1,108 matches
-
c) controlul dacă limbajul verbal poate fi controlat de către emițător, limbajul gestual este aproape în totalitate inconștient, involuntar. Gesturile evocă trăirile acestuia în nuditatea lor, în mod firesc, direct și nepervertit de camuflările sau distorsionările dirijate conștient. d) accesibilitatea limbajul gestual are propriile semnificații care nu pot fi traduse întotdeauna prin cuvinte sau explicațiile verbale ar consuma prea mult timp. Așadar, uneori este mai ușor și comod pentru o persoană să gesticuleze decât să articuleze cuvinte. e) canalul spre deosebire de aparatul fonator
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să gesticuleze decât să articuleze cuvinte. e) canalul spre deosebire de aparatul fonator al omului care nu poate articula mai mult de un sunet odată, gesturile pot fi emise mai multe în același timp. f) structura limbajul verbal are reguli gramaticale, limbajul gestual nu se conformează unor convenții prestabilite. g) intensitatea: gestul are un impact emoțional mult mai puternic asupra interlocutorului decât cuvântul. Mesajele gestuale transmise sunt mai rezonante și prelucrate mai repede decât cuvintele de către centrii creierului, situați sub zonele care răspund
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
odată, gesturile pot fi emise mai multe în același timp. f) structura limbajul verbal are reguli gramaticale, limbajul gestual nu se conformează unor convenții prestabilite. g) intensitatea: gestul are un impact emoțional mult mai puternic asupra interlocutorului decât cuvântul. Mesajele gestuale transmise sunt mai rezonante și prelucrate mai repede decât cuvintele de către centrii creierului, situați sub zonele care răspund de vorbire. De la paleocircuitele din măduva spinării, la trunchiul cerebral, la ganglionii bazali și sistemul limbic, gesturile sunt produse și recepționate în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și le dă valoare de simboluri (de exemplu, saluturile)"24. Chiar dacă Adam Kendon și Cornelia Müller precizează că termenul ,,gest" face parte din ,,conceptele fuzzy", al căror conținut semantic este dificil de precizat 25, vom încerca să creionăm definiția limbajului gestual plecând de la etimologia cuvântului (în limba latină, gestus desemnează atitudinea sau mișcarea corpului). Din perspectiva noastră, limbajul gestual cuprinde gesturi propriu-zise mișcări și poziții ale părților corpului (cap, gât, trunchi, brațe, picioare, degete) și mimica mișcări ale mușchilor feței, care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
termenul ,,gest" face parte din ,,conceptele fuzzy", al căror conținut semantic este dificil de precizat 25, vom încerca să creionăm definiția limbajului gestual plecând de la etimologia cuvântului (în limba latină, gestus desemnează atitudinea sau mișcarea corpului). Din perspectiva noastră, limbajul gestual cuprinde gesturi propriu-zise mișcări și poziții ale părților corpului (cap, gât, trunchi, brațe, picioare, degete) și mimica mișcări ale mușchilor feței, care sunt coordonate sau subordonate unei arhitecturi de ansamblu (corpul uman) și capătă semnificații în funcție de factorii interni sau externi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
feței, care sunt coordonate sau subordonate unei arhitecturi de ansamblu (corpul uman) și capătă semnificații în funcție de factorii interni sau externi ai persoanei, conducând la exprimarea unor atitudini variate. De regulă, cei care știu cum să interacționeze cu ceilalți utilizează limbajul gestual cu succes și conștientizează rolul acestuia în manipulare, ascultare, persuadare, seducere, formarea unei prime impresii favorabile etc., deținând astfel un mare avantaj socio-profesional. Persoanele cu abilități de comunicare disting firesc și repede când să avanseze sau când să se retragă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
abilități de comunicare disting firesc și repede când să avanseze sau când să se retragă, când să vorbească sau când să asculte, când să întrebe sau când să tacă etc., toate aceste exprimări personale presupunând de fapt deținerea unui limbaj gestual adecvat situației. De cele mai multe ori, decodificând numai un gest autonom al unei persoane ne putem înșela asupra semnificației acestuia și asupra atitudinii exprimate, de aceea recomandăm surprinderea sensului acestuia în combinație cu alte gesturi (constituind un limbaj gestual) sau în funcție de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui limbaj gestual adecvat situației. De cele mai multe ori, decodificând numai un gest autonom al unei persoane ne putem înșela asupra semnificației acestuia și asupra atitudinii exprimate, de aceea recomandăm surprinderea sensului acestuia în combinație cu alte gesturi (constituind un limbaj gestual) sau în funcție de contextul în care are loc interacțiunea. De asemenea, limbajul gestual al unei persoane trebuie înțeles și interpretat în raport cu limbajul verbal, tipul de personalitate și contextul socio-cultural, cu perioada istorică și situația de moment, cu starea de spirit și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
autonom al unei persoane ne putem înșela asupra semnificației acestuia și asupra atitudinii exprimate, de aceea recomandăm surprinderea sensului acestuia în combinație cu alte gesturi (constituind un limbaj gestual) sau în funcție de contextul în care are loc interacțiunea. De asemenea, limbajul gestual al unei persoane trebuie înțeles și interpretat în raport cu limbajul verbal, tipul de personalitate și contextul socio-cultural, cu perioada istorică și situația de moment, cu starea de spirit și natura relației dintre interlocutori. Întotdeauna, sensul gestului se dezvăluie în context și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
limbajul verbal, tipul de personalitate și contextul socio-cultural, cu perioada istorică și situația de moment, cu starea de spirit și natura relației dintre interlocutori. Întotdeauna, sensul gestului se dezvăluie în context și, la rândul său, creează contextul pentru alte mesaje gestuale (și chiar verbale). 1.3. Construirea sensului gestului Unele gesturi sunt ușor de recunoscut și interpretat de către toată lumea (de exemplu, mișcarea mâinii de ,,rămas-bun", deschiderea brațelor pentru îmbrățișare, adoptarea poziției corporale pentru fugă etc.), altele nu sunt înțelese repede sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dorește să o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre acestea și cuvintele rostite, analizează indicatorii comportamentali în funcție de context (regulile sociale, implicațiile culturale, așteptările grupului etc.). Din analiza unor definiții ale gestului, surprindem faptul că sensul acestuia poate să fie dat de propria structură (microgestul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau sensul acestuia poate fi determinat de context (macrogestul). În primul caz, gestul în sine, luat separat, are sens sau se constituie ca un cuvânt morfem în anumite situații. Laurențiu Șoitu remarcă faptul că numai ,,categoriile modale" pot reprezenta microcoduri gestuale autonome, deoarece acestea funcționează fără ajutorul vorbirii sau al enunțărilor gestuale de ordin mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale privilegiate este dat de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caz, gestul în sine, luat separat, are sens sau se constituie ca un cuvânt morfem în anumite situații. Laurențiu Șoitu remarcă faptul că numai ,,categoriile modale" pot reprezenta microcoduri gestuale autonome, deoarece acestea funcționează fără ajutorul vorbirii sau al enunțărilor gestuale de ordin mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale privilegiate este dat de faptul că aceste coduri presupun comunicarea, dar și posibilitatea de schimbare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau ca un fonem inert. În acest caz, sensul gestului este dat de contextul în care se manifestă și cuprinde: macrocontextul (condițiile sociale, economice, politice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și microcontextul (condițiile spațio-temporale care influențează codarea și decodarea gestului). Mulți factori externi, ce țin de mediul fizic și social, de structura socială (norme, reguli, tipuri de relații), de pattern-uri comportamentale și natura relațiilor sociale pot să influențeze limbajul gestual al persoanelor. Nu mai puțin importante sunt influențele date de cromatică, temperatură, iluminat, mobilier, design interior și stil arhitectural etc. Pentru a avea o imagine completă a sensurilor pe care le poate îmbrăca gestul, vom analiza pe rând diferite accepțiuni
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la o întrebare, încleștează pumnii pentru că se simte atacată, mărește ochii de frică sau își deschide brațele pentru o îmbrățișare. Conform accepțiunii biologice a gestului, putem spune că oamenii sunt programați genetic să transmită și să citească expresii faciale și gestuale într-un mod natural, să înțeleagă repede semnificațiile acestora și chiar să judece intenția celorlalți. Acest lucru se realizează, conform ideilor promovate de către unii cercetători, datorită determinării biologice a unor gesturi executate de oameni. Un prim argument în acest sens
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sugereză influența socio-culturală asupra gesturilor. Indiferent dacă ne place sau nu, factorii biologici ai persoanei influențează pozitiv sau negativ gestualitatea acesteia, imaginea de sine, favorizând sau blocând comunicarea cu ceilalți. Pentru a înțelege impactul factorilor biologici asupra expresiilor faciale și gestuale, oferim următoarele exemple: a) constituția morfo-fiziologică și temperamentul Prezența unei persoane, marcată prin corporalitate, înălțime, formă, mărime, culoare, miros, contact vizual și fizic stabilit cu ceilalți, transmite fără să vrea informații despre felul ei de a fi, despre modificările sale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
agresive și rectilinii, iar flegmaticii și sangvinicii cu un nivel scăzut de nevrozism și stabilitate pot manifesta gesturi nesigure, calme și curbilinii. Și în viziunea lui Joseph Messinger ,,anumite tipuri temperamentale au mai mare probabilitate să afișeze un anumit pattern gestual comparativ cu altele"36. Astfel, din perspectiva psihologului de origine belgiană, tipul ciclotim, picnic (gr. pyknos, gras), jovial, vorbăreț, bun povestitor, dar cu putere de concentrare a atenției mai scăzută când are de îndeplinit mai multe sarcini în același timp
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
36. Astfel, din perspectiva psihologului de origine belgiană, tipul ciclotim, picnic (gr. pyknos, gras), jovial, vorbăreț, bun povestitor, dar cu putere de concentrare a atenției mai scăzută când are de îndeplinit mai multe sarcini în același timp, prezintă un pattern gestual expansiv, flexibil, creativ, dar care poate scăpa controlului voluntar și îi poate trăda neliniștea sau nervozitatea. Pe baza tipologiei lui Carl Gustav Jung (introvert-extrovert) și analizei relației dintre gesturile politicienilor (încrucișarea brațelor, încrucișarea degetelor și urechea la care este ținut
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exagerat când vorbesc cu acesta, îl privesc intens și stabilesc un contact fizic îndelung. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că bebelușul utilizează limbajul corpului ca principală formă de comunicare a mesajelor sale. Părinții remarcă varietatea expresiilor faciale și gestuale prin care acesta semnalează anumite nevoi și dorințe. Când se apropie de vârsta de un an, copilul arată cu degetul sau se întinde spre diverse lucruri și jucării, gesticulează expresiv atunci când este vesel, supărat, speriat sau își ia la revedere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Nu se ține mâna la gură atunci când vorbești!", ,, Nu mai arăta cu degetul!". La vârsta adolescenței, gestica este frecvent utilizată în comunicarea interpersonală și în manifestarea identității de grup. Adolescentul nu comunică cu toată lumea la fel, adoptând un anumit limbaj gestual cu prietenii, altul cu părinții și cu profesorii, altul cu necunoscuții. Din dorința de a-i impresiona pe ceilalți, adolescentul poate exagera în comunicarea verbală, gestuală sau vestimentară. De exemplu, el poate avea un limbaj vulgar sau cultivat în mod
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
identității de grup. Adolescentul nu comunică cu toată lumea la fel, adoptând un anumit limbaj gestual cu prietenii, altul cu părinții și cu profesorii, altul cu necunoscuții. Din dorința de a-i impresiona pe ceilalți, adolescentul poate exagera în comunicarea verbală, gestuală sau vestimentară. De exemplu, el poate avea un limbaj vulgar sau cultivat în mod intenționat, poate manifesta plăcere în utilizarea gesturilor agresive sau politicoase, poate adopta un stil vestimentar imoral și neîngrijit sau elegant și asortat. Maniera de exprimare corporală
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
celuilalt. Pe de altă parte, fustele strâmpte, pantalonii mulați și pantofii cu toc înalt pun în evidență șoldurile feminine care se leagănă în mers, oferind o notă de atractivitate pentru cei din jur. Dacă realizăm o analiză comparativă între repertoriul gestual masculin și feminin, constatăm tendința bărbaților de a ocupa teritoriul (de exemplu, sprijinirea brațului de perete când abordează o fată, deschiderea brațelor și picioarelor atunci când se așază, adoptarea ,,poziției călărețului"/cu picioarele depărtate etc.) și încercarea femeilor de a-și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nevoie de mai multă protecție și de aceea le țin mai mult în casă și mai aproape de adulți, în timp ce băieții sunt îndemnați să iasă din casă pentru a fi mai încrezători și puternici 42. Practic, diferența de gen în ceea ce privește limbajul gestual este transmisă și întărită de instruirea realizată de părinți în legătură cu activitățile copiilor și cu rolurile ce li se atribuie de timpuriu, băieții fiind educați să aibă inițiativă, să facă mișcare, să exploreze exteriorul casei, pe când fetițele trebuie să aștepte, să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
părții drepte. Dacă emisfera stângă este specializată pe abilități practice, raționamente, memorare a cuvintelor, calcul matematic, etc., emisfera dreaptă este specializată în recunoașterea formelor, a ritmului, tonului și a intonației, în înțelegerea nonverbalului, coordonarea spațială, identificarea figurilor umane etc. Limbajul gestual servește ca decor al gândurilor pe care de multe ori le anticipă, fapt demonstrat de situația în care un om, împiedicat să gesticuleze, are mai multe ezitări sau chiar își modifică conținutul verbal. În timp ce spiritul se cufundă în construcția obiecțiilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]