2,691 matches
-
nu mai avea nici o valoare după ce i se calculase ineficacitatea la împărțirea cantității cu ea însăși. Și apoi, după acest efort inegalabil, s-a risipit ca un abur, impregnîndu-se în tomurile de pe rafturi pentru veșnicie. Din această cauză libelulele, păianjenii, furnicile, racii, scoicile și broaștele au rămas neclasificate. Cît despre natura omului - nimic! Speranța umanității stă tot în bunul simț al femeii! Referință Bibliografică: PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 506, Anul II, 20
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
de osândit! Și, că, eu nu Te-am cunoscut, M-am îngânfat, ca proștii... Chiar că mă văd un biet pierdut, Pe Cer și printre aștrii. Iată, acum, privind de-aici La oameni, pe Pământ, Chiar că sunt cete de furnici, ...o clipă mișunând. Zadarnic văd cum omu-ncearcă A fi și el ceva: Căci iată, omenirea toată-i Nimic, în fața Ta! ................................... ...Și așa încet, pe îndelete, Deodat' a apărut, Chiar langă noi un tânăr simplu, La vorbă și la port; Cu
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
scap din umbra-i nemișcată pe covor./ Niciodată - Nevermore! Am privit, da, și mi-am spus că voi încerca să povestesc și altora, frumusețile văzute, grandoarea acestui loc în care m-am simțit atât de mică, drept spus: ca o furnică!, când de emoție la sfârșitul celor vizitate, am strâns pleoapele ochilor de prea mult soare, dar și fiindcă lacrimile își anunțaseră exodul. Da, bucuria are lacrimile ei! Mulțumesc nepoatei mele dragi care ne-a plimbat prin aceste locuri frumoase! Vavila
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
pământului. Mi-am ridicat bărbia deasupra tubului, ținându-mă cu mâinile de marginea lui. Un fluture, căzut în substanța aceea, fiind pe cale de a se îneca, își agita aripile cu disperare, rotindu-se în jurul său, în timp ce, mult mai prevăzătoare, câteva furnici, coborau până la nivelul lichidului și apoi se ridicau grăbite deasupra tubului. O puzderie de grauri, ca o eșarfă zburătoare, întunecă cerul, fâșâind prin aer, pe deasupra, la auzul unui fluier ce venea de undeva din depărtare. Speriat, am ridicat privirile, urmărind
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
plocon taman de la suratele Azore și-mi aduce umezeală adunată de pe Atlanticul dintre noi. Că veni vorba de umezeală, aici chiar că am o problemă. Vă spun un secret: n-am pic de apă dulce, nici cât să adăpi o furnică. Dar cui îi pasă? Totul e să știi cum să mă iei. Pietrișul meu mărunt și poros, nimic altceva decât lavă solidificată măcinată mărunt, sau, dacă vreți, piatră ponce, ca aceea pe care o folosim pentru călcâie, adună în alveolele
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CRIMĂ INVOLUNTARĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 489 din 03 mai 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Cri mă involuntară Mureau pe capete furnicile sub pași lui, avea bucuria în a se amesteca unde nu-i fierbe oala și făcea parte din neamul care era o masă flotantă ce nu se conducea singură, fără să știe că fericirea este o lungă răbdare. Nu știa
CRIMĂ INVOLUNTARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358582_a_359911]
-
masă flotantă ce nu se conducea singură, fără să știe că fericirea este o lungă răbdare. Nu știa că pe culmea cea mai înaltă de astăzi trebuie să tălmăcească trecutul, ...și mergea mai departe, sub pașii lui mureau pe capete furnicile. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Crimă involuntară / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 489, Anul II, 03 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CRIMĂ INVOLUNTARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358582_a_359911]
-
încă un termen de comparație. Dar, fatalitate! Oceanele se goliră și ele de hrană, iar acum în fața colților Rechinului Suprem fâlfâia îngrozit Rechinul Savant, Îngrozi, îngrozit, dar tupeul nu și-l pierduse. - Preaînțeleptule, am soluția! Pe pământ mai sunt încă furnici, păsărele, melci, șopârlițe, tot felul de jigănii pe care în marea ta mărinimie nu le-ai păpat atunci... - Șiii?... - Am deja elixirul care ne va transforma în vulturi, sau alte păsări răpitoare. Vom trăi numai la înălțimi, vom fi mereu
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
intense ale măreției și apropierea de divinitate... Eee? A doua zi, din apa lipsită de orice vietate se înălțară tot felul de vulturi, care pleșuv, care hoitar și, mai ales, condori. Mai erau și alte specii consumatoare de purici, ploșnițe, furnici, sau bondari, dar ele nu prea erau luate în seamă. Proveneau dintre săracii planetei care nu avuseseră bani pentru alte forme mai acătării. Totuși, după ceva vreme, nu multă, de pe fața pământului dispărură toate insectele, ba chiar și râmele care
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
și o haină ce este mereu cu tine. Miile de gângănii ce formau o altă lume plină de mister, mă făceau să văd în mișcările lor permanente că ele au un rol deosebit în spațiul înconjurător. Mă fascinau mușuroaiele cu furnici în continuă mișcare, ce nu își întrerupeau munca niciodată. Albinele și bondarii, ce zburau prin florile câmpului, într-un permanent du-te vino, formau niște escadrile permanente de avioane imaginare, care se luptau pentru aerodromurile lor de flori, dirijate de
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358718_a_360047]
-
pe aici, În ziua de Păcălici? Spune-mi tu când ne zici, Bancuri bune cu urzici, Cu ascuțite ace de arici Să tot râzi până ce pici! Ține jocul, să nu-l strici, Când te plesnește un bici! Mergi la harnice furnici, Sau la bluze cu arnici! E o zi de primăvară, Cu soare plin prin țară. Dacă-mi tragi o păcăleală, Voi ține la noua tăvăleală! Vino să mai fii copil, Când este întâi April! Referință Bibliografică: Păcălici / Mihai Leonte : Confluențe
PĂCĂLICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358768_a_360097]
-
adevărat au în comun un anumit lucru - la un anumit moment al vieții lor s-au oprit pentru o clipă și au analizat posibilele utilizări și recompense pe care le poate aduce capitalul propriu de timp. Cât credeți că muncesc furnicile, aceste mici vietăți care parcă muncesc tot timpul? Ei bine, cercetătorii au arătat că furnicile își petrec 70% din viață stând degeaba. Și asta pentru că își organizează foarte bine timpul. Sunt multe formule despre organizarea timpului. Din câte știu, nu
O CHEIE SPRE SUCCES de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344575_a_345904]
-
au oprit pentru o clipă și au analizat posibilele utilizări și recompense pe care le poate aduce capitalul propriu de timp. Cât credeți că muncesc furnicile, aceste mici vietăți care parcă muncesc tot timpul? Ei bine, cercetătorii au arătat că furnicile își petrec 70% din viață stând degeaba. Și asta pentru că își organizează foarte bine timpul. Sunt multe formule despre organizarea timpului. Din câte știu, nu există una care să rezolve toate problemele legate de organizarea timpului. Fiecare își gestionează și
O CHEIE SPRE SUCCES de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344575_a_345904]
-
pământ, cât și de plopii din jur, să nu avem surprize cu vântul sau ploaia. Apoi, am săpat cu toporișca un șanț de drenare[xiii]a apei pe lângă cort, iar pământul l-am așezat pe marginea lui, să nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul, iar ce era perisabil, am agățat în curentul aerului rece de pe insuliță, de crengile pomilor, apoi am avut grijă ca ușa cortului să fie bine închisă, de frica țânțarilor și la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
Peștii erau frecați pe corpul exterior cu sare din abundență, băgați în saci din plastic și apoi în gropile astupate cu pământ, ca și în seara precedentă. Toate aceste măsuri de precauție le luam ca să prevenim vizita vreunui animal flămând, furnici sau gândaci. Era plăcut să vezi cum, după cină, la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
vrea și parcă nu, Să se coloreze-n verde. Se trezește din somn vremea, Scutură și-alungă lenea; Se întind pe ramuri plozii, Parc-ar vrea și parcă nu, Să țâșnească în explozii. Iarăși mă apucă frica; De va roboti furnica Și-o să-mi spună: "Fă ca mine!” Parc-ar vrea și parcă nu, Să mă facă de rușine. Țipă-n mine o cocoară Și mă-ngână-n râs o cioară. Să mai ies și eu pe-afară? Parc-aș vrea
PARC-AŞ VREA ŞI PARCĂ NU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358860_a_360189]
-
-o lentă melodie, Sunt atât de singur pe planetă ... Vreau să am în palmă galaxie, Vreau să fiu copil călare pe cometă. Simt cum urcă seva înspre ceruri, Latr-un câine-amarnic a pustie, Luna este ciobul spart de geruri, Înțeleptul, o furnică în chilie. Fără nume sunt și fără mine Cade clipa în nemărginiri să moară, Curg lumini din stelele virgine, Eu mă nasc pentru întâia oară ... AXIS MUNDI (2) Catargul se leagănă-n mișcări șovăielnice, Treptele urcă în slavă stăpânul, Valul
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
în noapte ca-n tragice melanje Îți vor străpunge trupul, ființa să îți ceară Și, răsucit de zborul ce-o clipă te ridică, Trăiești dumnezeirea în vis ca pe-o durere, Tu vei simți în haos că, dac-ai fi furnică, Nu ai cunoaște visu-n delir, ci în tăcere ... PLÂNS COSMIC Câinii lumii latr-a regăsire, Ploi de stele cad ca într-un mit, Mă cutremur în reamintire, Fir de praf căzut în infinit ; Sunt atât de mic în poarta vremii... Călator
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
hâtru bun de gură, Îmi bag și soacra la borcan Că-i cea mai bună acritură. ☺ EPI-FABULĂ MIORITICĂ Țara noastră, de-o cutreieri, Nu-i nici mare, nu-i nici mică, Dar conține-atâția greieri Că de-a dreptul te... furnică. ☺ PAMELA ANDERSON Sânii ei cu formă plină M-au convins că nici măcar AirBag-ul de la mașină Nu-i mai este necesar. Caloriferul l-am salvat, L-am pregătit pentru iernat, Că astăzi am băgat în el Un kilogram de... antigel
EPIGRAME DE SEZON de SORIN OLARIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359426_a_360755]
-
iubire este să te țină în brațe, să se încolăcească pe tine și să radieze de fericire. Licurișca este ca peisajul ăsta, este ca o pictură de Ingres sau ca o Tanagra de Gerome. Gîndul materializat în frumusețe. Uite o furnică! a țipat, extaziată, Licurișca; cum a ajuns ea aici, cum a urcat dealul?! Și, auzi, mă! s-a răsucit ea spre mine; știi ce mi-aș dori înclipa asta? Nu știi, că n-ai de unde. Nici el nu știe. Să
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
că acest lucru s-a și întîmplat deja ... O să aveți voi o perioadă de zbucium sufletesc, așa îi ziceți, nu?, dar o să treceți peste ea, cine nu face greșeli în viață?! și a adormit; îi auzeam respirația; era ca mierea, furnica i se urcase pe gene, prietenoasă. Thomas stătea în genunchi și aduna floricele albe, albastre, mov ... pe care le împletea într-o coroniță. Referință Bibliografică: PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN - CAP 11 / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
formare solicitnd gândirea situativă a spiritului de observație, a creativității, a sensibilității. Copiii transferă “în lumea celor care nu cuvântă “ un univers aidoma celui real, populat de viețuitoar:-*e care devin alter-egouri ale copilului-demiurg: “În poiana cu urzici/ locuiesc niște furnici:/ una este școlăriță,/ alta e la grădiniță,/ una-și face temele,/ cealaltă desenele. “( “În poiana cu urzici “, pg.32.). În joacă, copilul cucerește pas cu pas lumea miraculoasă a valorilor umane, devenind o personalitate în măsura să se adecveze la
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
întâia, transformată în gunoi, V-ați gândit cum v-o fi vouă, până veți muri cu totul??? Oare, ce-a greșit izvorul, ciocârlia, rândunica Biata iarbă, păpădia și tot ce nu este OM??? Să le omorâți pe toate: Everestul și furnica!... ...Se revoltă-ntreaga fire! Viața din orice atom...! Pelerini ai neființei, ce credeți că viețuiți, Sunteți... cavalerii negri, ai sistemului advers! Molimă-n afara firii, nimănui nu trebuiți... Viruși purtători de moarte, rătăcind prin Univers...!!! Pâine albă și bine coaptă
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
și o haină ce este mereu cu tine. Miile de gângănii ce formau o altă lume plină de mister, mă făceau să văd în mișcările lor permanente că ele au un rol deosebit în spațiul înconjurător. Mă fascinau mușuroaiele cu furnici în continuă mișcare, ce nu își întrerupeau munca niciodată. Albinele și bondarii, ce zburau prin florile câmpului, într-un permanent du-te vino, formau niște escadrile permanente de avioane imaginare, care se luptau pentru aerodromurile lor de flori, dirijate de
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360102_a_361431]
-
prin iarbă a strecurat gâze ce mișună vesele. Flori gingașe, scăldate în lumina caldă a soarelui, ne încarcă privirea de frumusețe, iar aerul parfumat ce se leagănă pe la ferestrele caselor, dă un farmec special celei mai răsfățate fiice a anului. Furnicile muncesc de dimineața până seara, fără încetare, de parcă zilele ar fi intrat în sac. Păi, cine a văzut vreodată furnici leneșe? Nu, ele sunt harnice și chibzuite. Își socotesc proviziile pentru fiecare zi, gospodine fiind, strâng și pentru vremuri mai
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]