1,318 matches
-
cei certați cu igiena personală, era amenințarea cu "etuva" (o etuvă volantă care lua hainele celor vizați și le dezinfecta sau le ardea). Aceasta era o mare rușine pentru gospodinele din sat. Totuși, la unele familii de pe Tapicean și de pe Gârlă, a venit și etuva. Cu timpul, această plagă a dispărut, ea a devenit doar o neplăcută, doar neuitată amintire. Fuga peste graniță Mătușa Ileana, sora tatei, s-a căsătorit cu tehnicianul silvic Stolarciuc Ion și s-au stabilit la Storojineț
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
arie S-a întâmplat că tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă, musai trebuia să respecți data, pentru a treiera grâul și orzul. Era în toamna lui '54. Ogoarele noastre erau toate în partea de sus a coastei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
erau toate în partea de sus a coastei; Întrepâreie, la Șvarac, pe Țahanău și la Pârâul Rusului. Cum mama era văduvă din '53, numai cu mine la toate problemele gospodăriei, e de închipuit că să cărăm grâul și orzul, pe gârlă, la arie, era mai mult decât se poate... N-am avut încotro și-am căutat câteva căruțe cu câte doi cai buni, gospodari care nu ne puteau refuza. Erau prieteni de-ai tatei. Noi am ajutat la încărcat și descărcat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu apă și le dau bani. Caloianul ("Scaloianul", "Ienele") este tot un obicei ce-a fost practicat și la Costișa, de invocare a ploii. Când era secetă mare, se aduna un grup de copii, băieți și fete, se ducea la gârlă (la Humărie) pentru a lua humă ca să facă o păpușă din pământ, numită "Iene". De jur-împrejurul păpușii se puneau flori și lumânări. La cap i se punea o cruce. Când Ienele era gata, fetele începeau să plângă și să bocească. Apoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lăicerelor, palitarelor, valurilor de țoale (pentru pus pe jos) precum și valuri pentru saci și țuhali. Toate se făceau în cantități considerabile, fiind în casă două fete de măritat. Lada trebuia să fie plină-ochi cu zestrea noastră. O gospodină vestită, de pe gârlă, Casandra Vatamaniței, ne cosea (broda): cămăși, poale, năframe, tișlaifuri, fețe de pernă, fețe de masă, perdele, mileuri, de o rară frumusețe. În vacanțele de peste an, eu și sora, coseam altițe pentru cămășile noastre și ale părinților. (Mama și tata umblau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acolo unde erau copii, musai trebuia să fie și un scrânciob. Mic, mare sau stricat. Noi, fiind numai două fete, eu și sora mea, Oltea părinții n-au catadicsit să ne facă și scrânciob. De aceea, toată dupăamiaza fugeam la gârlă, căci în luncă era un scrânciob din nuiele, tare fain. Copiii erau atrași, ca muștele la miere. Mari și mici, chiote și veselie. Toată lunca răsuna de strigătele noastre. Pierdeam noțiunea timpului și rămâneam într-o atmosferă de entuziasm până
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și-i propune să cumpere șura de la el, că-i nouă și încăpătoare. Fără a sta mult pe gânduri, au bătut palma și-au băut chiar "adălmașul". Mamei însă i-a dat de gândit. De unde a știut el, tocmai de pe gârlă că nouă ne-a ars șura? Asta nu putea nimeni să răspundă. Tata, n-a crezut o iotă din cele ce se zvoneau. A achitat prețul șurii Grecului și acesta bucuros a scăpat de rigorile legii. Femeile mai spuneau că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a luat!" și să nu mai fim așa de supărați. Mama le-a dat un lighean mare de carne și oase (pentru răcituri) să fie de sufletul celui ce-a fost Joiana. Catrinoasa meșteră la închistrit ouăle Vecina noastră de pe gârlă, Catrinoasa era meșteră vestită în tot satul. Închistrea (încondeia) ouăle ca nimeni alta. Nu mai prididea biata bătrână cu treburile... Cu multe zile înainte de Sfintele Paște, mama mă trimitea la ea cu un coș cu vreo 50-60 ouă albe, o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
având și o clopotniță nouă, la care au contribuit cu fonduri mulți săteni. Ea se mărginește cu livada casei mele părințești, având peste drum cimitirul și o nouă casă parohială. Fântâna Mariei lui Iliuță Familia prietenei mele, Maria, locuia pe gârlă, la capătul din vale al livezii noastre. Aveau ograda pietruită și alături o grădină, nu prea mare, cu pomi și legume. Într-un colț, era fântâna cu cumpănă, așa cum o moștenire de la bunici. La vedere, această fântână era o frumusețe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mergeam cu covoarele, pe tărăboanță (roabă), luam un scăunel mic sau o scândură lată, un mai de lemn, săpun și sodă și alegeam un loc cu apa limpede și lină. Nouă ne ajuta în fiecare an, o femeie harnică, de pe gârlă, Pachița lui Constantin. Când dânsa uneori era ocupată, venea vecina ei, Eughenia. Erau tare pricepute la spălat și curățenie. După spălare, se întindeau pe prund, să se usuce (parțial) ca să nu fie prea grele, la întors acasă. Le întindeam pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca unii flăcăi să-și fure iubita, înainte de nuntă, pentru a fi siguri de ea. De obicei, acest lucru se baza pe înțelegerea ambelor părți. Un băiețan chipeș și bogat, de pe Hlineț iubea o fată frumoasă de-a Puiuțului, de pe gârlă. Aceasta însă, nu-l iubea pe el, cu toate că era dintr-un neam ales, de-a lui Nică, a lui Toader Burciu. Domnicăi Clemenciuc îi plăcea pe Luca Lavric, un fecior înalt ca un brad și frumos fără de pereche, deși familia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Vechi, satul Costișa se înscrie la loc de frunte printre comunitățile bucovinene. Răsfirată pe coaste de deal, de la Căpreni până la Mitoc, Costișa apare ca o așezare binecuvântată de Dumnezeu. Cu lanuri de grâne, cu livezi spânzurate pe coaste domoale, cu gârle și prund, cu humărie și cu pâraie limpezi... satul a fost locuit din timpuri străvechi, cunoscut ca un cătun al comunei Frătăuții Noi. Cine n-ar prețui o asemenea bijuterie? Dar, mai presus de orice, sunt oamenii, locuitorii statornici ale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cum se desprimăvăra, noi, copiii nu ne gândeam decât la lunca de pe malul Sucevei. Era o plăcere să vezi cum reînvie fiecare salcie, fiecare răchită sau arin! De aceea și grupul de pe ulița noastră era printre primii care cobora la gârlă. Treceam primul "braț" al râului pe o punte improvizată dintr-un buștean prăvălit peste maluri și lunca ne aparținea. Întâi ne îndreptam spre sălciile pletoase, ce păreau că plâng deasupra albiei. Ce minunate erau ramurile înverzite! Mâțișori pufoși ne îndemnau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe ei la horă, afară. Fiindcă au cam întrecut măsura cu paharul, n-au ieșit la joc, în schimb finii s-au așezat și ei la masă, la băut. Mama a reușit să vină c-un gospodar cu căruța până la gârlă și urca obosită pe ulița noastră, pe jos. Auzi fanfara cântând și nu se putea dumiri, unde este hora. O nevastă mai isteață, ieșită la poartă, a oprit-o și i-a zis, mai în glumă, mai în serios: Grăbește
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
confecționarea chirpicilor: groapa. Un element deosebit de important în confecționarea lor, alături de pământ și apă, îl constituiau paiele. Acesta este liantul care dă unitate și forță văiugii, împiedicând fisurarea și ruperea ei. Spre norocul nostru, combinele seceraseră locul așa că aveam paie... gârlă! Trebuia doar să le aducem și să facem o grămadă în apropierea gropii. Așa am și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei" de unde urma să excavăm pământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
confecționarea chirpicilor: groapa. Un element deosebit de important în confecționarea lor, alături de pământ și apă, îl constituiau paiele. Acesta este liantul care dă unitate și forță văiugii, împiedicând fisurarea și ruperea ei. Spre norocul nostru, combinele seceraseră locul așa că aveam paie... gârlă! Trebuia doar să le aducem și să facem o grămadă în apropierea gropii. Așa am și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei" de unde urma să excavăm pământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dezidentă a publicațiilor Gazeta țăranului (martie - octombrie 1909) și Gazeta Poporului (august-noiembrie 1909). Dincolo de viața politică Patria cultivă cu succes foiletonul literar, colaborând la el nume ca N. Tcaciuc, I. Grămadă, Codreanu (Gh. Tofan), Ilie E.Torouțiu, L. Marian, T.Gârlă (Dim. Moldovan) ș.a. * Dimitrie Dan (1856-25 mai 1927), folclorist, istoric și preot, din 1870 a fost membru al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina. Dar și preot consilier consistorial și membru corespondent al Academiei Române. În broșuri sau în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
corp. "În celula 34 bucuria izvorîtă din aristocrație, poezii și sfidare și durerea (căci domnește un frig cumplit, mîncarea e cu totul pe sponci, apa continuă să fie viermănoasă, încăperea e apăsătoare ca într-un film de groază, bruftuielile curg gîrlă, orice observație a caraliilor e însoțită de ghionți sub fălci și pumni în cap) se amestecă atît de inextricabil încît totul, inclusiv durerea, se preface în fericire extatică și înălțătoare. Cînd vaca mănîncă iarba, iarba se preface în carne de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Atât succes avea Cristi la Grand Restaurant cu celebrul său tango, încât acum este invitat să cânte și lângă, la bomboneria selectă La Fayette, cu orchestra James Cook. De altfel, ofer- tele pentru a interpreta și în alte localuri curgeau gârlă. Unii patroni erau dispuși să plătească vechiului patron tot restul contractului, ca despăgubire, și încă jumătate din el lui Cristian Vasile, satisfăcându-i totodată orice capriciu legat de orchestre, de scenă sau de amenajarea restaurantului. Iar când se întâmpla asta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îmbogățească pe altul peste noapte, dacă dorește. I s-a propus chiar să-și deschidă propriul lui local, ca să nu mai împartă profiturile, dar nu l-a interesat. Pentru că nu banii au fost vreodată scopul lui Cristi, chiar dacă ei curgeau gârlă în buzunarele sale. Nu își dorea să fie ocupat cu afaceri, voia timpul lui liber de călătorit și mers la spectacole, la expoziții sau tot soiul de petreceri și, dincolo de astea, să cânte și atât. Să uimească publicul cu vocea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
care au adunat în căsuțele vechi peste 50 de oameni veniți din toate părțile, Dumnezeu știe de unde. Două mese din bielșug una seara și alta după miezul nopții două mese care ar fi putut hrăni trei sute de flămânzi. Vinul curgea gârlă. Popa avea vre-o cinci fete și tot atâtea nepoate. Fetele învață sau au învățat la școli; una din fete e medicinistă chiar. O nepoată e moașă. Se bea, se petrece, se danțează, se râde. Într-un târziu se joacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
râde vesel. Alt lipovan, Piciroga. Mai încolo, are cherhana. Apucăm pe un canal foarte îngust, luntrașii mână bărcile sprijinind lopețile în maluri. Încep țânțarii. După multă vreme intrăm în lacul Dranov, unde bărci românești pescuesc cu năvoadele. Înserează. Intrăm pe gârla largă a Dranovului. Ajungem seara la cherhanale, aproape de intrarea Razelmului. Țânțarii sunt teribili dușmani în aceste meleaguri. Stau oamenii la foc povestind. Dorm supt polog, afară. Într-un târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boarfe trântite pe mal între stuhării, copii, căței, purcei, babe, patru pari strâmbi, deasupra trestie și câteva maldăre de iarbă. Pologuri Câteva capete buhoase... parc-ar fi niște bizare sălașuri africane, așa cum se văd în stampele unor desenatori. Apucăm pe gârla Cernețului. Stoluri mari de rațe trec pe de-asupra. Un bâtlan stă neclintit pe o cioată. Pare o statuetă lucie, în colțul unui salon, în umbră, între plante exotice. Lișițe umblă pe aproape. Pui de rață îs la plimbare, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înaintea Paștilor atunci a venit Ștefan voievod, un fiu al lui Bogdan voievod, care a venit cu putere mică, cu muntenii, cu țările de jos, ca la 6 mii de oameni. Și au venit asupra lui Aaron voievod la o gârlă sau apă cu numele de Hreasca, lângă Doljești. Acolo a bătut Ștefan voievod pe Aaron voievod, alungându-l din țară și el însuși a rămas stăpân cu putere”. În Letopisețul de la Putna nr. I se pomenește o a doua luptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încă o dovadă că satul își lua numele după acela al boierului. Din cele 40 de bunuri funciare numai 15 sunt sate, 12 sunt seliști (pe două dintre ele se vor face sate), 3 sunt locuri în pustie, apoi sunt gârle, mori (într-un caz este vorba de o jumătate de moară), o jumătate de pădure, pive de sumane, loc unde să își facă torcătorie de lână și două mânăstiri. La 15 aprilie 1463, Șteful Cernătescu cumpără satul Motișești, Seliștea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]