-Fie-ți milă / De un suflet păcătos! / Chiar în Săptămâna Mare / Când tot omul e smerit / Și postește cu-ndurare / Uite, am păcătuit! / -Ai furat? întreabă popa ./ -Nu, prea sfinte! Fără vrere / M-am dat răului și, hopa, / În grădină c-o muiere!/ Vai de mine, vai de mine.../ Greu păcat ai săvârșit.../ Însă dacă-mi spui cu cine, / Poate vei fi mântuit./ Nu pot
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
Majoritar. · Când îmi place o pictură rămân tablou (Vigh Istvan). · Anunț în Franța: "Defense d'uriner sous peine de confiscation" (interzis a urină sub pedeapsa confiscării). · Cine nu are simțul umorului e infirm (Zoltan Terner). · Etaje de regrete... · Meseria se fură, nu se dictează (folclor actualizat). Dacă rezistă înseamnă că există. · Niciodată nu vor exista destule explicații pentru ceva care nu trebuie explicat. · Toată viața ne străduim să împăcăm verzele personale cu caprele din jur... (Nae Cernaianu). · Să-ți scrii memoriile
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
serie de amici români risipiți prin Europa, lucrând clandestin, pentru a câștiga ceva și chiar ruinându-și sănătatea în munci de salahor. Veneția, precum toată Italia, este plină de români cu trei specializări: zidari, chelneri și hoți. Cei din urmă fură ca să aibă ce mânca, mi-a precizat concetățeanul meu. Peste tot auzi vorbindu-se românește (ce-i drept, până și în autocarul nostru internațional ne-am aflat a fi vreo șase vorbitori de limbă română), iar carabinierii sunt deja obișnuiți
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
vina de a-i fi luat lui Jean Șoimul maltez și îi vinde un pont: din romanul britanicului Eric Ambler, Un sicriu pentru Dimitrios, poate ieși un film de zile mari. Să ceară imediat intrarea în producție, până nu-i fură cineva ideea!" Jean Negulescu face filmul - cu titlul Masca lui Dimitrios - și are succesul scontat. Manuela Cernat ne explică: "Din totalul celor 33 de lungmetraje - atâtea va semna Negulescu după ce Masca lui Dimitrios l-a lansat printre valorile de vârf
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
pentru a învârtoșa pasta groasă și respingătoare a autocompătimirii. L-am auzit pe Cristian Țopescu - un vechi specialist al "mândriei de a fi român"! - amestecând cifrele și manipulând emoțiile astfel încât să iasă la fix eternul scenariu mioritico-tembeloid, conform căruia străinătatea fură ca-n codru comorile neprețuite ale neamului! Cum "durerile sufletului" nu ne lasă nici un centimetru cub pentru judecata limpede, e normal ca un caz încă mai grosolan, cel al Mihaelei Melinte, să fi trecut aproape neobservat. El trebuie discutat la
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
Stănculescu și a miliardarului Păunescu rezolvă enigma cât ai zice pește! Mândri de izbândă, șefii Poliției se avântă în narațiuni eroi-comice cu urmăriri ca-n "Speed" și "Mission Impossible", reporteri frenetici reiau de zeci și zeci de ori filmul evenimentelor. Furați de peisaj, anchetatorii strecoară și o informație inițial neluată în seamă de nimeni, dar ulterior exploatată cu frenezie: indiciile care au condus la prinderea suspecților proveneau de la S.R.I.! Dar S.R.I.-ul neagă, după obiceiurile sale securiste, orice implicare. Plutind suveran
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
apelase și la intervenția reginei) a obținut tot ceea ce se putea atunci, iar pensia de abia în 1889, cînd poetul a ajuns din nou la sanatoriul dr. Șuțu. Degeaba îl acuză - dar pe ce ton? - dl Cernăianu că i-a furat poetului lada cu manuscrise, refuzînd să i-o dea fratelui Matei. De s-ar fi supus stăruințelor lui Matei Eminovici manuscrisele ar fi ajuns vîndute cu pagina pe la diverși, prăpădindu-se întregul. Așa, păstrată de marele critic și predată în
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
fascinantă" are încă probleme de repatriere de la Paris!), "fruntașul" țărănist e unul din simbolurile imobilismului politic. Orice i-ai spune, domnia sa își vede tacticos de treburi, mai dormitând, mai bălmăjind câte o frază incoerentă, mai trecând pe la un talk-show, mai furând de la Dumnezeu o zi și de la parlament un salar. N-avem încotro, îl vom mai suporta câțiva ani, până când Natura cea milostivă se va îndura de scena politică românească și va decide ceea ce slugarnicii săi subalterni nu pot. Mă întreb
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
desfrîu/ cam peste două zile vei întîlni un rîu/.../ Corabia va rămîne pe loc,/ tu vei ieși în larg sprijinit de delfini/ și peste toate va domni un foc." Autorul acestui volum se lasă și el, ca și Liubița Raichici furat de farmecul propriilor cuvinte, de metaforele în care se pierde cu atîta plăcere încît dincolo de vorbe nu se-ncumetă să construiască nimic. Un semn de întrebare se ridică din sterilitatea poeziilor lui Iacob Roman: cui prodest? Asemenea păcate nu-l
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
Doi oameni au murit, din bătaia care i-a bătut. (Ioana Vișan, Dobrotești, Pantelimon) Închei cu un aspect vizînd mentalul colectiv: întemeierea hoției la sate, cu urmări pînă-n zilele noastre, căci nedreptățile cheamă alte nedreptăți, într-un carusel diavolesc. De furat apoi... Nu să pîrau unu' pă altu', că furau tăți, tăți furau... Nu era unu' să nu... El n-avea voie să meargă organizat, să-și cosească și să-și aducă acasă, decît să-și fure dintr-al lui! El
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
bătut. (Ioana Vișan, Dobrotești, Pantelimon) Închei cu un aspect vizînd mentalul colectiv: întemeierea hoției la sate, cu urmări pînă-n zilele noastre, căci nedreptățile cheamă alte nedreptăți, într-un carusel diavolesc. De furat apoi... Nu să pîrau unu' pă altu', că furau tăți, tăți furau... Nu era unu' să nu... El n-avea voie să meargă organizat, să-și cosească și să-și aducă acasă, decît să-și fure dintr-al lui! El fura a lui, era conștient că nu-i păcat
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
Dobrotești, Pantelimon) Închei cu un aspect vizînd mentalul colectiv: întemeierea hoției la sate, cu urmări pînă-n zilele noastre, căci nedreptățile cheamă alte nedreptăți, într-un carusel diavolesc. De furat apoi... Nu să pîrau unu' pă altu', că furau tăți, tăți furau... Nu era unu' să nu... El n-avea voie să meargă organizat, să-și cosească și să-și aducă acasă, decît să-și fure dintr-al lui! El fura a lui, era conștient că nu-i păcat! Că pămîntu' lui
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
un carusel diavolesc. De furat apoi... Nu să pîrau unu' pă altu', că furau tăți, tăți furau... Nu era unu' să nu... El n-avea voie să meargă organizat, să-și cosească și să-și aducă acasă, decît să-și fure dintr-al lui! El fura a lui, era conștient că nu-i păcat! Că pămîntu' lui o fo' încorporat acolo la colectivă, o fos' comasat. Era a lui, numa' nu putea să zîcă că-i a lui!... Că era luat
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
apoi... Nu să pîrau unu' pă altu', că furau tăți, tăți furau... Nu era unu' să nu... El n-avea voie să meargă organizat, să-și cosească și să-și aducă acasă, decît să-și fure dintr-al lui! El fura a lui, era conștient că nu-i păcat! Că pămîntu' lui o fo' încorporat acolo la colectivă, o fos' comasat. Era a lui, numa' nu putea să zîcă că-i a lui!... Că era luat cu japca de ăștia...(Mihai
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
o grămadă la rugby. În alte țări, o vedetă suspectată că nu și-a plătit impozitele la stat a stat pe tușă mai bine de trei ani. La noi, un măscărici financiar e promovat drept expert, un parlamentar care a furat cu trenurile de marfă și are interdicție de a părăsi Capitala vrea libertate de mișcare pentru a se duce în provincie în campanie electorală. Unul implicat într-o crimă face divertisment la tv, altul urmărit pentru furt dă interviuri candide
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
ți se poate lua, înseamnă că n-a fost niciodată al tău. Ceea ce ți-ai însușit à fond, tezaurul tău interior, acel ceva din tine care poate să spună nu nedreptății, minciunii, barbariei, nimeni nu va izbuti să ți-l fure; chiar dacă pentru alcătuirea acestui tezaur a fost nevoie de migală, de sudoare, uneori de coerciție. La acest punct Steiner ridică o problemă discutabilă, pe care el o considera însă capitală, fiindu-i sugerată, între altele, de biografia exemplară a lui
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
a declarat domnia sa, pentru a se putea lupta în continuare cu hoția, corupția și minciuna. Dar se pare și din pricina faptului că potrivit unui sondaj nedivulgat presei, după cum afirmă surse de la Cotroceni, există alegători care, chiar dacă știu că s-a furat în timpul d-lui Iliescu, nu vor să-l voteze pe Constantinescu. Ieșirea din arenă a actualului președinte ar trebui, printre altele, să-i determine pe cei care nu-l votează să-și reexamineze opțiunea. Deoarece logica potrivit căreia orice s-
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
chit că din cînd în cînd li se taie mărimilor capul în public, prin piețe ca în evul mediu, epocă istorică destul de convenabilă unor asemenea acte de justiție... Ia să se taie la noi, azi, nasul; ori mîna care a furat; ori alte organe... N-am mai fi în Europa; dar, economic vorbind, am ajunge departe. Burghezia din comunism apărată tocmai de principiile proletare este lucrul cel mai urît la ei, bineînțeles. De aceea, au loc mereu rotirile de cadre, sau
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
de undă cu ei! Obișnuiți să-și completeze veniturile din furtișaguri, ciordind cu seninătate din curtea fabricii, din magazia de rechizite sau, pur și simplu, din grajdul împrejmuitor al întreprinderii, românul e uluit astăzi că nu mai are ce să fure! E indignat că bodyguarzii au nerușinarea să le controleze geanta la ieșirea din instituție și că patronul e cu ochiul în permanență pe producție! Așa se explică desigur "deturnarea" infracțiunilor spre zone necunoscute sau slab reprezentate până în 1989: jaful armat
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
micuților năpăstuiți de soartă, educație sexuală rudimentară, confuză, cu perversiuni, spargeri de case, escrocherii de diferite grade, alcoolism, retardare mintală, vocabular minim și adeseori deosebit de abject, folosit - în gura mare - pretutindeni etc. Acești oameni sînt aceia cărora comunismul le-a furat nu numai pămînturile, casele, anii, credința, viața, ci și - mai ales - basmele copilăriei. În Postfață, Ana Blandiana trage anumite concluzii, printre care: "Tulburător și tonic în felul lor de a gîndi este atît refuzul de a uita ceea ce înaintașii lor
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
ține un discurs inspirat din următoarea sentință:"Sînt un dobitoc și n-ați vrut să credeți". Cine are urechi de auzit... Iată și o tot așa de valabilă constatare cu privire la economia subterană: "Altă pîine cumpără banul muncii și altă pîine fură banul șiret. Banul parazitar naște inși parazitari, familii parazitare și clanuri." Și, în aceeași ordine de idei la negru: Tot ce se muncește în întuneric - afară de cărbune și diamant - miroase a sînge și se grupează în seria asasinatului cu tîlhărie
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
de partid, precum Cerveni, după ce-l confundă pe Vadim cu Clinton și pe Păunescu însuși cu Vadim, crede că "lobby" e un fel de bombă folosită de unele state atunci când vor să le atace pe altele! Tristă, tristă țară! Pedeseriștii fură de nu mai rămâne nici blana pe ursul din pădure, dar continuă să conducă în sondaje! Vulgaritatea înfricoșătoare și păcătoșenia infernală ne guvernează toate gesturile, dar ne considerăm cei mai creștini oameni din lume! Ne batem joc de noi înșine
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
Firește, în trecere, și despre ai mei, și despre Pompilia Eliade, colegă și prietenă cu Bădescu și cu părinții mei, pe vremuri, apoi, prin 1952-1954, cînd luam eu ore de franceză cu ea, pensionară. Eram prea tînăr ca să mă las furat de amintiri, cum, cred, ar fi dorit Lucian Bădescu. Așa că l-am bătut la cap cu ideile mele despre literatură. Nu sînt deloc sigur că le împărtășea. Dar, probabil, din emoția de a-și vizita prin mine tinerețea vîlceană, m-
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
noastre de azi...// Așa trebuie să facem, sporind/ în fel și chip, puterea ogoarelor noastre,/ dar mai cu seamă,/ ar trebui poate să lucrăm cu cerneală fierbinte.../ Asta v-o spun, nu de la mine - de fapt, e o taină./ Am furat-o trăgând cu ochiul/ la oamenii care fac pâine, care fac oțel.../ Vă spun pe cinstea mea,/ era vorba de flacără, de dogoare -/ de-asta se umfla pâinea, rumenindu-se,/ de-asta fierbea scânteind oțelul..." (Problema spinoasă a nopților) Tehnologia
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
se întemeiază ființa", p. 161), cît și a piețelor de reuniune a egalilor: "nici încălcare primelor nu este de natură să înființeze spațiul public, nici desfigurarea celei din urmă șa "insulei" publice, n.m., RRȚ nu readuce în stare privată spațiul furat publicului", p. 161 (Augustin Ioan - No Tresspassing! Locuirea ca arhipelag). Insula ca proiecție a alterității feminine este descifrată în reprezentațiile oferite de Ludovic al XIV-lea la Versailles în care imaginarul baroc al insulei deliciilor și a primejdiilor este convertit
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]