1,781 matches
-
imediat după concepția și diferențele în experiența de după naștere, creaseră repede nenumărate deosebiri, mai întâi la nivel minor, dar în cele din urmă, abia de mai semănau unul cu celălalt; fiecare cu personalitatea lui. Asemănările dintre Gilbert Gosseyn Doi și Gilbert Gosseyn Trei, așa cum stăteau față în față în cabinetul doctorul Kair, includeau și o serie-ntreagă de curenți energetici. De la creier la altul, de la un cap al altul. Gosseyn Trei realiză că, aproape în mod inconștient, încearcă să se opună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de tot starea în care se afla, își permise un șir de gânduri: le permise pentru că trebuiau să treacă și să nu se amestece în momentul-cheie: Iată-l întins aici, omul care putea să facă saltul pentru toți. Aici, în Gilbert Gosseyn Trei, stătea ultima posibilitate care, se spera, putea rezolva o necunoscută veche de două milioane de ani. Parcurgând distanța fără sfârșit, ființele umane evadaseră dintr-o galaxie condamnată. Dar, din cauza naturii condamnării, plănuiseră să se întoarcă daca ar fi aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
pe așa cum am văzut mai sus ideea failibilității rațiunii umane. Ei preferă, de aceea, să se refere la lucrurile particulare, acelea care fac obiectul cunoașterii practice (knowing how), iar nu al cunoașterii tehnice (knowing that), în termenii consacrați de către epistemologul Gilbert Ryle și preluați apoi de un teoretician conservator contemporan, Michael Oakeshott; f) supremația experienței reprezintă, credem, suma supozițiilor cognitive ale ideologiei politice a conservatorismului britanic, care subliniază, încă din perioada modernă, că rațiunea naște idoli, în încercarea sa de a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Nikolai Alexandrovici Nekrasov (1821-1877). 55. Vers din Faust (Prolog în cer) de Goethe. 56. Malthus, Thomas Robert (1766-1834), teolog și economist englez. 57. Strofa citată, cu mici modificări față de original, nu-i aparține lui Millevoix, ci lui Nicolas Joseph Laurent Gilbert (1751-1780). 58. Lacener, Pierre Francois (1800-1832), criminal francez, celebru prin cruzimea sa; după execuție, au fost publicate, în 1836, Însemnările și Convorbirile lui semiapocrife. 59. Jdanov, Nikolai Vasilievici, inginer, inventatorul unui lichid care împrăștie mirosurile neplăcute. 60. Personaj din comedia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
națională, pentru că În această evoluție, mai degrabă involuție, poate fi amenințată pe termen lung Însăși ființa națională. Casa o realitate sociodemografică și biologică În perspectiva generațiilor “Casa deține un loc privilegiat printre simbolurile intimității, alături de colibă, mormânt și pântecele mamei.” Gilbert Durand Poate unul din simbolurile cele mai importante În existența omului o reprezintă casa, locul unde Își Începe existența, Își continuă evoluția și Își Încheie viața. Este căutată intuitiv de orice ființă viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare pe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rezolva probleme morale. Ne-am obișnuit cu stoicism că în societatea noastr] s] ne enerv]m din cauza limitelor severe impuse de domnia regulilor. Absurditatea consecinței logice a supunerii inflexibile fâț] de o regul] este satirizat] de unii autori (vezi V.S. Gilbert și A.P. Herbert despre legi sau C. Northcote Parkinson despre birocrație), criticat] de alții și folosit] la întâmplare de sistemul juridic și administrativ; este suportat], si nu vindecat]. În societ]țile de mici dimensiuni, libertatea permis] de negocierea aplic]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tematic. De la numărul 4/2000 V. se prezintă într-o formă grafică modernizată, cu coperta ilustrată cu opere de artă grafică de ținută. Temele sunt Memento Radu G. Țeposu (5/2000), Mircea Eliade (6-7/2000, cu texte de Mircea Handoca, Gilbert Durand, Edgar Morin, Moshe Ydel, Alain Paruit, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ioan Petru Culianu, N. Caranica, Basarab Nicolescu, Al. Paleologu, Cezar Baltag, Liviu Petrescu, Marian Papahagi, N. Steinhardt, Dumitru Micu ș.a.), Iată ce, despre
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
liberale oficioase, fiind atacat chiar de „Telegraful”, la care colabora. Macedonski dă pentru partea literară a ziarului tălmăciri din Gottfried August Bürger și Fr. Wey, adaptează versiunea franceză a Romanței spaniole de Pușkin, traduce din La Fontaine, Chateaubriand, Lamartine, Nicolas Gilbert, Al. Dumas, E. Guinot, transpune în românește basmul sârbesc Lâna de aur. Publică, de asemenea, versuri, povestiri și nuvele, unele apărute și în alte periodice, însemnări de călătorie, cronici literare, recenzii, note polemice. Au mai colaborat Grigore Bengescu, Iuliu I.
VESTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290508_a_291837]
-
câmp geomagnetic. La început se credea că acul magnetic se orientează spre polii geografici ai Pământului. Mai târziu s-a constatat că, de fapt, acul magnetic e orientat spre polii magnetici ai Pământului care nu coincid cu cei geografici. William Gilbert (1544 - 1603) medic, astronom, fizician și chimist englez. Absolvind școala medie clasică, a plecat să studieze la colegiul St. John din Cambridge. Aici a dobândit treptat titlurile de bacalaureat, apoi de magistru al artelor, iar în anul 1569 de doctor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
doctor în medicină. În această perioadă a fost ales membru al Societății Savanților din Cambridge și succesele sale repurtate în domeniul medicinii i-au adus titlul de medic personal al reginei Elisabeta Tudor. După trecerea în astral a Elisabetei I, Gilbert a continuat să fie medicul personal al regelui, Iacob I. A plecat apoi într-o călătorie prin Europa, de unde s-a întors cu titlul de doctor în fizică. Pe lângă practica medicală, s-a ocupat și de științe și are merite
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
este încălzit până la roșu își pierde calitățile magnetice. A studiat polul magnetic al Pământului cu ajutorul unei busole de construcție proprie. A tras concluzia că Pământul se comportă ca un magnet uriaș, ai cărui poli se află în apropierea polilor geografici. Gilbert a studiat și fenomenele electrice și a descoperit că, pe lângă chihlimbar, mai există și alte substanțe care se electrizează prin frecare. A tras concluzia că forțele de atracție ale magnetului și ale chihlimbarului, sau altor substanțe care se pot electriza
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
șase volume intitulată Despre magnet, care a apărut în anul 1600. Importanța excepțională a acestei lucrări a fost apreciată de mulți savanți renumiți, printre care Galileo Galilei și Michael Faraday. Pe lângă medicină, chimie și magnetism, direcțiile fundamentale ale preocupărilor sale, Gilbert, om cu cultură multilaterală, s-a ocupat și de astronomie, fiind unul dintre primii oameni de știință englezi care au susținut părerile noi, din acea vreme, revoluționare, cu privire la mișcarea Pământului și a corpurilor cerești pe care au dezvoltat-o Nicolaus
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cerești (cer, soare, lună, steleă și simboluri terestre (vulcani, ape); Mircea Eliade, în Tratatul de istorie a religiilor, consideră că există două categorii de simboluri: uraniene (ființe cerești, zei ai furtuniiă, simboluri ctoniene (pietre, pământ, femeieă, simbolurile spațiu și timp. Gilbert Durand clasifică simbolurile având la bază principiile propuse de către antropologia structurală, utilizând ”o metodă cu totul pragmatică și relativistă, bazată pe convergență, pentru a repera vastele constelații de imagini, ce reprezintă o anumită constanță”. El descoperă o serie de legături
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Colecția ACADEMICA 240 Seria Studii culturale și media Constantin MIHAI, doctor în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea). Specializat în istoria intelectuală interbelică românească și în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția IIa (2014) La Logique d'Hermès. Études sur l'Imaginaire (2006); Descartes. L'Argument ontologique et sa causalité symbolique (2007); Gilbert Durand. Les Métamorphoses de l'anthropologie de l'Imaginaire (2009); Communication et communion. La philosophie de Nae Ionescu (2012); Europenism și dileme identitare în România interbelică: gruparea Criterion (2013). La Editura Institutul European a apărut volumul Biserica și elitele intelectuale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se deschide spre o sociologie a cunoașterii și presupune studiul, într-o succesiune dată, a miturilor esențiale, de la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
amintire apărută în vis sau poziția sartriană care, pentru a evita reificarea imaginii, vorbește de o cvasiprezență în conștiință, un obiect-fantomă ce trimite la o viață factice 4. Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează noi raporturi cu lucrurile, de lumea simbolului care trimite mereu la știință, afirmând, de la început, ceea ce este cunoscut. Gilbert Durand are perfectă dreptate atunci când nu acceptă teoria bachelardiană care devalorizează imaginea de funcția vitală, funcția simbolică. Bazându-se pe lucrările logicienilor și psihologilor contemporani, Durand accentuează importanța simbolului, acest element constitutiv al imaginii. Apariția sensului nu poate decurge decât
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dacă "viața imaginilor" nu își găsește originea în dimensiunea simbolică a formei și a conținutului, dimensiune care poate să le asigure profunzimea, stabilitatea și pregnanța 9. Pornind de la fenomenologia imaginilor religioase sau artistice dezvoltate de Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile simbolice favorizează creativitatea imaginativă, în măsura în care ambivalența și opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al imaginii, care ia naștere din jocul subtil dintre absentia și praesentia. Făcând apel la problema platoniciană a reminiscenței, antropologul francez subliniază importanța imaginației epifanice, aptă de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Paris, Seuil, 2001. Chaussinand-Nogaret, Guy (dir.), Histoire des élites en France du XVIe au XXe, Paris, Tallandier, 1991. Chevallier, Jean-Jacques, Histoires des idées politiques, 3 vol., Paris, Armand Colin, 1984. Coenen-Huther, Jacques, Sociologie des élites. Paris, Armand Colin, 2004. Dagron, Gilbert, Empereur et prêtre. Étude sur le "césaro-papisme" byzantin, Paris, Gallimard, 1996. Delporte, Christian, Intellectuels et politique, Paris/Florence, Casterman/ Giunti, 1995. Ducellier, Alain, L'Église byzantine. Entre pouvoir et esprit, Paris, Desclée, 1990. Ducellier, Alain, Byzance et le monde orthodoxe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Fayard, 1968. Dubois, Claude-Gilbert, Mythologies de l'Occident, Paris, Ellipses, 2007. Dubois, Claude-Gilbert, Récits et mythes de fondation dans l'imaginaire culturel occidental, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de fondation dans l'imaginaire culturel occidental, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București, Editura All, 1999. Evdokimov, Paul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
singur. Ești în Biserica lui Hristos". 1 Constantin Noica, "Prefață" la volumul Ștefan Lupașcu, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, pp. 7-11. 2 Stéphane Lupasco, L'énergie et la matière psychique, Paris, Julliard, 1974, pp. 187-189. 3 Cf. Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003, pp. 21-41. 4 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p.
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]