1,263 matches
-
altă soție care a murit. Pe frații mei îi cheamă Bela, Becher, Ehi și Ard și sunt băieți de treabă, deși nu-i știu mai bine decât pe fiii unchilor mei care sunt la fel de numeroși ca turmele noastre și la fel de gălăgioși, a zis ea și mi-a făcut cu ochiul de parcă eram vechi prietene. - Ai mulți unchi, am zis. - Unsprezece, a zis Gera. Dar cei trei mai mari au murit. - Ah, am dat din cap și i-am spus adio în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am făcut-o pentru Bodolona. Suflet e cuvântul ei și, cine știe câte alte asemenea vorbe n-or fi fost meșteșugite la fel. La asta mă gândeam când niște vânători din sat se Înfățișară În grabă la Vindecător și-i spuseră, grohăind gălăgios și dând din mâini ca apucații, că din munte mai coborau niște oameni. Și Vindecătorul, și Krog, se gândiră atunci la numere - am fi vrut să știm câți erau cei ce veneau, dar oamenii Vindecătorului habar n-ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
scuipa oasele de pasăre după ce le supsese de toată carnea. Am Înțeles ce vroia să spună. - Ieri pe vremea asta am băut prima burtă de vin, am răspuns. Nu sunt bețiv. - Tu, nu. Ugum este, spuse uscățivul. Tu ești doar gălăgios. N-o să mai prindem un pește d’ăla bun câteva zile de aici Înainte, atâta gălăgie ai făcut. I-ai gonit pe toți peștii bătrâni și grași. Pe vremea aceea nu erau cuvinte cu care să-ți ceri iertare. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Îi văzusem vreodată, amestecându-se cu frunze mari cât omul și cu crengi lungi precum brazii; era o pădure umedă, În care florile cu miros dulceag sau de hoit abia dacă vedeau lumina zilei și În care nopțile erau mai gălăgioase decât zilele. Dintre trunchiurile copacilor se ridicau lăstari plini de țepi, pe pământ creșteau frunze băloase și mari, șerpi abia ghiciți țâșneau din bălți puturoase, iar păsări galbene și albastre chirăiau precum babele, cuibărindu-se prin frunzișul ce părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
lespezii cu pietre Înfipte În ea, după care se uitară cu luare aminte la Enkim. Începură o discuție aprinsă și strigară unii la alții; unii Îl arătară pe Krog, iar alții se tot holbau la semn, și tot așa, din ce În ce mai gălăgioși, după care deodată o luară din loc, grăbindu-se să nu ne piardă din ochi. Gupal se opri atunci să-i aștepte. Le spuse niște cuvinte de-ale lui, din cele care făceau plăcere tuturor oamenilor. - Vă mulțumim că ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Hook Îi spusese lui Ravelstein că filozofia era pe dric. - Licențiaților noștri trebuie să le găsim slujbe de etică medicală prin spitale, Îi declarase Hook. Cartea lui Ravelstein nu era deloc aiurită. Dacă el ar fi fost doar un palavragiu gălăgios, ar fi fost ușor de dezumflat. Dar, dimpotrivă, era rațional și bine informat, iar argumentele sale erau pe deplin documentate. Și toți nătângii se coalizaseră Împotriva lui (așa cum se exprimase cu multă vreme În urmă Swift sau poate Pope). Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
zilele de vineri. Misiunea doamnei Tyson era aceea de a menține demnitatea caselor În care lucra. Pentru Wadja, Ravelstein nu era decât Încă un evreu cu gură mare - imaginația ei aprinsă figurase averea de care dispunea, dar era un tip gălăgios, greu de Înțeles. Ruby Îl Înțelegea mai bine: era un profesor, adică un personaj alb misterios. Ravelstein se interesa, atât cât e În stare s‑o facă un flecar, de problemele ei cu fiică‑sa curvă, cu fiu‑său cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
se scutura de râs. În felul meu, aveam și eu aceeași reacție. Așa cum am mai spus, faptul că ne amuzam de aceleași lucruri ne unise, dar acesta ar fi doar un mod firav, anemic, de a explica lucrurile. O bucurie gălăgioasă, un immenso giubilo - o uriașă armonie Îmbinată ne alipea, ne conecta, și ar fi cu neputință să Încerc a o formula. În acele zile, Rosamund călătorea mult cu trenul suspendat. Străbătea vasta arie a orașului, contemplând și meditând la fețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
șobolani, șoareci și veverițe cenușii - acum găsești prin alei ratoni și chiar oposumi - o nouă ecologie generată de gunoaiele marilor orașe... - Vrei să spui că jungla citadină a Încetat să mai fie o metaforă? Îmi râcâie nervii păsările astea verzi, gălăgioase, de la tropice. Zăpada nu le dă gata? - Se pare că nu. Nimic nu le dădea gata. Păsările verzi, zgomotoase, care scărmănau frunzele și se ciorovăiau, Înfulecând boabele roșii, Îi rețineau atenția lui Ravelstein mai mult decât m‑aș fi așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
MAJORDOMUL: Să intre OMUL CU SACAUA! (Intră OMUL CU SACAUA, PRIMUL BĂRBAT CARE MĂNÎNCĂ SEMINȚE, AL DOILEA BĂRBAT CARE MANÎNCĂ SEMINȚE, ORBUL, MAMA și RECRUȚII - câți consideră regizorul că e bine - precum CĂLĂTORUL GRĂBIT care apare din groapă; personajele sunt gălăgioase și grotești, ele provoacă dezordine și larmă; fiecare își face loc pe marginea gropii și își așază picioarele în groapă; înghesuială violentă, fiecare încearcă să-și ocupe un loc cât mai bun și mai comod; se împing unii pe alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
importantă a scenografiei. Totuși, dacă preferi să lucrezi pe cont propriu, n-am nimic împotrivă, bineînțeles. Tocmai mi-am dat seama că e cam înghesuială la tine aici... Ciudat, dar chiar ideea lucrului în echipă, într-un grup de oameni gălăgioși, ocupați, într-o permanentă agitație, a fost cea care m-a convins; asta și calea de scăpare din studio pe care mi-o oferea. Mobilele trebuiau să rămână acolo ceva vreme până când galeria era pregătită să le ia și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
orizont, trimite razele blânde, tot mai blânde care învăluie dealurile și văile. Pâlcurile de copaci din cimitir sunt ca niște tablouri în rama cerului albastru... toate culorile se întâlnesc în ele. Zburătoarele, oaspeții de vară, s-au călătorit rămânând lumea gălăgioasă a vrăbiilor și ciorilor. Ți se pare că plantele se pregătesc de moarte... unele uscate, altele despuiate de podoaba frunzelor, așteaptă somnul de iarnă... toate, toate se desfășoară după înțeleapta orânduială a Marei Creații. Tristețea lor răspândește melancolie... vrajă, asupra
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Petrașcu..., vechi costoboc”; Pag. 515: „grupul Ianolide Gafencu, grupul buricarilor legionari”; Pag. 546: „Moș Zagreb făcea petiții la administrație ca să i se admită un litru de vin zilnic pentru motive medicale (Ion Zelea Codreanu, În lagărul M-Ciuc)”; Pag. 593: „... grupa gălăgioasă și acefală a reacționarilor”; Pag. 601: „Episcopul Antim Anghelescu de Buzău, monahofag”; Pag. 620: „... proștii de la «Universul» și «Porunca vremii”; Pag. 620: „... contra cațaonilor fanarioți omnipotenți”; Pag. 620: „... grecoteiul Ipsilante”. Urmează să arătăm, tot prin citate, minciunile și falsurile debitate
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pauză? - Stai să verific rezultatele. Vreo oră. Maxim două. Ieșim undeva după aia? - E întuneric deja... Așa e. S-a inserat. Klick. Pe plajă trece un grup de tineri. Mexicani, precis. Turiștii nu umblă în grup, rar două perechi. Vorbesc gălăgios și râd - dar cuvintele nu se aud deslușit, acoperite de foșnetul talazurilor. Sunt destul de departe de mine: încă nu a început mareea. Ciudat. Știu ce va urma - si nu îmi pot explica de ce mă preocupă asemenea gânduri tocmai acum. Prezentul
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
pelerinaj pentru mai toți scriitorii din țară precum și pentru profesioniști din alte domenii (actori, pictori, universitari, cercetători)... restaurantul de la Casa monteoru mai era și un fel de acvariu în care înotau laolaltă peștișori roșii-inofensivi și rechini mari-zîmbitori, broscuțe de baltă gălăgioase și pești-spadă tăcuți și atenți, viermișori făcuți să trăiască doar pe durata unui sezon literar și balene nemuritoare, lipitori placide și veritabili căluți de mare, sirene dulci și meduze veninoase... Unii dintre cei care veneau acolo erau în mod vizibil
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se îndreptă încet, dar sigur și în direcția lui Felix, așa cum prevăzuse Otilia. Tânărul o constată în mici lucruri, în aparență neînsemnate. Întâi nu mai fu rugat să pregătească pe Titi pentru corigență, fiind înlocuit cu Stănică, a cărui pedagogie gălăgioasă, plină de invective împotriva școlii, se dovedi mai pe placul lui Titi. Apoi văzu că Aglae avea un chip special de a-și arăta invidia într-o privință oarecare, și anume, tăgăduind cu autoritate că ceva se întîmplase sau se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și gros cât socoteala unui catâr, după susținerile unora. Având circumferința unui țurțur, format în carcasa de tablă a jgheaburilor acoperișului. Sau, dimpotrivă, de dimensiuni omenești, dar îmbîrligat și acoperit de solzi ca un pește, după cum mărturiseau, cu cel mai gălăgios patos, vreo două ucenice. Neuitând să adauge nici cât de mult le necăjise sămânța de gheață a Ispititorului. Care aproape că le congelase uretrele. Sau cât de însîngerate sau de ferfelițite, pe dinăuntru, se întorseseră de la Sabat. Erau toate dulci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
apropia sfârșitul trimestrului când Stani a intrat în clasă. Geamurile erau închise și un nor greu de fum care tot sporea și îl îneca... a văzut băieții strânși în jurul unei necunoscute cum fumau de zor cu ea în frunte. Erau gălăgioși și veseli însă trebuia să apară și restul clasei. S-a repezit îngrijorat direct la ferestre, le-a deschis larg să aerisească clasa, au realizat și ei că nu puteau ascunde fata acolo la infinit și i-a întrebat: - Ce
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
străzi. la hotel era prea scump pentru el poate o convinge și merge acasă la ea. N-avea nicio lețcaie așa că se întorcea înghețat, amărât si nervos la cămin. Un grup de vreo 4-5 colegi, derbedei mai mari tocmai coborau gălăgioși cu vreo două genți în mâini când s-au intersectat: - Unde plecați ? i-a întrebat. - La Cluj sau Galați hai și tu! - Așteptați-mă la poartă, vin și eu să fac rost de- o sută! Imediat i s-a schimbat
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ridicat trabucul, a suflat puțin peste el, a continuat să îl fumeze mergând mai departe și zâmbind către ei. Au analizat faza favorabil și de atunci, chiar dacă ministrul era în mașină, le făcea semn cu mâna și ei îi răspundeau gălăgioși. Avea mulți colegi dar cel mai mult s-a atașat de Țiganul, părăsit de o Veronică, destinatara numeroaselor poezii și tristeți însă pe care nu a avut timp și răbdare să le cerceteze. Probabil Țiganul le-a aruncat într-o
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mărgelele unul după altul, cu trotuarul mereu plin de lume și vânzători de bilete ocazionali. Nu îl tentau, fiindcă văzuse toate filmele în săptămâna aceea. Ieșind din patiserie o luară în sus, agale spre cămin. Erau foarte veseli, volubili și gălăgioși, se uitau după fete iar ele se grăbeau, însă abia așteptau să se lege vreun băiat de ele care să le schimbe soarta. Laur avea atenția distributivă și de la 30 de metri o vede surprins pe Gabriela. Le spuse imediat
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
e tânăr și cu toate că firea complexă a fiecărui om despică firul în patru, încă lui nu îi pasă. Acum, își amintește de Flora cum se va echipa pentru această seara și surâde. Flora își face apariția printre băieții gălăgioși, fiecare spunând ceva despre care ceilalți uită imediat. Poartă o rochie lungă, cu talia înaltă, groasă și culmea, vaporoasă, dintr-un material neidentificat, probabil străin. Îi cade fremătând pe umerii drepți, este largă, bogată, parcă intenționat să îi elibereze fiecare
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
el ca la un Dumnezeu! Au mers cu niște autobuze ONT noi spre cramă; era vară, foarte cald însă autobuzele erau prevăzute fiecare cu sistem de aer condiționat. Grupul era format din 2-3 bărbați și restul femei, foarte vesele și gălăgioase, îmbrăcate în rochii frumoase, deschise la culoare, cu flori plăcute mai mari sau mai mici, nemțești ce să mai zic. Pe drum el îi prezintă grupului și foarte încântate iau înconjurat câteva turiste, pălăvrăgind între ele. El nu înțelegea nimic
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ridice o odaie alături. O lume amestecată îi umplea prăvălia: mecanici, gunoieri, șoferi, olteni, samsari în trecere prin marginea aceea a Bucureștiului, unii - negri de soare, cu fețele supte și uscate de vânt, alții - plini de ulei, cu hainele pătate. Gălăgioși și veseli, gustau rachiul, le plăcea, mai cereau. Limbile se dezlegau repede. Înjurau și băteau cu pumnii lor mari în tejgheaua șubredă. Câte unuia i se făcea a harță, de-abia îl scoteau ceilalți pe ușă, să nu-l supere
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai fac! spuse și bărbatul în cele din urmă. Numără banii de două ori. Ieșiră afară. El era bucuros. - Să luăm și o cămașă... Luăm, că trebuie! Intrară în altă prăvălie plină de țărani veniți după târguieli, precupeți grași și gălăgioși, duhnind a rachiu, amestecătură de femei și orășeni, înghesuindu-se să plătească. 21 Stămbarul măsura cu un metru de lemn, răsturna baloturile aspre, le răsucea meșter și băga vârful foarfecelor mari în apa lor. Trecea de la el la fiecare un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]