839 matches
-
obligau să nu mai distrugă niciun târg european ar mai fi întâlnit în cale. Pe măsură ce mongolii îi urmăreau pe cumani, Jebe a trimis un detașament în Crimeea, unde Republica Genoveză avea câteva târguri. Mongolii au capturat și au jefuit orașul genovez Soldaia. Între timp, Koten s-a grăbit spre curtea ginerelui său, prințul Mstislav cel Viteaz al Galiției. El l-a avertizat pe Mstislav: „Astăzi, mongolii au luat pământurile noastre, mâine le vor lua pe ale voastre.”. Cumanii au fost însă
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
Palatul princiar din Monaco este reședința oficială a prințului de Monaco. Construit în 1191 că o fortăreața genoveza, palatul a fost bombardat și asediat de numeroase puteri străine, în timpul lungii și adesea dramaticei sale istorii. De la sfârșitul secolului XIII, a fost fortăreața și casa pentru familia Grimaldi, prima care l-a cucerit în 1297. Cei din familia Grimaldi
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
domniei târzii a lui Honoré ÎI. Aceste arcade sau logii au oferit coridoare către încăperile oficiale din aripa de sud (acum cunoscută că the State Rooms Wings). În cealaltă parte a curții o nouă aripa a fost construită și artistul genovez Luca Cambiasi a fost însărcinat să-i picteze pereții exteriori cu fresce. Se considera că galeriile (B) spre aripa de nord ce se deschide spre port au fost construite în acea perioadă. Extinderile ulterioare au fost realizate pentru a-l
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
Cetatea Argamum (după numele latin; în limba greacă antică Orgamè, în sursele bizantine Argamon, în sursele genoveze Orgame) este un sit arheologic situat în partea de est a județului Tulcea, pe teritoriul comunei Jurilovca, în locul numit Capul Doloșman, localizat la contactul dintre Podișul Babadagului și Limanul Razim care, în Antichitate, era un golf deschis al mării Negre
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
Mangop, a doua soție a lui Ștefan cel Mare. Principatul s-a format după cruciada a patra din părțile themei bizantine "Klimata"-"Hersones" care nu au fost ocupate de către Hoarda de Aur ; cele mai bune porturi au fost colonizate de către genovezi. Populația sa a fost grecească, cu minorități gotice, iașice, armenești și altele, care mărturiseau creștinismul ortodox. Teritoriul a fost inițial sub controlul Imperiului Trapezuntului. Teodor al II-lea Gavras, un descendent al familiei Gavras, de origine bizantină și armeană, a
Principatul de Theodoro () [Corola-website/Science/327119_a_328448]
-
II-lea Gavras. Cetatea a devenit centrul administrativ al noului principat, denumit după capitală. Principatul a avut relații pașnice cu Hoarda de Aur situată în nord, plătind un tribut anual ca vasali, dar a fost în conflict permanent cu coloniile genoveze de la sud, care îi drămuiau accesul la cele mai bune adăposturi portuare. Coasta între Yamboli (Balaklava), la apus la Aluston (Alușta), și Caffa la răsărit, inițial parte din principat, va cădea progresiv sub control genovez. Grecii numeau această regiune Parathalassia
Principatul de Theodoro () [Corola-website/Science/327119_a_328448]
-
în conflict permanent cu coloniile genoveze de la sud, care îi drămuiau accesul la cele mai bune adăposturi portuare. Coasta între Yamboli (Balaklava), la apus la Aluston (Alușta), și Caffa la răsărit, inițial parte din principat, va cădea progresiv sub control genovez. Grecii numeau această regiune Parathalassia (greacă: Παραθαλασσια - malul mării). După ce a pierdut cele mai accesibile porturi de pe coasta de sud, principatul și-a construit un port nou numit Aspra la gura de vărsare a râului Mavros și a întărit cetatea
Principatul de Theodoro () [Corola-website/Science/327119_a_328448]
-
În 1798, Joubert a ocupat Torino și l-a forțat pe Carol Emanuel al IV-lea să abdice și să părăsească insula Sardiniei. În cele din urmă, în 1814 regatul a fost restaurat și s-a exstins, adăugând fosta Republlică Genoveză prin Congresul de la Viena. În același timp, figurile naționaliste precum Giuseppe Mazzini, influențau opiniile populare. Mazzini a crezut că unificarea Italiei poate fi realizată numai printr-o revoltă populară, dar după eșecul revoluției de la 1848, naționaliștii italieni au început să
Casa de Savoia () [Corola-website/Science/330606_a_331935]
-
și la est de Nistru, mai ales în perioadele de tulburare a relațiilor dintre principalii actori de pe scena politică regională, precum Regatul Polono-Lituanian, Hanatul Crimeei, Imperiul Otoman. La 25 mai 1455 orășenii din Cetatea Albă nemulțumiți de acțiunile piraterești ale genovezilor din cetatea Lerici de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificație și îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetății. Podolia epocii lui Ștefan cel Mare este socotită de Nicolae Iorga ca aparținând "de fapt nimănui" deși succesiv ținuse
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
împăratul latin aflat sub influența venețienilor stabilit la Constantinopol l-a ajutat pe venețianul Marco Sañudo să cucerească insula și a capturat în curând restul insulelor Ciclade. Dintre toate insulele, doar Naxos a prezentat opoziție când un grup de pirați genovezi au ocupat castelul între sfârșitul dominației bizantine și sosirea lui Sañudo. În scopul de a cuceri, Sanudo a ars galerele lui "și ia îndemnat pe tovărășii lui să cucerească sau să moară". Pirații au predat astfel castelul, după un asediu
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
treime de para. În Țara Românească apare documentată în secolul XV, fiind folosită în comerțul cu amănuntul. În secolul XVI turcii au început să bată și aspri din aramă, care echivalau cu un ban. În Moldova au mai circulat "aspri genovezi", "tătărești", dar și un aspru local, bătut de Ioan Vodă cel Viteaz în 1573.” La 1093, împăratul bizantin Alexios I Comnen a emis o monedă de electrum, care, datorită culorii sale albe, a fost denumită „aspron”. Împărații din dinastia Comnen
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
Coloniile genoveze din România au fost create de către Republică Genova (Italia), în Evul Mediu, pe litoralul Mării Negre de pe teritoriul actual al României, precum și pe Dunăre. În timpul perioadei de expansiune cel mai mare, între secolele treisprezecea și a cincisprezecea, Republica Genova a avut
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
a Mării Negre (în principal în Crimeea) și de-a lungul Dunării. Aceste așezări Genovese a servit în primul rând pentru a proteja rutele comerciale maritime care au facut Genova o putere în acest domeniu. Ar trebui remarcat faptul că nu genovezii au ocupat vreodată aceste teritorii prin forță, ci mai degrabă cumpărat de către popoarele indigene ale "concesii" pentru scopuri comerciale. Unele dintre aceste locații se află la locul de Bugeac (Budjak), de asemenea, cunoscut sub numele de Basarabia istorică (acum, Ucraina
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
îndoială, impresionant "Moncastro", de mai sus estuar al râului Nistru (Dnestr), pe Marea Neagră (de asemenea, numit "Maurocastro" sau "Samastro") astăzi Bylgorod Dnistrovsk și deja "Cetatea Albă", la momentul Principatului Moldovei. Referințele istorice disponibile au constatat că Moncastro a devenit colonie genoveza fără îndoială înainte de 1381 AD, smulge controlul tătarilor, deși o dată exactă nu este disponibilă. În 1315 AD Genovezii stabilesc aici o escală și un contoar comercial, renovând cetatea, pe care o numesc Montecastro sau Moncastro, în grecește "Asprokastron" (română Tyras
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
Samastro") astăzi Bylgorod Dnistrovsk și deja "Cetatea Albă", la momentul Principatului Moldovei. Referințele istorice disponibile au constatat că Moncastro a devenit colonie genoveza fără îndoială înainte de 1381 AD, smulge controlul tătarilor, deși o dată exactă nu este disponibilă. În 1315 AD Genovezii stabilesc aici o escală și un contoar comercial, renovând cetatea, pe care o numesc Montecastro sau Moncastro, în grecește "Asprokastron" (română Tyras). În 1381 AD a fost creat portul/colonie Licostomo pe Dunăre, cu ambele scopuri comerciale și militare (termenul
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
mai poate fi vorba despre o identitate între acest port și Chilia, ci despre o așezare individuală, aflată în preajma Vâlcovului (care i-a preluat numele de „lup” — de data aceasta în slavona) și a Peripravei. Registrul ținut Licostomo de către notarul genovez Antonio de Podenzolo între noiembrie 1360 AD și mai 1361 AD atestă o intensă activitate comercială la Dunărea de Jos. De aici se exportau spre capitala Imperiului Bizantin mari cantități de grâu, miere, ceară, vin, sare, pește și alte produse
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
colonie nu mai există de la perioada de după 1418 AD, adică de la această parte a Basarabiei istorice a căzut sub controlul Imperiului Otoman. Un alt port/colonie pe Dunăre a fost "Caladda" (astăzi Galați), care, conform unor surse istorice ar deveni genovezi în 1395 AD, si a rămas până în 1445 AD când a căzut sub controlul Principatului Moldovei. În timpul Evului Mediu, Constantă a fost una dintre piețele comerțului genovez în bazinul Mării Negre. Negustorii și armatorii genovezi erau stabiliți în peninsula. Până în zilele
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
Dunăre a fost "Caladda" (astăzi Galați), care, conform unor surse istorice ar deveni genovezi în 1395 AD, si a rămas până în 1445 AD când a căzut sub controlul Principatului Moldovei. În timpul Evului Mediu, Constantă a fost una dintre piețele comerțului genovez în bazinul Mării Negre. Negustorii și armatorii genovezi erau stabiliți în peninsula. Până în zilele noastre a rămas din acele timpuri o temelie pe care a fost clădit farul zis Genovez. Orașul Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi (care au stabilit
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
conform unor surse istorice ar deveni genovezi în 1395 AD, si a rămas până în 1445 AD când a căzut sub controlul Principatului Moldovei. În timpul Evului Mediu, Constantă a fost una dintre piețele comerțului genovez în bazinul Mării Negre. Negustorii și armatorii genovezi erau stabiliți în peninsula. Până în zilele noastre a rămas din acele timpuri o temelie pe care a fost clădit farul zis Genovez. Orașul Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi (care au stabilit o bancă și practicat comerțul cu mătase
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
Moldovei. În timpul Evului Mediu, Constantă a fost una dintre piețele comerțului genovez în bazinul Mării Negre. Negustorii și armatorii genovezi erau stabiliți în peninsula. Până în zilele noastre a rămas din acele timpuri o temelie pe care a fost clădit farul zis Genovez. Orașul Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi (care au stabilit o bancă și practicat comerțul cu mătase și catifea) și numit după sfanțul protector al Genovei (Sân Giorgio). Prima mențiune sigură a cetății Giurgiu și genovezi este în documentul
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
dintre piețele comerțului genovez în bazinul Mării Negre. Negustorii și armatorii genovezi erau stabiliți în peninsula. Până în zilele noastre a rămas din acele timpuri o temelie pe care a fost clădit farul zis Genovez. Orașul Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi (care au stabilit o bancă și practicat comerțul cu mătase și catifea) și numit după sfanțul protector al Genovei (Sân Giorgio). Prima mențiune sigură a cetății Giurgiu și genovezi este în documentul "Codex Latinus Parisinus" de la începutul secolului al XV
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
clădit farul zis Genovez. Orașul Giurgiu ar fi fost fondat de genovezi (care au stabilit o bancă și practicat comerțul cu mătase și catifea) și numit după sfanțul protector al Genovei (Sân Giorgio). Prima mențiune sigură a cetății Giurgiu și genovezi este în documentul "Codex Latinus Parisinus" de la începutul secolului al XV-lea, sub forma "Zorio". Unele fortificații genovezi au fost făcute pe Dunăre, precum Cetatea Enisala. Un alt castel a fost "Ilice", la gură de vărsare a râului Nipru Fortăreața
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
practicat comerțul cu mătase și catifea) și numit după sfanțul protector al Genovei (Sân Giorgio). Prima mențiune sigură a cetății Giurgiu și genovezi este în documentul "Codex Latinus Parisinus" de la începutul secolului al XV-lea, sub forma "Zorio". Unele fortificații genovezi au fost făcute pe Dunăre, precum Cetatea Enisala. Un alt castel a fost "Ilice", la gură de vărsare a râului Nipru Fortăreața Ilice a rămas în mâinile genovezi pentru mai mult de un secol până în 1455 AD. În cele din
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
Parisinus" de la începutul secolului al XV-lea, sub forma "Zorio". Unele fortificații genovezi au fost făcute pe Dunăre, precum Cetatea Enisala. Un alt castel a fost "Ilice", la gură de vărsare a râului Nipru Fortăreața Ilice a rămas în mâinile genovezi pentru mai mult de un secol până în 1455 AD. În cele din urmă Cetatea Soroca a fost construită -în fața vadului peste Nistru- pe locul unei vechi fortărețe genoveze: "Alciona" (numit chiar "Olihonia"). Castel Alciona, situată la circa 160 km
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
de vărsare a râului Nipru Fortăreața Ilice a rămas în mâinile genovezi pentru mai mult de un secol până în 1455 AD. În cele din urmă Cetatea Soroca a fost construită -în fața vadului peste Nistru- pe locul unei vechi fortărețe genoveze: "Alciona" (numit chiar "Olihonia"). Castel Alciona, situată la circa 160 km spre nord de Chișinău, a fost înălțata o cetate din lemn și pământ, a unei palănci sau poate chiar posade în primul sfert al secolului XV. Nicolae Bulat consideră
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]