1,365 matches
-
într-o trupă, care plătea tribut rutinei scenice prăfuite, prefăcând un celebru teatru în cel mai "mortal teatru", cum spune Brook, al capitalei sovietice. Dar, în toamna anului 1982, când s-au început repetițiile piesei lui I. L. Caragiale O noapte furtunoasă, regizorul român i-a cucerit pe actorii ruși prin prospețimea soluțiilor pe care le propunea, prin atmosfera creată în timpul repetițiilor, prin farmecul și incisivitatea lui. Au făcut cunoștință cu un alt mod de a lucra. A apărut un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
povestea, atunci la Malîi Teatr a intervenit categoric și Ion Druță în apărarea spectacolului. Până la urmă n-au avut încotro și s-a revenit la prima variantă. Alexa Visarion în repetiție la Teatrul de Artă din Moscova Iar cu Noaptea furtunoasă lucrurile s-au încheiat astfel: la premieră după aplauze îndelungate a ieșit pe scenă însuși Efremov, i-a felicitat pe actori și, adresându-se regizorului, a spus: "Eu, ca actor, aș fi onorat să joc într-un spectacol de Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
îi spune Ana, ci în propria poveste de viață și de artă. ... Știu că merg alături de el prieteni de-o viață. Și capăt încredere și eu. Și iar mă năpădesc amintirile: îl văd pe Răzvan Vasilescu, Spiridon, în O noapte furtunoasă (1979, la Teatrul Odeon)... Acum, după 35 de ani, Răzvan Vasilescu în personajul principal din filmul Ana. Ana, sinteza unei opere Filmul, adus în locurile de aici și în timpul de acum, are rădăcini adânci în binecuvântata obsesie a regizorului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
oniricului. Ambele nivele se întrepătrund. Fac același corp în perimetrii unei viziuni unitare, a unor modalități și mijloace de limbaj de o austeritate extremă. Dacă mă gândesc retrospectiv la spectacolele mari ale lui Alexa Visarion, Unchiul Vanea, Woyzeck, O noapte furtunoasă, Năpasta, Meșterul Manole, O pasăre dintr-o altă zi, Procurorul, Pasărea Shakespeare, Echipa de zgomote sau Vinovatul, nu am nicio îndoială că ele au anticipat tendințe și formule de spectacol (teatrul de dezbatere, teatrul politic, experimentarea unor surse inedite de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
contemporan. O contemporaneitate intens conștientă. O conștientizare intens constructivă. O constructivitate intens revoluționară. [...] Pentru Alexa Visarion, regizorul care a meditat special asupra locului, rostului și puterii ședinței în viața omului societății secolului XX [...] o asemenea piesă tocmai despre o ședință furtunoasă, nu putea să însemne decât perspectiva unei munci care să fie făcută cu amandouă mâinile, cu tot talentul, cu tot profesionalismul și cu toată bucuria. Iar în montarea de pe scena Teatrului Giulești toate, ca să spunem așa, imponderabilele astea au dobândit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a mitologie clasică; un barbar conflict între dragoste și moarte, între avuție și mizerie crâncenă, între vis și realitate, între adevăr și minciună. Totul, surprinzător de firesc, tratat cinematografic, repet! cu mijloace cuceritor de simple... (Horia Pătrașcu) 1979 O NOAPTE FURTUNOASĂ I.L. Caragiale Teatrul Giulești Prelins din pod, ca o insectă, sfâșiat și întors pe dos, Rică Venturiano oftează, dârdâind aproape, titlul piesei: "... ce noapte furtunoasă!". Într-adevăr, de data aceasta, cele două ore de spectacol, gândite necruțător de regizorul Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de firesc, tratat cinematografic, repet! cu mijloace cuceritor de simple... (Horia Pătrașcu) 1979 O NOAPTE FURTUNOASĂ I.L. Caragiale Teatrul Giulești Prelins din pod, ca o insectă, sfâșiat și întors pe dos, Rică Venturiano oftează, dârdâind aproape, titlul piesei: "... ce noapte furtunoasă!". Într-adevăr, de data aceasta, cele două ore de spectacol, gândite necruțător de regizorul Alexa Visarion prin textul și prin subtextul lui I. L. Caragiale până în abisurile existenței, reprezintă o tragicomedie cu umor veninos și se desfășoară ca o noapte de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
altul până la exasperare. Totul devine în această lume de margine, cu pretenții de "onorabilitate", cu lustru de centiron și mundir cu epoleți, în această lume zbuciumată la nivel glandular, isterizată și pusă pe scandal, totul devine demagogie. Personajele din Noaptea furtunoasă a lui Caragiale trăiesc demagogic și monstruos micile lor drame pasionale, voluptățile lor rudimentare, hăituindu-se din amor și din răzbunare, citind din când în când ziarele cu o logică aparte, de semidocți, într-o lume de cameleoni, șacali și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
delicatesuri". Retragerea sa din scenă, în final, e o amenințare. El va putea reveni! Florin Zamfirescu își ridică personajul dincolo de condiția umilă și timidă a vechilor interpretări și-l face demn de condiția unui adevărat vânzător de "suflete moarte". Noaptea furtunoasă regizată de Alexa Visarion la Teatrul Giulești, sala "Majestic", se încheie într-o bolboroseală larvară, spre dimineață, când protagoniștii sunt epuizați de dimensiunile "dramei pasionale" prin care au trecut, picotesc și citesc hipnotizați elucubrațiile demagogice ale unui Rică Venturiano lucid
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
subit manifestat de toți ceilalți pentru citirea ziarului "Vocea patriotului naționale". Final gogolian, care continuă, ce-i drept, scena precedentă, de admirabilă satiră politică... (Margareta Bărbuță) Alexa Visarion propune alături de echipa Teatrului Giulești o cu totul altă lectură a Nopții furtunoase, decât cea tradițională... Este sau nu argumentată de replică viziunea lui Alexa Visarion? Este în cea mai mare parte perfect argumentată! Primul șoc declanșat de propunerea lui Visarion va fi decorul: o cameră de trecere dintr-o casă aflată în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lui Alexa Visarion? Este în cea mai mare parte perfect argumentată! Primul șoc declanșat de propunerea lui Visarion va fi decorul: o cameră de trecere dintr-o casă aflată în renovare, o cameră plină de ziare... Pentru regizor O noapte furtunoasă devine prilej a dezvălui "măștile" unor oameni, dezlănțuiți în cadrul aparte al "nopții" într-o cavalcadă tragică și grotescă, dominată de două motivații clare: dragoste brutală, elementară, senzitivă și speculația politică abjectă, două așa-zise "idealuri" ale unor ființe abrutizate, amorale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
triste, de fapt, personaje. Dacă suntem de acord că marele Caragiale înspăimântă prin luciditate, pe drept acuzat chiar fiind de răutate, atunci putem accepta și această nouă lectură oferită cu inteligență de regizor... (Ileana Lucaciu) În viziunea sa asupra Nopții furtunoase, Alexa Visarion și acesta e lucrul care frapează cel dintîiavansează o sumă de propuneri absolut suprinzătoare în privința structurii unor personaje, pe cât de suprinzătoare, pe atât de necesare și, finalmente, organice în susținerea ipostazei sale asupra capodoperei caragialiene. [...] Imaginea clasică a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și literaturilor. Îi repugnă facilitatea, frivolitatea; când se adresează comediei, alege opere de prima mână. Investește încredere în dramaturgii tineri ce au ceva de spus și sunt originali în expresie. Spectacolul cu comedia celebră a lui I. L. Caragiale O noapte furtunoasă a fost creat, la Teatrul Giulești, cu o inventivitate și o originalitate surprinzătoare. Ambianța e absolut inedită. Se vede încă o dată arta cu care Alexa Visarion știe să compună stări exacerbate, cu relații insolite între personaje și cadențe ferme, utilizând
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
temperament artistic extrem de incomod; el e mereu înclinat spre partea gravă a lucrurilor, spre partea neliniștitoare a existenței. S-ar zice că nu poate zâmbi, iar atunci când, totuși, o face, zâmbetul este scrâșnit (vezi și memorabila montare cu O noapte furtunoasă). Credința sa pare a fi aceea că maxima expresivitate teatrală nu poate fi atinsă decât într-o stare de încordare, de încrâncenare, dusă până la violență. Alexa e, în chip particular, un regizor care îsi gândește "cu răutate" reprezentațiile , ideea fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatrale pe anul 1979 pentru exegeza dumneavoastră scenică și filmică pe texte caragialiene. Ce înseamnă acest premiu de regie în raport cu preocupările dumneavoastră? Biroul Secției de Critică al A.T.M., acordându-mi acest premiu a validat o variantă spectaculară a Nopții furtunoase primită cu aceeași îndârjire ca și premiera absolută de acum 100 de ani de rromânii verzi. Caragiale este la fel de percutant și astăzi ca și atunci. Meditațiile mele spectaculare pe tema Caragiale, încearcă să violenteze zona conștiinței. În prea multe cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
îl știe! pe Caragiale, dar, de câte ori mă reapropii de el, mă surprinde prin noutate. Câți scriitori ai acestei lumi pot face asta cu publicul lor? Iată de ce, șansa pe care mi-o oferă MHAT-ul de a monta O noapte furtunoasă, în cadrul Festivalului dramaturgiei românești, mi-e foarte scumpă. Sunt pe punctul de a pleca la Moscova pentru a începe repetițiile. Cei de la Teatrul de Artă nu s-au lăsat păcăliți de Consiliul Culturii care dorea să trimită pe altcineva ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-o. Voi face un film Năpasta, care nu va fi o variantă, ci, dacă vreți, o continuare, o adâncire a universului tragic. Sunteți un regizor de concepție, care a adus un suflu nou în viața pieselor lui Caragiale. O noapte furtunoasă e un exemplu, un spectacol controversat, el a confirmat din nou viziunea dumneavoastră artistică novatoare. După Moscova, aș dori foarte mult să fac un film de desene animate cu Noaptea... Apoi un film după Cănuță om sucit. Și unul după
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai multe țări din Europa, Robert Corrigan, unul din importanții animatori ai mișcării teatrale din SUA, critic dramatic, autor a numeroase volume de analiză teatrală s-a oprit și la București și între alte spectacole a văzut și O noapte furtunoasă la Giulești. I-a plăcut mult și m-a invitat să merg în America "pentru a iniția și actorii americani în acest splendid joc al actorilor români". Așa că mi s-a oferit o bursă Fulbright și am plecat în SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fie răzbunarea. "Politica și arta prin Caragiale într-o Germanie divizată. Diferite medii sociale și culturale se regăseau în viziunea noastră. Am avut, după aceea, succes la Lisabona și Stuttgart, la Florența și Viena, la Budapesta și Moscova. Montasem Noaptea Furtunoasă la Teatrul de Artă din Moscova și, odată, la o repetiție, enervându-mă le-am spus că sunt cu 10 de ani în urmă față de teatrul românesc. Sigur exagerasem. Moment de criză. Iar Innokenti Smoktunovski, mulțumind actorilor români, aplecându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în ceas bun, în toată viața lui va fi norocos și fericit, iară dacă se naște în ceas rău, are să fie nefericit. Dacă la nașterea copilului va fi timp frumos, va fi cu noroc, iar dacă e timp rău și furtunos, va avea multe valuri în viață. Copilul care se va naște în căiță va fi norocos. Acea căiță să se usuce și să se lege de gîtul copilului, din cînd în cînd fiind bună de deochi. Copilul născut în cămeșă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
exact și cuprinzător portret-robot al moftangiului-mahalagiu, sucub mimetic al unui lustru de import, eventual occidental, dar mai ales "al retoricii ziarelor care le țin loc de îndreptar politic, sentimental, moral și cultural (...)". O analiză a celebrei scene din "O noapte furtunoasă" ne demonstrează cum textul deșănțat, de un ridicol monstruos, semnat de Rică Venturiano, este expresia necritică a unui manipulator de opinie, carierist dar și victimă el însuși a liberalismului de sorginte pașoptistă: "Rică Venturiano este un alter-ego moftangiu al lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ani și învățasem că n-are rost să aduci pe scenă animale reale. Că nu-i estetic, nici igienic fie el chiar Purcărete cel ce trimite, printre actori, un măgar adevărat ... Eu însumi am băgat o găină în O noapte furtunoasă, la Sibiu, și-mi cer scuze pentru juvenila-mi gogomănie. În cele peste trei decenii și jumătate de cînd văd și fac teatru, m-am mai întîlnit cu animale vii, prin zonă: tot cu cai în Chirița de la Iași, Hamlet-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a citit zece cărți în viață", dar a ajuns profesor universitar, Silviu Stănculescu zis Lulu eroul unor spectacole în stare de accentuată... oboseală și care-și punea, nu o dată, partenerii în posturi delicate: spre exemplu, textul lui Chiriac din Noaptea furtunoasă a fost rostit, într-o seară, de îndrăgitul actor, la modul "Jpne rbesfa made arstar pntr Tch pnfa dla sf...leftî" ș.a.m.d. * Revin asupra cărții actorului & diaristului de excepție care este Candid. Vreau să spun că sînt în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
într-un jurnal serios. Nu vreau să impietez asupra memoriei vreunui mare artist, dar iertați-mi pofta de rîs, fraților, și lăsați-mă să vă povestesc, cu gura & pana lui Candid, o reprezentație în care interpretul lui Chiriac din Noaptea furtunoasă, a ajuns cam... băut la spectacol. E o scenă antologică de anecdotică teatrală! Am citit, la viața mea, cum zic maneliștii, și amintirile sufleorului Caragiale, și "vinurile" lui Iancu Brezianu, și Massoff, și amintirile lui Gaby Michailescu, și Radu Miron
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fost o experiență. Dar n-aș vrea să o mai repet... Revoluția în direct 1989. În ziua aceea memorabilă 22 decembrie, ora 12,47 eram în sala de lectură a Teatrului "Victor Ion Popa" din Bîrlad. Repetam fără chef, Noaptea furtunoasă. Auzisem că se trăgea în toată țara. Simțeam că se-ntîmplă ceva, ascultam Europa liberă, și niciunul nu se gîndea la teatru. Mai ales că venisem pe 16 din Reșița, unde erau ecouri teribile de la Timișoara. Am propus o pauză în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]