3,912 matches
-
ereditară datorită progreselor remarcabile în domeniul biologiei moleculare, biochimiei, enzimologiei, imunologiei și a citogeneticii din ultimul timp, astăzi genetica este considerată ca o știință biologică fundamentală. Genetica medicală studiază elementele patologice ale patrimoniului genic: bolile genotipice. Iată de ce consultația de genetică medicală, diagnosticul bolilor genotipice și sfatul genetic ocupă un loc de prim ordin în consultația prenupțială. În general se disting trei grupe de afecțiuni genotipice: a) afecțiuni provocate de o genă patologică transmisă moștenitorilor de la mai multe generații; b) afecțiuni
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
exploatare judicioasă este fundamentală pentru progresul din mai multe domenii (farmacologie, alimentație etc.). Neliniștea stârnită de explozia demografică și de deteriorarea mediului natural Întărește sentimentul deja generalizat al iresponsabilității economice și politice cu care sunt gestionate resursele planetei. Înainte de descoperirile geneticii contemporane, constatarea diversității ființelor umane se rezuma la observarea câtorva caractere exterioare și la unele judecăți, aproape Întotdeauna etnocentriste, asupra atitudinilor, credințelor și comportamentelor proprii altor civilizații. Interpretarea acestei diversități reduse la câteva elemente se limita, până la apariția, În 1859
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Extinderea utilizării sale la Încrucișările dintre oameni datează din secolul al XVIII-lea, Însă abia din secolul al XIX-lea este folosit pentru a desemna fuziunea a două elemente anormal reunite sau o fecundare ce are loc În afara legilor naturii. Genetica zilelor noastre ne constrânge la o revizuire completă a concepțiilor asupra hibridității. Astfel, hibriditatea este un fenomen mult mai răspândit decât ne imaginam În urmă cu cincizeci de ani. Până atunci, hibriditatea era mai degrabă o sursă de Întrebări decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și vegetale. Aplicată ființelor umane, ideea suscită reacții pasionate, foarte probabil din cauza conservatorismului care reclamă menținerea unor compartimente etanșe atât pe orizontală, Între indivizi din comunități diferite, cât și pe verticală, Între indivizi aparținând unor categorii ierarhice diferite. Hibriditate și genetică În general, există o concordanță Între numele obișnuite ale animalelor, cel puțin ale celor domestice, și specii (de exemplu, specia Câine, specia Cal etc.). Bunul-simț ne permite astfel să constatăm existența a numeroase caractere morfologice, fiziologice și cromozomiale, vizibile chiar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
genetice și se Înscrie printre mecanismele etnocentriste prezentate ca având o valoare naturală, atât morală, cât și biologică. Dificultățile ce stăteau În calea suprapunerii categoriilor biologice stabilite pe baza bunului-simț și bazate pe observații cel mai adesea exterioare cu datele geneticii contemporane au fost Înlăturate În mare parte de descoperirile recente. Într-adevăr, s-a stabilit o legătură Între caracterele manifestate și cele vehiculate prin gene sau genotipuri. Atunci când doi genitori, fie ei vegetali sau animali, din linii genetice „pure”, sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dată recentă, ca aceea dintre berbec și capră (hibrid de sex feminin obținut În 1983 și de sex masculin obținut În 1985). S-a crezut multă vreme că Încrucișările Între specii apropiate ar reprezenta cazuri de graniță destul de rare. Aporturile geneticii și ale biologiei moleculare dovedesc faptul că hibriditatea, În sensul științific al termenului, departe de a fi o „deviație” sau o excepție, este regula generală. Progresele Înregistrate și experimentele efectuate Începând din 1970 dezmint astfel ipoteza rarității fenomenului. Într-adevăr
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
măsuri și mai ales prin intermediul unor veritabile centre specializate, menite să perenizeze „rasa germanică”, unde indivizi selectați pe baza unor pretinse criterii rasiale (ofițeri SS merituoși și tinere de „rasă pură”) erau Încurajați să se reproducă. Ideologia a utilizat datele geneticii În sens invers În cazul lîsenkismului. Refuzând datele biologiei „burgheze”, LÎsenko și succesorii săi, cu sprijinul total al lui Stalin, au ridicat la rangul de teorie oficială ideea neolamarckiană de „ereditate a caracterelor dobândite”, accentuând În mod exagerat rolul activ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale căror forme sacralizate se regăsesc În numeroase religii sau credințe (de exemplu, credința În originea divină a limbii grupului). Etnicizarea acestui tip de identitate, inclusiv În varianta naționalistă (În care națiunea Înlocuiește etnia), Împinge acest proces până la o identificare „genetică”: apare astfel conștiința faptului că aparținem unei singure și vaste familii, unită prin sânge, adică printr-o origine și prin caracteristici genetice comune (Connor, 2002, p. 25). Resursele culturale disponibile pentru identificare sunt, Într-un fel, produsele interpretării istoriei colectivității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unică din punct de vedere genetic (cu excepția gemenilor homozigoți), fiecare ființă umană constituie ea Însăși o rasă. Această concluzie nu poate reprezenta totuși ultimul cuvânt al demersului tipologic. Acesta a găsit un suflu nou datorită progreselor taxonomiei numerice și ale geneticii populațiilor. Realizările acestor două discipline pun totuși definitiv În pericol orice proiect de clasificare rasială. Taxonomia numerică se bazează pe măsurarea distanței biologice (sau a diferenței dintre populații) pentru un ansamblu de caractere a căror variație este În totalitate sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
limbă, în continuarea unor ipoteze lansate de teoreticienii actelor de vorbire. Interesează mai puțin astăzi descrierea, analiza, interpretarea, compararea unor texte poetice ale aceluiași autor, de exemplu, în vederea stabilirii unor tipologii sau a unor trăsături ale textului-operă, printr-o critică genetică a stărilor textuale, realizată de poetică, tot așa cum nu mai are un foarte mare succes restabilirea unui text original pe baza unor stări textuale eterogene din punct de vedere editorial, în bună tradiție filologică. În măsura în care un text/ discurs marchează diferențe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012). Philippide, Alexandru, Istoria limbii române, vol. I, Principii de istoria limbii, Tipografia Națională, Iași, 1894. Pierron, Agnès, La Langue du théâtre, Mots et moeurs du théâtre, Le Robert, Paris, 2002. Pîrvu, Bogdan S., Dicționar de genetică literară, Institutul European, Iași, 2005. Plantin, Christian, Essais sur l'argumentation. Introduction à l'étude linguistique de la parole argumentative, Editions Kimé, Paris, 1990. Plantin, Christian, L'Argumentation, P.U.F., Paris, 2005. Plett, Heinrich F., Textwissenschaft und Textanalyse, Quelle & Meyer
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din București, 2001; Limbaj și politică, Editura Universității din București, 2007; 101 cuvinte argotice, Humanitas, București, 2010. În colecția Dicționar au mai apărut (selectiv): • Confusables as Translation Traps, Elena Croitoru • Dicționarul critic al poeziei ieșene contemporane, Emanuela Ilie • Dicționar de genetică literară, Bogdan S. Pârvu (coord.) • Dicționar. Scriitori canonici români, George Bădărău • Dicționar de scriitori nord-americani, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar de istorie și politică europeană (1945-1995), Derek Urwin • Dicționar de naratologie, Gerald A. Prince • Dicționar de postmodernism, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structurii ADN sau schimbarea stării de diferențiere a celulei. Gudroanele rezultate din arderea țigaretelor par a avea acțiune carcinogenă de tip promotor. Studiul fenomenului de transformare malignă este deosebit de complex și realizat la nivele diferite - molecular, celular și organismic. Era geneticii moleculare în studiul neoplaziilor a început odată cu descoperirea „oncogenelor celulare activate ce acționează dominant”(Shih și colab., 1981). Abordarea holistică, interdisciplinară, a fenomenelor din carcinogeneză, este singura care oferă noi dezvăluiri ale acestui fenomen extrem de complex. Celulele embrionului aflat în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
accelerarea ratei de creștere și diviziune, chiar în condiții prohibitive pentru celulele normale. Efectul oncogenelor asupra celulelor este dominant pozitiv, din punct de vedere genetic, acesta manifestându-se chiar și în prezența a două copii ale alelei normale a protooncogenei. Genetica celulei somatice a ajuns însă la o concluzie exact opusă și anume că tumorigeneza este recesivă față de creșterea normală a celulei, descoperindu-se astfel așa-numitul paradox al fuziunii: creșterea normală este dominantă față de transformarea malignă. De aici s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rezultă condiția transforomării maligne. Pentru Oncogenetică asemenea intuiții sunt de același nivel de originalitate cu intuiția lui Gregor Mendel asupra existenței factorilor ereditari și a transmiterii indirecte prin aceștia a caracterelor ereditare, ceea ce a reprezentat punerea pietrei de temelie pentru Genetică - știința eredității și a variabilității! Fiind în esență gene structurale, deoarece codifică sinteza unor proteine, dar și reglatoare, prin natura structural-funcțională a produșilor acestora, GST codifică pentru proteine al căror rol este reglarea funcționării protooncogenelor la parametrii normali și blocarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
individ uman, pattern-ul de repetabilitate al repetițiilor din ADN-ul fiecărui individ uman fiind unic, caracteristic doar sieși, inconfundabil cu al altora. Astfel, microsateliții devin markeri cromozomali, numiți și markeri polimorfici ce s-au dovedit atât de utili în genetica forensinică. Dar acești markeri polimorfici de secvență microsatelitică sunt uneori strâns lincați cu anumite gene care pot condiționa diferite stări patologice. Cosegregarea markerilor ADN polimorfici cu genele patologice oferă posibilitatea aprecierii riscului susceptibilității pentru o anumită maladie ereditară. Exemplul edificator
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cealaltă genă, participantă în fuziune. Această descoperire a constituit una dintre cele mai strălucitoare și pline de satisfacții etape din întreaga istorie a cercetării neoplaziilor, deoarece s-a putut descifra o fațetă misterioasă a transformării maligne. Cercetările citogenetice și de Genetică moleculară au oferit explicații elegante numeroaselor exemple de fenotipuri clinice ale neoplaziilor. Modificările calitative afectează activitatea normală a produsului genic rezultat în urma remanierii cromozomale. În modificările cantitative, activitatea unei gene normale cade sub influența promotorului mult mai activ al unei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vezi fig. 25.5). În cazul unei tumori s-a identificat o regiune omogen colorată (HSR) în 9q (fig. 25.7), iar în alte nouă cazuri s-a evidențiat o deleție terminală la nivelul 9p13 (fig. 25.8). Capitolul 26 GENETICA SUSCEPTIBILITĂȚII LA NEOPLAZIA MAMARĂ Neoplazia de sân este copleșitoare din punct de vedere clinic și al incidenței. În prezent, neoplazia de sân este una dintre cele mai comune malignități depistate la femei. Astfel, în țările industrializate în care s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai mult decât suma genelor noastre (“We are more then the sum of our genes”) sau a lui Watson (2003): „Putem moșteni ceva dincolo de secvența de baze azotate din ADN și aceasta este ceea ce constituie în prezent aspectul senzațional din genetică” (“You can inherit something beyond the DNA sequence. That′s where the real excitement in genetics is now”). Capitolul 28 TRANSGENEZA ȘI CARCINOGENEZA Transferul experimental de gene (transgeneza) a reprezentat o abordare remarcabilă, revoluționară, pentru înțelegerea mecanismelor genetice ale carcinogenezei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
parțială și relativă; atâta timp cât ea rămâne cantonată în specialitatea sa monodisciplinară, bolnavul are de suferit. Filosofia bio-medicinii4 este o ramură a filosofiei științelor, independentă din anii 1960-1970. Sunt anii în care descoperirile în domeniul legilor naturii și perspectivele deschise de genetică și tehnologie devin prioritare. Este dificil să delimităm granițele filosofiei bio-medicale, dar, în mod cert, ea se intrică în permanență cu filosofia generală, cu biochimia și biofizica. Biofilosofia completează orizontul de interpretare al celor din urmă spirale ale cunoașterii. Funcția
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a Băiatului-stridie* reface, într-o miniatură a cărei frumusețe devine perceptibilă printr-un complex joc vizual, o lume pestriță a micilor monștrii ce populează, de fapt, planeta Tim Burton. Originalitatea poetului Burton provine dintr-o încrucișare la fel de bizară ca și genetica eroilor săi - între fragilitatea tristă a ființelor sale imaginare și violența brutală a morții lor. Fiecare poem pare o frântură dintr-un recviem, lirismul fiind suprafața pe care alunecă siluetele neverosimile ale unor bio-mecanoizi inadaptați. Unicitatea fiecăruia este garantată de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
răspândirea geografică a fenomenului (Caucaz, sudul Asiei, Siberia, Australia și insulele înconjurătoare, America de Sud, Alaska și, izolat, vestul Europei, Africa); Nichols (1993)1 a ajuns la concluzia că ergativitatea este răspândită disproporționat, ariile predilecte ale fenomenului fiind Australia și Eurasia; * apartenența genetică foarte diversă a limbilor ergative; * gradul diferit de civilizație a comunităților de vorbitori, unele dintre aceste limbi aparținând unor comunități civilizate, cu organizare statală (georgiana, basca), altele, triburilor (limbile australiene și cele sud-americane); * numărul inegal de vorbitori ai acestor limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
plac"9. Ca un blestem, numeroase familii domnitoare din Europa au fost atinse de boli ereditare, mai ales de hemofilie, o anomalie genetică de care sunt atinși doar băieții, dar care e purtată exclusiv de femei. Transmiterea se face conform geneticii lui Mendel 10. În mai multe familii regale din Europa, jumătate din fete sunt purtătoare ale maladiei și jumătate din băieți sunt atinși de ea. Hemofilia se manifestă prin hemoragii provocate de mici traumatisme. Hemoragiile articulare sunt foarte dureroase și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
secole burgheze, având banul ca deviză trivială, noi visăm, nu-i așa, la o aristocrație a inimii, a sângelui nevăzut al candorii, dacă nu al „celui vizibil”, al sângelui feudal, al unei familii ce curge din secole vechi, dintr-o genetică „scrisă”, cunoscută și afirmată ca o flamură. Da, acolo unde „nebunii se opresc”, acolo trebuie să Înceapă propria noastră nebunie, dacă vrem să Înțelegem câte ceva. Viclenia față de „tărâmul celălalt”, ca o tipsie uriașă, legănătoare și legănândă - cum Își Închipuiau vechii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nesecată putere de muncă. La mulți ani, 1986!” Pe o carte poștală obișnuită: Iași, 3 IV 1986 Dragă Domnule Mânăstireanu, Vin cu o mare rugăminte. La sfârșitul anului 1984 a apărut în Editura Științifică și Enciclopedică București, „Dicționarul enciclopedic de genetică” de C. Maximilian și Doina Maria Ioan. Din cauza nenorocirii ce a căzut pe noi (mi-am pierdut copilul într-un accident de teren în M-ții Făgărașului), nu mi-a stat gândul la noile apariții editoriale. Rugămintea mea este să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]