837 matches
-
La scurt timp, s-au împăcat ...cu ideea. Unei epigramiste de 1 martie Ești ca o roză prinsă în album, Ce-o fredonezi pe portativul gamei, Și când mă-mbeți cu-al tău suav parfum Și când mă-nțepi cu ghimpii epigramei. Traducătoarei la ruperea relației amoroase Nu a fost un gest pripit, Ci aș zice, profilactic: Am sperat să-ți fiu iubit, Nu... material didactic. Amor
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
80-90 de cuvinte provin din substratul trac, iar 40 au o origine probabilă. Iată aceste cuvinte: baltă, balaur, barză, baligă, brad, brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar structura lor continuă structura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să jongleze cu această linie îngustă, cu această graniță vagă care separă flirtul de adulter. Pot instrumentaliza această joacă amoroasă. De pildă, se pot folosi de ea nu ca de o floare care le sporește frumusețea, ci ca de un ghimpe menit să provoace gelozia persoanei iubite. Este ceea ce face, printre alte soții zbuciumate, eroina comediei bulevardiere Flirt pour deux a lui Maurice Hennequin, scrisă în 1912. Această piesă forțează nota și abordează flirtul într-o manieră burlescă. Geneviève este măritată
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
obicei firi sensibile, predispuse la nervozitate, iar perioadele de îngrijorare sînt îndelungate. În mod obișnuit, printre simptomele anxietății se numără tensiunea motorie (de exemplu, neastîmpăr, tremurături sau tensiune musculară) și supraexcitabilitatea (sentimentul de încordare sau de a sta ca pe ghimpi, iritabilitate sau dificultate de concentrare). Neliniștea și anxietatea de lungă durată pot genera o stare de oboseală permanentă, cefalee, tulburări epigastrice și insomnie. STUDIU DE CAZ Datele pacientului Dna G. este o femeie de 30 și ceva de ani. Este
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu o scrisoare de Vintilă Horia, București, 1993; „Momentul adevărului” și alte prospectări critice, Sibiu, 1994; Focul de pistol al lui Settembrini. Pagini regăsite din condica unui ușer, Sibiu, 1995; Celălalt Coșbuc, postfață Constantin Cubleșan, Sibiu, 1995. Traduceri: Ghitare cu ghimpi. Cântece și poeme contestatare din Europa și America Latină (Parafraze, tălmăciri, interpretări), București, 1993. Repere bibliografice: Dan Coman, Marginalii la romanul „Taina albă”, ST, 1956, 6; Nicolae Manolescu, Un „polemist” și sursele lui de informare, RL, 1991, 26; Sorin Vieru, Erezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
politică nu va mai corespunde integral cu vederile lui. „Cicala” fiind suspendată repede, reapare într-un singur număr la 1 ianuarie 1866, apoi, cu alt titlu, „Sarsailă”, din 27 februarie până în 18 mai. La 29 mai, când se va numi „Ghimpele”, redacția publică un editorial în care se face istoricul periodicului, subliniind continuitatea dintre „Spiriduș”, „Nichipercea”, „Cicala”, „Sarsailă” și „Ghimpele”. Totuși, această continuitate era acum mai mult formală, de vreme ce după un an Orășanu încearcă să editeze, în paralel cu „Ghimpele”, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
1 ianuarie 1866, apoi, cu alt titlu, „Sarsailă”, din 27 februarie până în 18 mai. La 29 mai, când se va numi „Ghimpele”, redacția publică un editorial în care se face istoricul periodicului, subliniind continuitatea dintre „Spiriduș”, „Nichipercea”, „Cicala”, „Sarsailă” și „Ghimpele”. Totuși, această continuitate era acum mai mult formală, de vreme ce după un an Orășanu încearcă să editeze, în paralel cu „Ghimpele”, un nou „Nichipercea” (31 mai-25 iunie 1867). Nereușind, revine la „Ghimpele”, dar se înstrăinează de revistă și, cu timpul, nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
numi „Ghimpele”, redacția publică un editorial în care se face istoricul periodicului, subliniind continuitatea dintre „Spiriduș”, „Nichipercea”, „Cicala”, „Sarsailă” și „Ghimpele”. Totuși, această continuitate era acum mai mult formală, de vreme ce după un an Orășanu încearcă să editeze, în paralel cu „Ghimpele”, un nou „Nichipercea” (31 mai-25 iunie 1867). Nereușind, revine la „Ghimpele”, dar se înstrăinează de revistă și, cu timpul, nici nu mai colaborează, ceea ce recunoaște într-o scrisoare publicată în „Românul”. N. este legat între 1859 și 1866 de numele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
periodicului, subliniind continuitatea dintre „Spiriduș”, „Nichipercea”, „Cicala”, „Sarsailă” și „Ghimpele”. Totuși, această continuitate era acum mai mult formală, de vreme ce după un an Orășanu încearcă să editeze, în paralel cu „Ghimpele”, un nou „Nichipercea” (31 mai-25 iunie 1867). Nereușind, revine la „Ghimpele”, dar se înstrăinează de revistă și, cu timpul, nici nu mai colaborează, ceea ce recunoaște într-o scrisoare publicată în „Românul”. N. este legat între 1859 și 1866 de numele lui N.T. Orășanu. Colaboratorii care i s-au alăturat în această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288429_a_289758]
-
CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Se caracterizează prin dezechilibrul absolut sau relativ între aportul de sânge oxigenat și nevoile miocardului datorită unei obliterări organice sau spastice a coronarelor, ce poate determina crizele de angină pectorală, sindromul intermediar sau infarctul miocardic. Ceaiuri: Ruscus aculeatus (ghimpe), atunci se evită trombozele coronariene, când se bea două căni pe zi din decoctul cu două lingurițe de frunze la o cană. Chelidonium majus (rostopasca). Este un bun vasodilatator coronarian. Se bea la trei ore câte o lingură dintr-o
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
vasoconstricția. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la o cană. Folium salviae (frunze de salvie). Infuzie cu o linguriță la 100 ml apă pe zi, ce se bea în cursul unei zile. Ruscus aculeatus (ghimpe). Se evită în acest mod trombusurile, când se bea două căni pe zi dintr un decoct cu două lingurițe de frunze la o cană. Folium visci (frunze de vâsc). Se consumă ca macerat la rece din trei lingurițe de frunze
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
de arnică )10 g Follium altheae(frunze de nalbă mare)10 g Radix symphyti(rădăcină de tătăneasă)10 g Uz intern: decoct din trei lingurițe de amestec la 0,5 l apă. Se bea trei cești pe zi. Ruscus aculeatus (ghimpe). Este un tonic al musculaturii netede a pereților venoși evitând trombozele. Se bea două cești pe zi îndulcit cu miere de albine dintr-un decoct cu două lingurițe de frunze la o cană. 3.14. VARICELE Este o boală caracterizată
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
fiecare simptom individual. Spasticitatea - este o creștere a tonusului muscular, influențând foarte mult viteza de mișcare. Tratamentul său debutează prin prevenirea și tratamentul factorilor favorizanți: constipația, escarele, dar mai ales infecția urinară și litiaza urinară, care pot juca rolul de ghimpe iritativ. Trebuie subliniat de la început că menținerea unui anumit grad de spasticitate este indispensabil la unii pacienți, care au deficit piramidal moderat, întrucât ea le permite mersul. Suprimarea ei poate fi cauza unei agravări funcționale. Tratamentul spasticității trebuie să se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
viața creștină.» Iată, Întreagă, dialectica lui mors et vita; Întâi te viază, apoi te omoară: ca să fii cu adevărat viu. A, dacă asta-i viața, viața nu e ușoară, e un fel de moarte”. Cui Îi plac trandafirii Îndură Înțepăturile ghimpilor. (Cel care este dedicat, de exemplu, adevărului, dreptății este gata să Îndure tot felul de opreliști, de persecuții, de sacrificii: „Nu pier caii când vor câinii, nici slugile când vor stăpânii”; „Multe-am tras și nu m-am ras, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se modifică - vocea povestitoare este aceeași, ea Însă trimite, formal, către altceva (altcinva). Raportul dintre cititor și text devine astfel spinos, Într-un sens foarte propriu: primul este un “Făt-Frumos și merele de aur” care, dacă nu este ținut pe ghimpi, adoarme. Aici intervine geniul fiecărui autor În parte: cititorul de astăzi, puțin cum este el, e mult mai circumspect, mai subtil, mai greu de ademenit decît altădată. Un lucru e sigur: pactul nominal este În stare măcar să antreneze cititorul În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Aceasta e condiția umană." Condiția noastră umană este subordonată gândului ("O lume de noapte și de zi"). Gândul de fapt nu reprezintă ideea, ci o exteriorizare a organelor de relație: " Gândul, pământ plin de ochi și de buze" ("Peisaj cu ghimpi") Nu intuim un sentiment al înălțării în tot ciclul, pentru a putea face apropierea de "Cântare omului" (Arghezi "La stele"). Adrian Păunescu nu cântă feeria nopții, mrejele diamantine; îi lipsește, în acest ciclu sentimentul prometeic: "O, strigăm sub câlții lăptoși
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
, revistă umoristică apărută la Iași, săptămânal, între 27 noiembrie și 26 decembrie 1899. Redactată și scrisă în întregime de Al. Cabazan, care iscălea Cz., Alcazar, Ban, Alban, Profetescu, Polin, Tică Ghimpe ș.a., gazeta conține pagini cu un umor de bună calitate, în care critica, superficială, a societății stă alături de șarjele îndreptate împotriva colegilor de breaslă. Se vizează parvenitismul, șubrezenia moravurilor burgheze, cabotinismul unor poeți pesimiști (Radu D. Rosetti), într-o manieră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285810_a_287139]
-
publicațiilor la care a fost director, patron, redactor, colaborator sau simplu corector dar impresia este de autentică babilonie care se întinde de la București la Rîmnicu-Sărat, de la Iași la Arad, de la Sibiu la Piatra Neamț, Viena și Budapesta sub intitulări publicistice precum: Ghimpele, Alegătorul liber, Unirea democratică, Claponul, Națiunea română, România liberă, Timpul, Voința națională, Constituționalul, Moftul român, Vatra, Ziua, Epoca, Epoca literară, Foaia interesantă, Convorbiri literare, Convorbiri critice, Viața românească, Gazeta poporului, Adevărul, Evenimentul, Protestarea, Gazeta săteanului, Drapelul, Sara, Literatura și arta
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
bortă de mizerie"; referirea e la Eminescu și Creangă. Înainte de stabilirea la Berlin, comunică hotărît lui Missir că "Voi "Junimea" politică mi-ați făcut mult rău". Războiul cu Maiorescu va fi însă mult mai îndelungat. Încă de la începuturile sale literare (Ghimpele 1874), Caragiale publică o Cronică fantastică unde evocă Cetatea Tîmpitopole și pagoda "unde se regulează afacerile privitoare la brahmani", mai mare peste toți fiind "Mandarinul Ti-Li mare învățat, care odinioară a fost trimis prin institute cu însărcinarea exclusivă de-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lasă la infuzat o jumătate de oră, se strecoară și se bea a treia parte din ceai cu 10 minute Înainte de mesele principale. INSUFICIENȚA CORONARIANĂ (cardiopatie ischemică) Insuficiența alimentării cu sânge a mușchiului cardiac poate fi tratată prin: Decoct de ghimpe, 2 lingurițe de frunze și flori la cană. Se beau 2 căni pe zi. Infuzie din rădăcini de rostopască, ½ de linguriță la o cană cu apă În clocot. Se ia o lingură la 3 ore. Infuzie din frunze, flori și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2 lingurițe la o cană. Infuzie de sulfină, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Infuzie de salvie, o linguriță la 100 ml de apă, care se bea În cursul unei zile. Decoct de frunze de ghimpe, 2 lingurițe la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Macerat de lingurițe de frunze la ½ litru de apă rece, timp de 8 ore. Se Îndulcește cu miere și se bea În cursul unei zile. Sub formă de pulbere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe zi. Infuzie de fructe de coacăz negru, zdrobite, 2 lingurițe la cană. Se consumă 2 căni pe zi. Infuzie de sulfină, o linguriță la 100 ml de apă clocotită, care se consumă Într-o zi. Infuzie din frunze de ghimpe, 2 lingurițe la o cană de apă rece, care se fierbe 10-15 minute. Se beau 2 căni pe zi. Macerat din 3 lingurițe de frunze de vâsc de măr sau de mesteacăn, la 2 căni cu apă, timp de 8
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
șezut cu coajă de ceapă sau cu pucioasă. Spălături la șezut cu fierturi din semințe de pepeni galbeni și drăcilă (măceș păsăresc). Se bea și ceai din aceste plante, 2-3 căni pe zi. Ceai de nalbă, semințe de cânepă și ghimpi drăcești sau de coji de ceapă verde și frunze de merișor. Se fac și spălături de mai multe ori pe zi, În special seara, la culcare. Ceai din flori de coada șoricelului și frunze de măghiran. Aburiri și spălături cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
soc, rădăcini de săpunariță, sau cozi de ciulin roșu. Ca să "coacă" furunculul se aplică pe el turtițe de ceară și podbal, ceapă prăjită, iar "ca să tragă răutatea" frunze de pătlagină, după care se fac spălături cu fiertură de rădăcină de ghimpe tăfălog. FOLICULITA Boală de piele cauzată de stafilococ. Cataplasme cu infuzie din flori de mușețel, 3 linguri la cană. Cataplasme cu flori de soc, o lingură la cană. Cataplasme cu volbură, 50 g la un litru de apă clocotită. Băi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
aluat de pâine cu săpun sau cu turtiță de ceară, ca să coacă rosătura. După ce a spart, buba se leagă cu frunze de brusture, de podbal și mai ales de pătlagină, pentru a "trage" coptura. Spălături cu fierturi din rădăcină de ghimpe tăpălog. SCRÂNTITURĂ (scrânteală, entorsă, luxație) Deplasarea unui os din articulația sa, cauzată de mișcări greșite, căzături, etc. Tratamente populare Se trag părțile sărite și se așează la locul lor, printr-o smucitură ori se calcă, după caz. Legători cu hoștină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]