15,944 matches
-
În ce mă privește, nu știu nici o țară din Europa în care să se plătească o taxă de acces pe peron (deloc simbolică, cel puțin la nivelul salariilor din România), detaliu care face o impresie deplorabilă celui care trece prin gară. De fapt, am atins aici un subiect care ar putea face obiectul unui studiu mai amănunțit: abilitatea D-lui ministru de a face bani, dar nu din activități lucrative, ci din tot felul de taxe și de împrumuturi. Toate aceste
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
preferată, Vineri sau viața sălbatică, apărută la Editura Univers în mai 1999 și am purtat cu autorul o bogată corepsondență. Toate acestea fiind de acum istorie, am coborît nu demult, într-o după-amiază de început de vară, împreună cu soția, în gara terminus a Rețelei Expres Regionale ce străbate Île-de-France, de unde scriitorul ne-a luat cu mașina. Astfel am ajuns la casa lui din Choisel, o așezare măruntă și verde din valea Chevreuses, la vreo 50 de km sud-vest de Paris. Tournier
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
de dric, de pildă, în acest caz, în loc de calul de nuntă nărăvaș dorit, călărit de feciori cu bărbăția, cu vitalitatea viitoarei căsnicii... Cel mai îngrozitor lucru, remarcă M., este să faci față, decent, succesului. În timpul războiului, G. se duce la gară, la Iași, să ia trenul spre București. Pe peronul pustiu, sub tălpi, ceva elastic, așa, ca un preș de cauciuc, umflat... Pașii, răsunători în noapte, devin deodată înfundați, înăbușiți. Crede că are ceva în urechi și că nu aude bine
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
considerată de unii comentatori "fantastică", este de fapt realistă. Dar realistă, în sensul larg al termenului, care presupune reprezentarea nu numai a faptelor, ci și a unor virtualități, indispensabile pentru înțelegerea a ceea ce se petrece cu adevărat. Un șef de gară, Fotiade, este trimis - ca pedeapsă pentru o abatere neprecizată - să lucreze într-o haltă pierdută în câmpie, unde îl are ca singur subaltern pe un acar, Simion. Deși se poartă la început țanțoș, încercând să-l epateze pe singurul martor
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
criză nervoasă, că nu acceptă să rămânem acolo și deci, trebuie să plecăm. Am plecat liniștit-o pe doamna Irina spunându-i că ne vom duce la un restaurant. Era noapte și noi nu cunoșteam Deva cunoșteam doar drumul spre gară și pe acela am plecat. În gară am stat câteva ore în sala de așteptare, am mâncat și ne-am veselit ca de ceva inedit, petreceam revelionul ca nimeni dintre cunoscuții noștri. Paul era un neîntrecut umorist, abia puteai să
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
acolo și deci, trebuie să plecăm. Am plecat liniștit-o pe doamna Irina spunându-i că ne vom duce la un restaurant. Era noapte și noi nu cunoșteam Deva cunoșteam doar drumul spre gară și pe acela am plecat. În gară am stat câteva ore în sala de așteptare, am mâncat și ne-am veselit ca de ceva inedit, petreceam revelionul ca nimeni dintre cunoscuții noștri. Paul era un neîntrecut umorist, abia puteai să-ți tragi aerul în piept între glumele
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
ceva inedit, petreceam revelionul ca nimeni dintre cunoscuții noștri. Paul era un neîntrecut umorist, abia puteai să-ți tragi aerul în piept între glumele lui care curgeau spontan în cascade. Ne-am urcat apoi în trenul care se forma din gară. La clasa I compartimentul era încălzit, luminat, cu un pluș roșu, ca de sărbătoare. Ne-am instalat comod, am desfăcut pachetele cu mâncăruri și băuturi și ne-am continuat potopul de glume. Nici nu am băgat de seamă când a
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
ne-am sculat îngrijorați că poate am trecut de Cluj. Era ziuă, dar multe nu puteam vedea din cauza ninsorii, iar în tren nu mai era nimeni care să ne dea vreo informație. Când ajungeam în stații, nu puteam citi numele gărilor din cauza ninsorii și a distanței, vagonul nostru se afla cam în coada trenului. Am băgat de seamă că se înserează și noi ar fi trebuit să fim demult în Cluj. Când am deslușit numele unei gări, am tresărit. Era un
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
nu puteam citi numele gărilor din cauza ninsorii și a distanței, vagonul nostru se afla cam în coada trenului. Am băgat de seamă că se înserează și noi ar fi trebuit să fim demult în Cluj. Când am deslușit numele unei gări, am tresărit. Era un nume cunoscut, fiindcă nu cu mult înainte, aici fusese un accident feroviar de răsunet și ne-am dat seama că eram aproape de Brașov, adică, mergeam în sens invers. Am coborât imediat. Era pe înserate. Am intrat
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
tresărit. Era un nume cunoscut, fiindcă nu cu mult înainte, aici fusese un accident feroviar de răsunet și ne-am dat seama că eram aproape de Brașov, adică, mergeam în sens invers. Am coborât imediat. Era pe înserate. Am intrat în gară, frig, întuneric și pustiu. Paul își continua glumele, în noi nu se terminase buna dispoziție, râdeam ca de ceva năstrușnic. A intrat omul de serviciu, s-a minunat de întâmplarea noastră și ne-a spus că următorul tren este spre
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
refuzăm, că vor râde oamenii din sat de ei. Și, cum era să-i supărăm noi pe niște oameni care ne-au oferit atâtea momente de deosebită ospeție?! Ca să încheie frumoasa lor ospitalitate, a doua zi ne-au dus la gară cu sania cu clopoței, ca pe niște oaspeți importanți. Cei care n-au mai încăput în sanie, au mers pe jos la gară, căci sania mai avea de făcut o plimbare cu noi ca să le vedem localitatea. Când am sosit
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
atâtea momente de deosebită ospeție?! Ca să încheie frumoasa lor ospitalitate, a doua zi ne-au dus la gară cu sania cu clopoței, ca pe niște oaspeți importanți. Cei care n-au mai încăput în sanie, au mers pe jos la gară, căci sania mai avea de făcut o plimbare cu noi ca să le vedem localitatea. Când am sosit în gară, peronul era plin cu cei care veniseră să-si ia rămas bun de la noi. În mijlocul lor era șeful stației de gară
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
sania cu clopoței, ca pe niște oaspeți importanți. Cei care n-au mai încăput în sanie, au mers pe jos la gară, căci sania mai avea de făcut o plimbare cu noi ca să le vedem localitatea. Când am sosit în gară, peronul era plin cu cei care veniseră să-si ia rămas bun de la noi. În mijlocul lor era șeful stației de gară, bucuros că în comuna lui s-a petrecut ceva deosebit. Ne-au mai înmânat câteva sticle de băutură și
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
gară, căci sania mai avea de făcut o plimbare cu noi ca să le vedem localitatea. Când am sosit în gară, peronul era plin cu cei care veniseră să-si ia rămas bun de la noi. În mijlocul lor era șeful stației de gară, bucuros că în comuna lui s-a petrecut ceva deosebit. Ne-au mai înmânat câteva sticle de băutură și mâncare pentru drum. „Cum să plecați de la oameni deseamă ca de la nimeni pe lume!”. De multe ori, când mă gândesc la
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
moldovenești aduc o doză de familiaritate tristă: istoria "mare" e luminată scurt la încheieturi prin povești care, până la un punct, dau oricărui spectator din Blocul Estic senzația de deja-vu: un ansamblu folcloric care, la comanda autorităților, dă regulat spectacole în gara Ungheni - pentru a acoperi astfel timpii morți în care trenurile staționează pentru schimbarea roților iar pasagerii nu au voie să părăsească gara; la momentul accidentului de la Cernobâl, același ansamblu, insuficient informat asupra pericolului, e trimis să-i distreze pe supraviețuitori
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
spectator din Blocul Estic senzația de deja-vu: un ansamblu folcloric care, la comanda autorităților, dă regulat spectacole în gara Ungheni - pentru a acoperi astfel timpii morți în care trenurile staționează pentru schimbarea roților iar pasagerii nu au voie să părăsească gara; la momentul accidentului de la Cernobâl, același ansamblu, insuficient informat asupra pericolului, e trimis să-i distreze pe supraviețuitori, membrilor "Struguraș"-ului ( numele ansamblului) promițându-li-se în schimb un turneu "adevărat", adică "afară", în Spania; un grup de muzică pop
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
cu gîndul decît la hrana nu chiar spirituală a avocatului neîntrebat din zicala populară. Neputințele fostului și actualului președinte O nouă afacere din categoria celor uitate agită presa cotidiană. E vorba de așa-numita "afacere Jimbolia" botezată astfel, deoarece prin gara cu același nume au trecut în Iugoslavia, în perioada embargoului respectat de guvernul Văcăroiu, trenuri întregi cu produse petroliere. Și se pare că nu numai trenuri cu produsele numite, ci și vagoane cu armament. Cel puțin așa afirmă Cornel Nistorescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
pămîntului ars. Kiseleff? * Spre Văleni. În localitățile de munte, - o nevoie artistică vizibilă acoperind sărăcia. Cum sînt și cu cîtă grijă vopsite cocioabele, căsuțele cu mușcate. Păpuși mari așezate în picioare între geamuri, așteptînd cheferiștii care se dau jos din gări, mohorîți... Actorul Bog, mare fumător, murind de congestie cerebrală, - fuma pe patul morții. Fuma în închipuire scuturînd scrumul, apoi stingînd îndelung mucul într-o scrumieră imaginară. Un cal, o iapă, la Cheia, în plină libertate, nechezînd după mînzul ei dispărut
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
de firesc pe cît trăiești și doar atunci lectura curge în autobiografie... Într-un anume fel s-ar putea spune că în Apus nu există o poveste de dragoste fără Madame Bovary, fără baladele trubadurilor, că nu există despărțiri în gări fără Anna Karenina. Desigur pare amuzant ceea ce spun, dar eu sînt convinsă că un cititor pasionat încorporează în trăirile și experiențele sale și literatura universală. R.B.: Priviți lumea cu ochii literaturii? M.M.: Da, pot spune că așa este. Și nu
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
să te... revăd". Doar scurta pauză de dinaintea verbului m-a făcut să nu-mi exprim mirarea. Știam că plecase din România pe cînd eu nu eram născut și că nu revenise nici o singură dată. Nu știam că fusese condus la gara din Râmnic de tatăl și de mama mea și că acest lucru se întîmpla în noiembrie 1939. Mă văzuse, așadar, pe la opt luni și jumătate, în burta mamei. Așa se explica salutul de întîmpinare. Am mers la el acasă (țin
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
de adierea Geniului: "Azi 31 martie 1933, am stat de gardă, eu soldat Nicolae al lui Cristea din Olari județul Prahova. Și a trecut o fată, și am întrebat-o că unde se duce și mi-a zis că la gară, și i-am făcut cu ochiul, și ea a dracului a început să rîză..." * Altădată, la Șosea, într-un restaurant fără clienți, Nichita se ridicase de la masă cu o carte în mînă îndoită și citi din ea fără să ne
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
prăjitură la Anghelescu, ceea ce mi s-a părut vulgar. Mama a fost numită la Robescu. Citesc La Bruyère". Notele de evadare în timpul istoric, favorizate de străzile cu iz arhaic ale Bucureștilor, se îmbină cu semnalele necruțătoare ale traiului curent: "De la gară am mers pe niște străzi ciudate, parcă din vremea fanarioților (Iordache Golescu, Turda), la Floreasca. Lacul scînteia ca fierul înroșit, copacii gravi, apoi după căderea soarelui, peste tot un albastru zgrunțuros și păstos în care ciorile pătrundeau greu. În fond
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
cu liberalii, național-țărăniștii și legionarii, îl silește să abdice (cam cu revolverul la tîmplă, cum reiese din al treilea volum al memoriilor lui Ion Hudiță) și pleacă, cu un întreg tren, cu Lupeasca, Urdăreanu și alții apropiați, abia scăpînd, în gara Timișoara, de gloanțele legionarilor. Și astfel se încheie aventura politică de zece ani, a lui Carol al II-lea, pe tronul României. A urmat exilul, negăsind, unde ar fi voit, permis de ședere. De abia și-a găsit ca loc
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
zeița de-a-mpicioare/ Prin pîlnia de lut, ovală/ Da drumul norilor din cală/ Ce-asupră-i se-abăteau apoi/ Mugind a palizi văduvoi" (De n-ar fi toate acestea). Sau: " În jilțul rupt îmbătrînită geme/ O muză vitregită multă vreme" (Jilțul). Sau: " În gări satirii dorm pe căni nemțești/ Spițerii picotesc între semințe" (Nocturnă). E un soi de antisimbolism, precum în poezia lui Arghezi, intitulată Evoluții, ce se complace în a străpunge zeitățile cu acul persiflării, a le fixa precum fluturi fastuoși într-un
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
zilei de 14 august 1952, mama a venit la Rm. Vâlcea, unde fratele meu și cu mine ne aflam în vacanță, la bunici, ca să ne ia acasă, la Sibiu. Peste două săptămîni urma să înceapă școala. Am așteptat-o la gară, noi, copiii, și bunicul, de unde am urcat pe jos bulevardul, veseli, sporovăind, bucurîndu-ne de vara splendidă care se apropia de sfîrșit. Mama purta o rochie ușoară, cu flori mici și pastelate. Era o femeie încă tînără, nu împlinise 43 de
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]