5,090 matches
-
un stăruitor miros de pucioasă, mercur și alte ingrediente de alambic, alături de convingerea că alchimia se hrănește din adînci speze magice. Mai mult, o statornică impresie de scamatorie farmaceutică îți irită atenția, primul imbold fiind de a spune că un gînditor ermetic este forma degradată a ezotericului în varianta lui proto-chimică. Obsedat de retorte și de proporții numerice, alchimistul aduce cu imaginea ucenicului vrăjitor mestecînd cu lingura în fierturi și în poțiuni spirituale, pentru a da peste panaceul mult visat. Un
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
Descartes, dialectica spiritului la Hegel, esența mașinei moderne, principiile comunismului sau felul cum conceptul de adevăr, încetînd să mai însemne adaequatio (adecvație, adică relație subiect - obiect) a devenit certitudo (certitudine, adică relație subiect - subiect) - sunt principalele puncte ce stîrnesc interesul gînditorului. Dar remarcabil e altceva: pentru autor, problemele acestea nu sunt chichițe teoretice bune de tratat didactic în virtutea unei vane apucături analitice, ci nodurile vitale pe care se sprijină viziunea modernă asupra lumii. La Dragomir nu avem de-a face cu
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
poate sta în fața unei teme decît acoperind-o cu o perdea de divagații prețioase, ci cu dorința vie a unei inteligențe care vrea să înțeleagă ce s-a întîmplat cu ideile omenirii. De fapt, contemplînd impresia aparte pe care un gînditor o face atunci cînd nu e însuflețit de ambiții sociale, îți dai seama că, în comparație cu el, noi, actualii purtători de hram speculativ, suntem niște histrioni pervertiți care vedem în gîndire un pretext elegant de afirmare personală. La Dragomir, imboldul parvenirii
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
Trebuie să cunoști foarte bine firea omului dacă vrei să-l domini. Să știi totul, absolut totul. Ce gândește, ce face, ce mănâncă, ce vorbește cu nevastă-sa în pat. Adept al altei soluții de a-l elimina pe incomodul gânditor, el dezvăluie cum a pus la cale procesul împotriva lui Socrate prin alegerea celor mai potriviți acuzatori, plini de ranchiună împotriva înțeleptului, precum și prin formularea acuzațiilor foarte grave, clar formulate și totuși atât de abstracte, încât e foarte greu să
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
Cornea, Radu Tomoioagă și Mircea Anghelescu), stilul acestei ultime perioade nu s-a bucurat încă de o examinare atentă. Biblismul instinctiv al autorului, atracția sa pentru nevăzut întîlnesc în sfîrșit un limbaj propriu. Acest limbaj a fost extras din multitudinea gînditorilor care au combinat creștinismul cu doctrinele socialiste egalitare, într-un fel de sinteză confuză și funambulescă. Lui Pierre Leroux (cel din De l’Humanité), Aimé Martin, pentru a nu mai vorbi de istoricii romantici care au marcat durabil proza franceză
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
Covrig Roxana Ben Carson este bănuit a fi următorul președinte al Americii. Născut într-o familie săracă și îndemnat de mama lui să citească, să învețe, Carson a ajuns cel mai prestigios neuroghirurg pediatru al SUA și gânditor al lumii moderne. El a fost decorat cu cea mai înaltă distincție de președintele George Bush și aclamat la scenă deschisă de Barack Obama. Ben Carson a renunțat la medicină pentru a-și încheia meseria în glorie, însă multe voci
Ben Carson, viitorul președinte al SUA? Vezi răspunsul by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/55505_a_56830]
-
e privită de Tony Judt oarecum reductiv, motivată de faptul că ea a dat naștere unor neclarități în identificarea corectă a celor care au perpetuat crima. Secțiunea a doua a cărții, „The Politics of Intellectual Engagement”, oferă portretele a șase gânditori față de care (cu o excepție: Louis Althusser), Tony Judt nutrește o admirație nefisurată de îndoieli: Albert Camus, Leszek Kolakowski, Eric Hobsbawm, Papa Ioan al II-lea și Edward Said. Trei dintre personaje se numără și între preferințele mele (Camus, Kolakowski
Brave old world (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5555_a_6880]
-
hîrtie, se îmbată de plăcerea contemplării propriei virtuozități. Scrie chinuindu-se și o face ca să scape de o obsesie pe care o resimte ca dureroasă. Textul din 1929 (Cîteva însemnări asupra formei logice), adăugat jurnalului din 1914-1916, întărește impresia unui gînditor măcinat de obsesia înțelegerii. A înțelege o temă înseamnă a o reduce la un set mic de scheme logice, și acolo unde reducerea nu apare, acolo înțelegerea e imposibilă. O carte de încrîncenare logică, înzestrată pe alocuri cu virtutea conciziei
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
mari dintre produsele izvorâte din Pound contra celor venite din Eliot, în perspectiva succesului actual al virtualității internetice. În acest moment, fertilitatea viețuieste numai în provocarea jocului avangardist... Restul e hârtie. À propos de propoziția mea că „Tzara e un gânditor (și scriitor) mai important decât Pound sau Eliot,” mă tulbură afirmația ta: „N-aș fi avut nicio problemă dac-ai fi spus că Tzara e «mai bun» decât autorii citați, pentru că ne-am fi plasat în zona judecății de gust
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
ai fi spus că Tzara e «mai bun» decât autorii citați, pentru că ne-am fi plasat în zona judecății de gust: părerea (și plăcerea) ta contra părerea (și plăcerea) mea. Din nefericire pentru argumentul pe care-l aduci, importanța unui gânditor și a unui scriitor e ușor de cuantificat. Și anume, în influența pe care a exercitat-o. Or, această influență e și una care, vrem-nu vrem, ține de cantitativ. Dacă am face liste cu autorii care se revendică de la Tzara
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
înlocuită cu o limbă iute de ciomag polemic. Stăniloae lovește cu pofta cruciatului pornit în apărarea dogmei, elanul său ofensiv dîndu-i o nerăbdare de paladin îmbrăcat în sutană. Ce-l irită pe Stăniloae la Blaga e doctrina matricei stilistice. Potrivit gînditorului din Lancrăm, creatorul lumii își ia măsuri de precauție în fața avîntului cognitiv al omului, sădindu-i niște frîne care îl împiedică sistematic să atingă temeiurile universului. Aceste frîne sunt precum un tipar psihologic abisal (inconștient) care se impregnează în fiecare
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
ele. Mircea Flonta este un foarte bun mijlocitor: sesizează esența unei teorii și apoi o redă într-o formă la a cărei claritate cititorului i-ar fi foarte greu să ajungă de unul singur. De aceea, sub pana lui, fiecare gînditor cercetat se exprimă clar și precis, senzație pe care o pierzi de îndată ce parcurgi cu ochii proprii volumele la care Flonta face trimitere. De aici virtutea de comentator verosimil și demn de încredere, care nu pledează și nici nu repudiază ceva
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
clasice ale filosofiei: timp, mișcare, adevăr, conștiință, ființa, nimicul, diversitatea, unitatea lumii. Autorul are calitatea de a fi un bun mijlocitor, înzestrat fiind cu darul de a fi un colportor onest al ideilor altora: un comentator care își asumă nuanțele gînditorului pe care îl cercetează (de la Kant la Eminescu, de la Călinescu la Bergson). Onestitatea și acribia accentelor îi împrumută un aer didactic, Viorel Chițea avînd migală profesorală în redarea ideilor altora. Și fiindcă vorbește în cunoștință de cauză, textele sale inspiră
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
motiv de mândrie - este, în clipa de față, inexistent. Firește că un rol important în această dispariție l-au avut intelectualii înșiși. Tony Judt vorbește de „înclinația spre preamărirea de sine, dichiseala mulțumită în fața publicului plin de admirație, format din gânditori ce împărtășeau aceleași idei erau ușor de satisfăcut. Deoarece intelectualii erau adeseori «angajați» politic într-o perioadă când angajamentul politic putea duce pe cineva la extreme și întrucât angajamentul lua de obicei forma cuvântului scris, mulți dintre ei au lăsat
Brave old world (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5593_a_6918]
-
atît preferința pentru eseistica de tip confesiv, cît găsirea unui acord între ce gîndești și ce trăiești. Pe scurt, adevăratul fenomenolog e cel ale cărui concepte sunt inspirate de biografia sa, caz în care o filozofie are sens numai dacă gînditorul își trăiește viața în lumina schemelor pe care tot ea i le-a sugerat. Că schemele acestea ajunge să le exprime în concepte abstracte sau în tropi eseistici e un lucru secundar, important e altceva: ca ele, reprezentîndu-l, să nu
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
Ferencz-Flatz filozofia poate fi și fără viața celui care o practică, argumentul invocat fiind acela că fenomenologia are la îndemînă un instrumentar conceptual care nu e un neajuns regretabil, ci o componentă definitorie. Această componentă poate face abstracție de biografia gînditorului. Există o filozofie care nu se inspiră din viața gînditorului, și doar aceea contează: restul e eseistică autobiografică cu bătaie mărturisitoare, osîndită a nu se ridica la înălțimea hieratică a jargonului conceptual. Din această deosebire de opinii se iscă partea
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
practică, argumentul invocat fiind acela că fenomenologia are la îndemînă un instrumentar conceptual care nu e un neajuns regretabil, ci o componentă definitorie. Această componentă poate face abstracție de biografia gînditorului. Există o filozofie care nu se inspiră din viața gînditorului, și doar aceea contează: restul e eseistică autobiografică cu bătaie mărturisitoare, osîndită a nu se ridica la înălțimea hieratică a jargonului conceptual. Din această deosebire de opinii se iscă partea cea mai vie a cărții: preopinenții se aprind în limitele
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
bine de jumătate de veac?” Interogația simpaticului critic literar conține în ea însăși răspunsul: acolo unde a fost aruncată de curentul dominant, ale cărui tipare nu pot accepta un sinistrat filosofic de calibrul lui Spengler. Și nici toată pleiada de gînditori de la Fechner, Lotze, Dilthey sau Simmel pînă la Driesch sau Becher. Și cum Frobenius sau Klages sunt de mult sub lespedea uitării, nici cu Carl Schmitt lucrurile nu stau mai roz, de aceea mirarea lui Dan C. Mihăilescu nu are
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5068_a_6393]
-
la care au participat personalități de seamă din țară și străinătate, precum și un seminar de traduceri, unde au fost analizate numeroase poezii și eseuri prin prisma actului traducerii. În majoritatea capitalelor lumii se organizează întâlniri, simpozioane, conferințe, expoziții dedicate marelui gânditor umanist polonez. În luna octombrie, la Universitatea din București va avea loc în acest context Sesiunea științifică Czeslaw Miłosz în căutarea identității artistice. Campo di Fiori În Roma, la Campo di Fiori, Măsline și citrice-n coșuri, Pe jos pete
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
Vulpescu face o paralelă istorică amețitoare între Mircea Vulcănescu și Sorin Blejnar. Într-un editorial publicat de Q Magazine, Vulpescu arată de ce mergeau mai bine Finanțele românești în perioada interbelică. Șef peste impozitele și taxele României era Mircea Vulcănescu, un gânditor de anvergură, eminent economist și finanțist. Funcția este similară cu cea a fostului șef de la ANAF, Sorin Blejnar. Un episod interesant legat de Vulcănescu, dezvăluie Ionuț Vulpescu, s-a petrecut în anul 1937, când acesta i-a refuzat personal profesorului
Ce legătură este între Sorin Blejnar și Mircea Vulcănescu-un editorial incendiar în Q Magazine () [Corola-journal/Journalistic/45266_a_46591]
-
că, în acest roman, și-a introdus, prin intermediul ficțiunii, descoperirile științifice, care, în cazul său, aveau o valență hotârât ontologică și experimentală, depășind stadiul teoretic. Un fapt evident: autorul posedă talentul rar de a încadra ficțional referințele la sau din gânditori, de a le face poetice și părtașe la acțiune, la trama epică, și de a le înzestra cu valențe poetice; citatele nu sunt niciodată decorative ori prezente de dragul erudiției, ci explică anumite fapte (de pildă, al-Kindi, cu teoria razelor, îi
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
al-Kindi asupra ucigașilor: după el, „sacrificiul este cel mai eficient mod de a influența cursul evenimentelor macrocosmice” (p. 349). Ținta unei asemenea minți criminale părea o tentativă de a impune o altă civilizație, lovind Academia, pentru a-i anihila influența: gânditorii neoplatonicieni ai Florenței erau „esoterici” și „nepopulari”, încât, dacă protectorii lor lumești erau amenințați, își pierdeau și ei preeminența intelectuală asupra Republicii. Și de ce a fost însă aleasă tocmai Florența? Fiindcă ea era centrul lumii, „Noua Atenă și Noul Ierusalim
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
mergem la miezul prelegerilor, ceea ce izbește la antropologul francez e nervul speculativ. Departe de a fi un spirit plat, în care Paul Johnson vedea (în Dușmanii societății) un marxist travestit în blană de etnolog, Lévi-Strauss se arată a fi un gînditor aproape organicist. E ca și cum, pășind în țara stampelor, koanelor și a pieselor kabuki, o țară în care, cu doi ani înaintea venirii lui Strauss, scriitorul Yukio Mishima săvîrșea ritualul sepukului în semn de devoțiune față de împăratul abdicat, în această țară
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
pe Platon, și pe Aristotel, și pe cinici (Diogene, în primul rând). Nu numai bibliografia este alta, dar și „enciclopedia”. Adică setul de cărți și de experiențe fundamentale, împreună cu „regulile” lor de utilizare. L-am pomenit adineauri pe Aristotel. Un gânditor frecventat, bineînțeles, și de literați (mai cu seamă pentru Poetica lui). Dar frecventat într-un anume fel, cu o anume „agendă” și cu niște anume „obiective”. Cu totul altfel trebuie că îl citesc specialiștii. E cât se poate de clar
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
o știe,/ vechi, noi, relații ocolești,/ te recunoști în poezie,/ te dăruiești și te jelești.// Iar întrebat ce faci și unde,/ și care e recolta ta,/ tu doar cu nu-uri poți răspunde,/ și-un ce secret doar sugera.” (Porți) Gânditorul german Wolf Lepenies a făcut o analiză a profilului intelectual și moral al acestui scriitor în care a văzut un „poet și eseist incomparabil..., care îi smulgea literalmente limbii germane posibilități de exprimare nemaiîntâlnite, așa cum a făcut-o Nietzsche înaintea
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]