1,633 matches
-
i se sparse la picioare, în țăndări de rime / [...] Orașul, până departe, urca în baloane de săpun./ Lesa roșie număra tactul, domol./ Aerul rămăsese gol./ Lumea se sufocă brusc./ Guri puse pe fața lumii ca niște bătături/ scoaseră, laolaltă, vaiete, gemete, lătrături.../ Și-n gălăgia colosală care urca în casă/ între suspin și efort, ea-și îndesă batista între dinți/ să tacă odată lumea cea ieșită din minți./ Iar sângele țâșni din batista vie, albă, răcoroasă.” SCRIERI: Cântece de trecut strada
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
înzestrate, care construiește un univers liric complex. Centrul trăirilor este dragostea sub multiplele ei chipuri, de la bucuria deplină până la tristețea cea mai adâncă: „Plecările din sentimente! / Cu câmpuri și cer și tăcere. Plecările din sentimente / Cu șuieratul trenului ca un geamăt lung / Sau ca o meditație” (Poem). Se conturează viitoarele „obsesii” tematice ale scrisului său, care reface fără încetare o lume tutelată de triada dragoste-feminitate-natură. În volumul următor, Coloană dorică (1972), poeta își nuanțează discursul prin amplificarea imaginarului. Se configurează și
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
mâinilor nerăsplătite”, surprinde un detaliu dintre cele mai elocvente și sintetizatoare. Sporind expresivitatea portretului, ca în studiile marilor maeștri, ele capătă valoare de simbol al muncii, al caznei, al jertfei. Cu alte cuvinte, al jalei, care, la rândul ei, stârnește geamătul, și, firește, lacrimile, vocabulă de o mare frecvență, încât G. poate fi numit nu numai un „poet al mâinilor”, dar și „poet al lacrimii”. Se observă totodată că poezia lacrimii e poezia lacrimii tremurate, căci plânsoarea, genele sunt la autorul
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
se teme de vreun glonț venit dinspre noi - m-a uluit agresivitatea lui patologică. Trec peste detaliul că n-am auzit nici o somație din partea sa. Admit și ipoteza că prima rafală putea fi îndreptată în sus, căci nu-mi amintesc gemete de răniți în primele secunde. Dar apoi armele au coborît pe orizontală. Am văzut gloanțele care izbeau la un metru de capul meu. Cînd te prăbușești îngrozit în noroiul străzii, în timp ce întunericul nopții coboară încet, vă asigur că imaginea gloanțelor
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
iar pământul se va umple astfel de duhoare din pricina leșurilor care vor zăcea pretutindeni. Nemaiprimind apele fluviilor, marea va deveni un fel de mlaștină, împrăștiind neîncetat miasme. Atunci, o ciumă îngrozitoare se va abate asupra pământului; vor fi plângeri nemângâiate, gemete cumplite și vaiete fără sfârșit. Oamenii vor numi „fericiți” pe cei care au murit înaintea lor, zicându‑le: „Deschideți mormintele voastre ca să ne primiți pe noi cei nefericiți! Deschideți sicriele voastre ca să‑i primiți pe cei vrednici de milă, părinții
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Cristos nu se vor mai arăta în acele zile. Liturghia va înceta, cântarea psalmilor va înceta și ea și nu se va mai auzi nici citirea Scripturilor. Oamenii vor trăi în întuneric; o plagă va urma altei plăgi, un geamăt va urma altui geamăt. Aur și argint vor zăcea în piețele publice, dar nimeni nu se va atinge de nimic, căci totul este urâciune. Toți vor voi să fugă și să se ascundă, nereușind însă să se cruțe de suferințele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vor mai arăta în acele zile. Liturghia va înceta, cântarea psalmilor va înceta și ea și nu se va mai auzi nici citirea Scripturilor. Oamenii vor trăi în întuneric; o plagă va urma altei plăgi, un geamăt va urma altui geamăt. Aur și argint vor zăcea în piețele publice, dar nimeni nu se va atinge de nimic, căci totul este urâciune. Toți vor voi să fugă și să se ascundă, nereușind însă să se cruțe de suferințele Vrăjmașului, căci ei poartă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se cruțe de suferințele Vrăjmașului, căci ei poartă semnul lui la vedere și lesne vor fi vădiți. Afară, teamă, înăuntru, teroare, zi și noapte. În piețe și în case se vor îngrămădi leșuri. În piețe va domni vacarmul, în case, gemetele. Frumusețea chipurilor se va stinge, iar oamenii vor fi cu toții asemenea cadavrelor. Frumusețea femeilor se va stinge și ea deodată, iar bărbații nu vor mai simți nici o dorință spre ele. Capitolul VIII Anticristul la Ieronim, între filologie și tradiție Introducere
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
auster al interogației asupra propriei condiții: vocație minoră, falsă damnare, manierism, destin? Comunicarea pendulează între sentimentul înfrângerii irevocabile - „zăbovesc sub semnul eșecului fără egal în/ imperiul meu acest/ prea pustiu arhipelag: haa! pacea lui promisă...// ascult valuri/ stinsa-vă zbatere geamătul/ semințiilor înțepenite în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare [...] exprimare sau tescuire” ori, într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al dictaturii, ca în Timp de chiverniseli
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
lacrimei cu adevărat”. Pe de alta, geometria aseptică, opalinul tenebros, tentativele de torsionare a sintaxei și indeterminarea ostentativă: „Trupul lui Arhimede suna/ Un număr necunoscut/ Înota în palma zeului Ra/ Prin lacrima ce l-a născut// Plutea? (Oceanul nins/ De geamăt înecații-și cere)/ O, trupul său învins/ Evaporat de durere!// Maree statornică-n har,/ Trupul rămâne semn sfânt:/ În ce lichid să vâslim/ Spre infinitul cuvânt?”. Dar, în ciuda influențelor ilustre, poemele lasă o „impresie de improvizație și monotonie” (Al. Piru
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
frecventarea intensă a expresionismului german. Imaginea se desfășoară acum tentacular, discursul devine din liniar bidimensional, iar instantaneele fotografice se transformă în viziuni tenebroase: „se înfiripă zgomote care de-abia înspre zori / au sânge de zgomote Doamne, scrâșnetul ușii / este un geamăt al lumii - / nemărturisit și ascuns în pietre spălate de foc // și când se scoală cu toții iar clopotul anunță nașterea luminoasă a graiului / și satul plutește în aburul laptelui fiert / plec în somn și purificat mă închid / în fluturii rechemați în
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihică Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor era realizată prin supunerea lor la un tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și la secvențe absurde: de pildă, unui anchetat i s-au întors hainele pe dos, ca să se îmbrace cât mai greu. Trebuia, uneori, să nu existe nici o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intervenție. Au cărat masa din bucătărie în sufragerie și au fiert o oală cu apă pentru sterilizarea instrumentelor. Medicul mi-a făcut o injecție, dar m-a prevenit că o să mă doară. Mi-a atras atenția să nu scot un geamăt dacă nu vreau să ajungem toți de acolo în închisoare. Am urcat pe masă, iar el a început să-și alinieze instrumentele. Îmi amintesc doar sunetul lor și apoi durerea cumplită ce a urmat.” (E.R., 48 de ani, casnică, ortodoxă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cine sunt ei, am stat două zile fără apă, fără mâncare și fără posibilitatea de a ne rezolva necesitățile fiziologice, sub o teroare cumplită. La etaj erau camerele de anchetă și timp de două zile n-au încetat urletele, țipetele, gemetele, înjurăturile, insultele și loviturile. Pentru mine, cele două zile au fost hotărâtoare pentru tot restul vieții. Atunci, sub presiunea aceea teribilă, gândurile mele s-au limpezit și s-au conturat foarte clar: țara noastră se află în primejdie de moarte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
24 - la fiecare etaj erau două birouri de anchetă. A.N.: Arestații erau de toate categoriile sociale? N.I.: Da. Elevi, studenți, profesori, medici, ingineri, funcționari, preoți, muncitori, țărani și universitari. Anchetele au durat trei luni, timp în care urletele, țipetele, gemetele n-au mai contenit. A.N.: Băteau... N.I.: Băteau... ca pe hoții de cai. Anchetatorii erau duri - de fapt, erau adevărate brute. Când am fost chemat la anchetă și am intrat în camera aceea de supliciu în care se aflau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întîrziau înaintarea, după cum o dovedea hula albă ce se forma la botul său masiv, hulă ce semăna cu aceea stîrnită în locul unde se întîlnesc doi curenți contrari. Avea un jet scurt, lent și chinuit, care țîșnea cu un fel de geamăt înăbușit și se spulbera în șuvițe zdrențuite, fiind urmat de niște convulsii ciudate ce păreau să-și găsească o ieșire la cealaltă extremitate a monstrului, cea aflată sub apă, căci în locul acela apa clocotea. Ă Are careva vreun purgativ? întrebă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vase de război, încărcate cu tunuri, cu provizii și cu echipajul complet la bord. Toate cele trei ambarcațiuni adăstau astfel pe marea ce se legăna lin, iar oamenii priveau în adîncul amiezii ei veșnic albastre, din care nu răzbătea nici un geamăt, nici un strigăt și nici măcar vreo bășică de aer. Care om al uscatului și-ar fi închipuit că, sub întinderea asta placidă și tăcută, se zbuciuma și se zvîrcolea în agonie cel mai grozav monstru al mărilor? La prova atîrnau doar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și toți oamenii lui, afară de Fedallah, păreau că dorm; acesta, ghemuit la prova, pîndea rechinii ce se roteau ca niște fantome în jurul cașalotului mort, izbind cu cozile lor scîndurile ușoare, de cedru, ale ambarcațiunii. în văzduh vibra un zgomot asemănător gemetelor scoase de strigoii locuitorilor din Gomora, peste care s-a abătut ploaia de pucioasă și foc. Trezindu-se brusc din somn, Ahab îl văzu în fața lui pe Fedallah; așezați față în față și învăluiți în beznă, păreau ultimii doi oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zonei de vînătoare de la Ecuator și, tocmai cînd luneca, în bezna adîncă de dinaintea zorilor, pe lîngă un mănunchi de insulițe stîncoase, echipa de cart - comandată atunci de Flask - tresări la auzul unui strigăt atît de plângăreț și de nepămîntesc îaidoma gemetelor abia articulate ale fantomelor inocenților masacrați de Irod), încît oameni se treziră din visare și, vreme de cîteva secunde rămaseră cu urechea la pîndă, acolo unde ședeau sau stăteau în picioare, transfigurați ca sclavul roman dintr-o statuie celebră; ascultînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corabia, erau sălașul unei mari colonii de foci și pe semne că unele foci mai tinere, care-și pierduseră mamele, ori poate unele mame care-și pierduseră puii, se apropiaseră de vas și-l însoțiseră un timp, scoțînd țipetele și gemetele acelea aproape omenești. Dar explicația aceasta nu făcu decît să-i tulbure și mai adînc pe unii dintre mateloți, deoarece mai toți marinarii nutresc în legătură cu focile un sentiment foarte superstițios, pricinuit nu numai de vaietele pe care le scot cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
hainele și cu ceasul... Ce zice Ahab? A, trebuie să-l salvăm pe băiatul acela! Ă S-a înecat împreună cu toți ceilalți, ieri noapte, murmură bătrînul de pe insula Man, care stătea în spatele celor doi secunzi. Am auzit - ați auzit cu toții gemetele duhurilor lor. Ă Ceea ce făcea și mai tristă această întîmplare era faptul - despre care aveam să aflăm în curînd - că, pe lîngă feciorul din ambarcațiunea pierdută, bietul căpitan mai avea un fecior în echipajul uneia din celelalte ambarcațiuni, care fusese
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bătrînul simți că-l părăsesc puterile și se prăbuși, doborît de caznele trupești îndurate prea îndelung; rămase o vreme așa în fundul ambarcațiunii lui Stubb, ca un om călcat în picioare de o turmă de elefanți. Din străfundurile sufletului său urcau gemete nearticulate aidoma suspinelor deznădăjduite care urcă dintr-o prăpastie. Dar tocmai din pricina intensității ei, această stare de leșin fu de scurtă durată. La oamenii cu suflet mare o singură clipă de durere adîncă poate fi expresia concentrată a tuturor durerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
201 NE REAMINTIM Secvențe apocaliptice din timpul catastrofalului cutremur care a avut loc în țara noastră în seara zilei de 4 martie 1977, prezentate de Radio-Televiziunea Română. ... Orele 21 și 22 de minute. Pământul își scutură zdravăn învelișul, cu convulsii, gemete înăbușite și vuiete înspăimân tătoare, îngrozitoare. Blocurile vibrează puternic și se clatină ca o pădure bântuită de o mare furtună, de-o parte și de alta, cu pârâituri și trosnituri din toate încheieturile. Unele imobile se prăbușesc, acoperind străzi și
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
răstoarnă dulapuri și biblioteci. Sirenele de alarmă sună în toată Capitala, iar clacsoanele mașinilor și clopotele bisericilor măresc și mai mult panica populației, care devine de nedescris... Peste tot se aud țipete sfâșietoare, urlete de durere și strigăte de ajutor, gemete îngrozitoare de oameni amestecați cu grămezi de betoane și cărămizi. Oamenii sunt speriați și îngroziți, aleargă de colo-colo, făcându-și semnul crucii și rugându-se de Dumnezeu să scape cu viață. În unele spitale este beznă și s-au defectat
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
ieșeau din pământ. Când să urce iarăși pe cal, auzi iapa gemând încet. Își aminti că Vulpoiul, dându-se înapoi, o împinsese și că probabil strânsese prea tare nodul căpăstrului. Coborâ din nou, slăbi funia, ciufuli coama tânărului animal... Deodată, geamătul se repetă, numai că venea din poiană. „Oricum, ăsta are să crape“, se gândi Nikolai, punând piciorul în șa. Nu mai era un geamăt, ci un suspin prelung și dureros care se prelinse în întuneric. Nikolai șovăi. Își închipui noaptea coborând
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]