1,094 matches
-
se copiază în spațiul cibernetic nu poate concura cu intensitatea trăirilor, bogăția și semnificația gestualității din viața reală. Într-o lume virtuală, limbajul real al trupului rămâne cel mai prețios mijloc de care dispunem în fiecare zi. 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic Modalitatea în care o persoană deschide ușa și pășește într-o încăpere, întinde mâna celui care se prezintă și-i zâmbește, îi oferă cartea de vizită, își aranjează părul și accesoriile, își îndreaptă spatele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încăpere, întinde mâna celui care se prezintă și-i zâmbește, îi oferă cartea de vizită, își aranjează părul și accesoriile, își îndreaptă spatele și ridică umerii, întoarce capul spre interlocutor și îl privește, se așază pe scaun etc. desemnează limbajul gestual sau registrul gesticii. Acest spectacol la care participăm zilnic are o deosebită importanță în optimizarea relațiilor interumane, dar, din păcate, nu conștientizăm rolul acestui sistem de semnificanți care, de cele mai multe ori, ni se dezvăluie și destăinuie într-un mod spontan
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
frunte poate să trădeze suferința, oboseala sau durerea de cap, fără să fie nevoită să comunice oral acest lucru sau înclinarea capului de sus în jos spre interlocutor după adresarea unei întrebări poate sugera acordul (pentru unele popoare). Separabilitatea limbajului gestual de cel verbal se manifestă de regulă în situații neadecvate de schimb verbal: zgomot puternic, distanță mare între emițător și receptor, emoții copleșitoare, necunoașterea limbii interlocutorului etc. Printre variabilele care pot diferenția limbajul gestual de cel verbal se numără: a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acordul (pentru unele popoare). Separabilitatea limbajului gestual de cel verbal se manifestă de regulă în situații neadecvate de schimb verbal: zgomot puternic, distanță mare între emițător și receptor, emoții copleșitoare, necunoașterea limbii interlocutorului etc. Printre variabilele care pot diferenția limbajul gestual de cel verbal se numără: a) primordialitatea față de limbajul verbal, limbajul gestual este primordial ontogenetic (de exemplu, nou născuții folosesc mimica și gestica pentru a putea comunica cu persoanele apropiate care-i îngrijesc) și filogenetic (în evoluția omului, gestul precede
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de regulă în situații neadecvate de schimb verbal: zgomot puternic, distanță mare între emițător și receptor, emoții copleșitoare, necunoașterea limbii interlocutorului etc. Printre variabilele care pot diferenția limbajul gestual de cel verbal se numără: a) primordialitatea față de limbajul verbal, limbajul gestual este primordial ontogenetic (de exemplu, nou născuții folosesc mimica și gestica pentru a putea comunica cu persoanele apropiate care-i îngrijesc) și filogenetic (în evoluția omului, gestul precede cuvântul). b) continuitatea dacă limbajul verbal are un început și un sfârșit
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nou născuții folosesc mimica și gestica pentru a putea comunica cu persoanele apropiate care-i îngrijesc) și filogenetic (în evoluția omului, gestul precede cuvântul). b) continuitatea dacă limbajul verbal are un început și un sfârșit clar delimitate de cuvinte, limbajul gestual este continuu (de exemplu: într-un compartiment de tren o persoană își schimbă poziția picioarelor frecvent, întoarce capul spre ceilalți călători, își aranjează îmbrăcămintea, se joacă cu accesoriile, răsfoiește o revistă etc.). În acest sens, să amintim cercetarea realizată de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
minute, multiplicarea expresiilor feței și gesturilor din zonele corpului rămase libere (mai ales la nivelul spâncenelor, ochilor, buzelor și degetelor) și alterarea nivelului de imagerie al discursului acestuia 23. c) controlul dacă limbajul verbal poate fi controlat de către emițător, limbajul gestual este aproape în totalitate inconștient, involuntar. Gesturile evocă trăirile acestuia în nuditatea lor, în mod firesc, direct și nepervertit de camuflările sau distorsionările dirijate conștient. d) accesibilitatea limbajul gestual are propriile semnificații care nu pot fi traduse întotdeauna prin cuvinte
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
c) controlul dacă limbajul verbal poate fi controlat de către emițător, limbajul gestual este aproape în totalitate inconștient, involuntar. Gesturile evocă trăirile acestuia în nuditatea lor, în mod firesc, direct și nepervertit de camuflările sau distorsionările dirijate conștient. d) accesibilitatea limbajul gestual are propriile semnificații care nu pot fi traduse întotdeauna prin cuvinte sau explicațiile verbale ar consuma prea mult timp. Așadar, uneori este mai ușor și comod pentru o persoană să gesticuleze decât să articuleze cuvinte. e) canalul spre deosebire de aparatul fonator
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să gesticuleze decât să articuleze cuvinte. e) canalul spre deosebire de aparatul fonator al omului care nu poate articula mai mult de un sunet odată, gesturile pot fi emise mai multe în același timp. f) structura limbajul verbal are reguli gramaticale, limbajul gestual nu se conformează unor convenții prestabilite. g) intensitatea: gestul are un impact emoțional mult mai puternic asupra interlocutorului decât cuvântul. Mesajele gestuale transmise sunt mai rezonante și prelucrate mai repede decât cuvintele de către centrii creierului, situați sub zonele care răspund
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
odată, gesturile pot fi emise mai multe în același timp. f) structura limbajul verbal are reguli gramaticale, limbajul gestual nu se conformează unor convenții prestabilite. g) intensitatea: gestul are un impact emoțional mult mai puternic asupra interlocutorului decât cuvântul. Mesajele gestuale transmise sunt mai rezonante și prelucrate mai repede decât cuvintele de către centrii creierului, situați sub zonele care răspund de vorbire. De la paleocircuitele din măduva spinării, la trunchiul cerebral, la ganglionii bazali și sistemul limbic, gesturile sunt produse și recepționate în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și le dă valoare de simboluri (de exemplu, saluturile)"24. Chiar dacă Adam Kendon și Cornelia Müller precizează că termenul ,,gest" face parte din ,,conceptele fuzzy", al căror conținut semantic este dificil de precizat 25, vom încerca să creionăm definiția limbajului gestual plecând de la etimologia cuvântului (în limba latină, gestus desemnează atitudinea sau mișcarea corpului). Din perspectiva noastră, limbajul gestual cuprinde gesturi propriu-zise mișcări și poziții ale părților corpului (cap, gât, trunchi, brațe, picioare, degete) și mimica mișcări ale mușchilor feței, care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
termenul ,,gest" face parte din ,,conceptele fuzzy", al căror conținut semantic este dificil de precizat 25, vom încerca să creionăm definiția limbajului gestual plecând de la etimologia cuvântului (în limba latină, gestus desemnează atitudinea sau mișcarea corpului). Din perspectiva noastră, limbajul gestual cuprinde gesturi propriu-zise mișcări și poziții ale părților corpului (cap, gât, trunchi, brațe, picioare, degete) și mimica mișcări ale mușchilor feței, care sunt coordonate sau subordonate unei arhitecturi de ansamblu (corpul uman) și capătă semnificații în funcție de factorii interni sau externi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
feței, care sunt coordonate sau subordonate unei arhitecturi de ansamblu (corpul uman) și capătă semnificații în funcție de factorii interni sau externi ai persoanei, conducând la exprimarea unor atitudini variate. De regulă, cei care știu cum să interacționeze cu ceilalți utilizează limbajul gestual cu succes și conștientizează rolul acestuia în manipulare, ascultare, persuadare, seducere, formarea unei prime impresii favorabile etc., deținând astfel un mare avantaj socio-profesional. Persoanele cu abilități de comunicare disting firesc și repede când să avanseze sau când să se retragă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
abilități de comunicare disting firesc și repede când să avanseze sau când să se retragă, când să vorbească sau când să asculte, când să întrebe sau când să tacă etc., toate aceste exprimări personale presupunând de fapt deținerea unui limbaj gestual adecvat situației. De cele mai multe ori, decodificând numai un gest autonom al unei persoane ne putem înșela asupra semnificației acestuia și asupra atitudinii exprimate, de aceea recomandăm surprinderea sensului acestuia în combinație cu alte gesturi (constituind un limbaj gestual) sau în funcție de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui limbaj gestual adecvat situației. De cele mai multe ori, decodificând numai un gest autonom al unei persoane ne putem înșela asupra semnificației acestuia și asupra atitudinii exprimate, de aceea recomandăm surprinderea sensului acestuia în combinație cu alte gesturi (constituind un limbaj gestual) sau în funcție de contextul în care are loc interacțiunea. De asemenea, limbajul gestual al unei persoane trebuie înțeles și interpretat în raport cu limbajul verbal, tipul de personalitate și contextul socio-cultural, cu perioada istorică și situația de moment, cu starea de spirit și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
autonom al unei persoane ne putem înșela asupra semnificației acestuia și asupra atitudinii exprimate, de aceea recomandăm surprinderea sensului acestuia în combinație cu alte gesturi (constituind un limbaj gestual) sau în funcție de contextul în care are loc interacțiunea. De asemenea, limbajul gestual al unei persoane trebuie înțeles și interpretat în raport cu limbajul verbal, tipul de personalitate și contextul socio-cultural, cu perioada istorică și situația de moment, cu starea de spirit și natura relației dintre interlocutori. Întotdeauna, sensul gestului se dezvăluie în context și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
limbajul verbal, tipul de personalitate și contextul socio-cultural, cu perioada istorică și situația de moment, cu starea de spirit și natura relației dintre interlocutori. Întotdeauna, sensul gestului se dezvăluie în context și, la rândul său, creează contextul pentru alte mesaje gestuale (și chiar verbale). 1.3. Construirea sensului gestului Unele gesturi sunt ușor de recunoscut și interpretat de către toată lumea (de exemplu, mișcarea mâinii de ,,rămas-bun", deschiderea brațelor pentru îmbrățișare, adoptarea poziției corporale pentru fugă etc.), altele nu sunt înțelese repede sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dorește să o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre acestea și cuvintele rostite, analizează indicatorii comportamentali în funcție de context (regulile sociale, implicațiile culturale, așteptările grupului etc.). Din analiza unor definiții ale gestului, surprindem faptul că sensul acestuia poate să fie dat de propria structură (microgestul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau sensul acestuia poate fi determinat de context (macrogestul). În primul caz, gestul în sine, luat separat, are sens sau se constituie ca un cuvânt morfem în anumite situații. Laurențiu Șoitu remarcă faptul că numai ,,categoriile modale" pot reprezenta microcoduri gestuale autonome, deoarece acestea funcționează fără ajutorul vorbirii sau al enunțărilor gestuale de ordin mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale privilegiate este dat de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caz, gestul în sine, luat separat, are sens sau se constituie ca un cuvânt morfem în anumite situații. Laurențiu Șoitu remarcă faptul că numai ,,categoriile modale" pot reprezenta microcoduri gestuale autonome, deoarece acestea funcționează fără ajutorul vorbirii sau al enunțărilor gestuale de ordin mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale privilegiate este dat de faptul că aceste coduri presupun comunicarea, dar și posibilitatea de schimbare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În acest caz, sensul gestului este dat de contextul în care se manifestă și cuprinde: macrocontextul (condițiile sociale, economice, politice
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și microcontextul (condițiile spațio-temporale care influențează codarea și decodarea gestului). Mulți factori externi, ce țin de mediul fizic și social, de structura socială (norme, reguli, tipuri de relații), de pattern-uri comportamentale și natura relațiilor sociale pot să influențeze limbajul gestual al persoanelor. Nu mai puțin importante sunt influențele date de cromatică, temperatură, iluminat, mobilier, design interior și stil arhitectural etc. Pentru a avea o imagine completă a sensurilor pe care le poate îmbrăca gestul, vom analiza pe rând diferite accepțiuni
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la o întrebare, încleștează pumnii pentru că se simte atacată, mărește ochii de frică sau își deschide brațele pentru o îmbrățișare. Conform accepțiunii biologice a gestului, putem spune că oamenii sunt programați genetic să transmită și să citească expresii faciale și gestuale într-un mod natural, să înțeleagă repede semnificațiile acestora și chiar să judece intenția celorlalți. Acest lucru se realizează, conform ideilor promovate de către unii cercetători, datorită determinării biologice a unor gesturi executate de oameni. Un prim argument în acest sens
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sugereză influența socio-culturală asupra gesturilor. Indiferent dacă ne place sau nu, factorii biologici ai persoanei influențează pozitiv sau negativ gestualitatea acesteia, imaginea de sine, favorizând sau blocând comunicarea cu ceilalți. Pentru a înțelege impactul factorilor biologici asupra expresiilor faciale și gestuale, oferim următoarele exemple: a) constituția morfo-fiziologică și temperamentul Prezența unei persoane, marcată prin corporalitate, înălțime, formă, mărime, culoare, miros, contact vizual și fizic stabilit cu ceilalți, transmite fără să vrea informații despre felul ei de a fi, despre modificările sale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
agresive și rectilinii, iar flegmaticii și sangvinicii cu un nivel scăzut de nevrozism și stabilitate pot manifesta gesturi nesigure, calme și curbilinii. Și în viziunea lui Joseph Messinger ,,anumite tipuri temperamentale au mai mare probabilitate să afișeze un anumit pattern gestual comparativ cu altele"36. Astfel, din perspectiva psihologului de origine belgiană, tipul ciclotim, picnic (gr. pyknos, gras), jovial, vorbăreț, bun povestitor, dar cu putere de concentrare a atenției mai scăzută când are de îndeplinit mai multe sarcini în același timp
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]