1,073 matches
-
moldovenismului agresiv, în contrazicere cu idealul național. Ne-ar bucura să existe legături mai frecvente cel puțin între elevi și cadre didactice de la noi și din țară. Crearea, la Edineț, a unei filiale a unei societăți neguvernamentale, de felul Fundației "Ginta Latină", și stabilirea de relații cu o filială din țară, de exemplu din Botoșani, ar favoriza organizarea unor acțiuni comune cu caracter cultural, turistic sau pe linie de învățământ. Anul 2004 ar putea aduce realizarea acestor gânduri. Prof. Mircea GUȚU
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
SFINȚIREA LOCULUI DE BISERICĂ DIN CORLĂTENI În ziua de 3 iunie 2004, în satul Corlăteni, județul Bălți, a avut loc sfințirea casei parohiale și a locului viitorului lăcaș bisericesc. D e l e g a ț i a Fundației "Ginta Latină" a rămas profund impresionată de zelul,. Puterea de muncă și abnegația familiei Tatiana și Vasile Pruteanu, reprezentanți de frunte ai Asociației " S p i r i t u a l i t a t e a românească" din Republica Moldova
Sfințirea locului de biserică din Corlăteni. In: Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2252]
-
DECLARAȚIA REPREZENTANȚILOR UNOR FILIALE ALE FUNDAȚIEI "GINTA LATINĂ", iulie 2004 Comemorând împlinirea a 500 de ani de la trecerea în veșnicie a legendarului domnitor Ștefan cel Mare, s-au întrunit la Iași delegați ai unor filiale ale Fundației Culturale "Ginta Latină" din țară, Basarabia, Nordul Bucovinei, Herța, pentru
Declarația reprezentanților unor filiale ale Fundației „Ginta latină”, iulie 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]
-
DECLARAȚIA REPREZENTANȚILOR UNOR FILIALE ALE FUNDAȚIEI "GINTA LATINĂ", iulie 2004 Comemorând împlinirea a 500 de ani de la trecerea în veșnicie a legendarului domnitor Ștefan cel Mare, s-au întrunit la Iași delegați ai unor filiale ale Fundației Culturale "Ginta Latină" din țară, Basarabia, Nordul Bucovinei, Herța, pentru a evoca viața și faptele voievodului simbol al românilor de pretutindeni. Opera slăvitului domnitor este un îndemn pentru românii de pretutindeni și călăuză pentru a învinge vicisitudinile vremurilor și amenințările cuceritorilor. Niciodată
Declarația reprezentanților unor filiale ale Fundației „Ginta latină”, iulie 2004. In: Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2262]
-
se restabilește statuia lui V.I.Lenin, o să aibă tinerii căsătoriți cui să adreseze jurăminte de credință, în numele generațiilor viitoare. C.TURCU, învățător Sunt nepotul d-lui căpitan V.țurcanu, președintele Asociației Veteranilor de Război din Armata Română și mulțumesc Fundației "Ginta Latină" pentru sprijinul acordat ca să devin student la Universitatea din Constanța. În vacanță, la întoarcerea acasă la Bălți, mă voi opri la Iași, să vă povestesc despre viața universitară de aici, despre impresiile de pe litoralul Mării Negre și proiectele mele de
Tolba poștașului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Turcu, Anatolie Tinică, T. Dumbravă, P. Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2257]
-
în continuare extrem de grele. Mă gândesc să încerc o rezolvare la Iași. Prof. P. UNGUREANU Prof. dr. ing. Vitalie Belousov, Director general al Institutului național de inventică Iași CRENGUȚA DE LA BĂLȚI an II, nr. 1. JURNAL EDITAT DE REVISTA "CURIERUL GINTA LATINĂ" Coordonatoare: Valentina ILAȘ
Tolba poștașului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Turcu, Anatolie Tinică, T. Dumbravă, P. Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2257]
-
PE PLAIUL NISPORENILOR RĂSUNĂ CLOPOTELE ÎNFRĂȚIRII Ne știm de multă vreme. Sunt peste 10 ani de când filiala "Ginta Latină" din Sângeorz-Băi s a înfrățit cu filiala din orașul Nisporeni, din fostul județ Lăpușna. An de an, năsăudenii vin pentru câteva zile în părțile codrilor Lăpușnei, iar gazdele, prin reciprocitate, urcă spre munții Rodnei, făcând ca locurile să răsune
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
făcând ca locurile să răsune de cântecele tinerilor din cele două localități. La concursuri și dansuri, excursii în codrii Basarabiei și munții Transilvaniei, grupele de elevi și cadrele didactice se bucură de frumoase manifestări comune. În acest an, delegația Fundației "Ginta Latină" din Iași (dr. Vlad Bejan, prof. Maria Diaconu) și cea a filialei din Sângeorz (prof. A.Cocian, pr. Ion Bândean și alți membri) au poposit la Nisporeni de Înălțarea Domnului și Sf. Împărați Constantin și Elena. Au fost momente
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
în 1944, au fost înlăturate orice semne creștinești la gropile celor căzuți pe coastele Vărzăreștilor și Miclăușenilor. Oameni de suflet au însemnat locul mormintelor și au aprins lumânări în anume locuri, iar când vremurile s-au așezat, populația și filiala "Ginta Latină" au rânduit cruci în cimitire, iar de Ziua Eroilor au loc, an de an, la Vărzărești și Miclăușeni, servicii religioase cu participarea invitaților din țară. Preoții din partea locului, împreună cu preotul Ioan Bândean din Sângeorz, au oficiat slujbe de pomenire
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
prin grija d-lui V. Artene, va veghea la căpătâiul celor care își dorm somnul de veci pe aceste locuri cu oameni cu suflet creștin și românesc. Cinste celor din părțile Nisporenilor, cinste Asociației veteranilor de război și membrilor filialei "Ginta Latină" de aici! Mulțumim și autorităților locale care au cooperat la înveșnicirea memoriei ostașilor români. GINTA LATINĂ, IAȘI
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
veci pe aceste locuri cu oameni cu suflet creștin și românesc. Cinste celor din părțile Nisporenilor, cinste Asociației veteranilor de război și membrilor filialei "Ginta Latină" de aici! Mulțumim și autorităților locale care au cooperat la înveșnicirea memoriei ostașilor români. GINTA LATINĂ, IAȘI
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ ROMÂNITĂȚII Pentru Fundația Culturală "Ginta Latină", personalitatea bardului basarabean Toma Istrati este un exemplu fericit de militant angajat în apărarea idealului național de unire a românilor din teritoriile răpite. Întreaga sa existență a însemnat dăruire, abnegație și participare temerară la susținerea drepturilor românilor. Aportul său
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
d-l. Toma Istrati, dăruindu-l cu harul poetic și al elocinței, calități pe care le-a pus în serviciul confraților săi, în apărarea pământului, a neamului și a limbii române. La împlinirea celor 80 de ani de viață, Fundația "Ginta Latină" urează maestrului Toma Istrati multă sănătate, aceeași tinerețe și bunătate a inimii, strălucire a minții și dragoste de țară, însușiri cu care omagiatul servește patria și menține speranța Unirii. Dr.Vlad BEJAN STIMATE ȘI DRAGĂ DOMNULE TOMA ISTRATI, Vă
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
de muncă pentru idealul tuturor românilor reîntregirea pământurilor strămoșești și unirea tuturor românilor. Centrul Cultural Memoria Neamului, Asociația veteranilor de război ai Armatei Române, Foștii deținuți politici și deportați basarabeni în URSS în anii 1940-1988, în timpul ocupației sovietice, Fundația Culturală "Ginta Latină"
O viață închinată românității. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2267]
-
drepturi civice și dreptul la identitate. Comisia de ecologie umană și-a concretizat preocupările în apărarea românității, supuse unei crunte deznaționalizări. La 30 octombrie 1989, în colaborare cu o organizație democrată din Italia, s-a constituit la Iași Societatea Culturală "Ginta Latină", reprezentată de ing. Ionel Humiță, av. C-tin Gâtstrâmb și dr. Vlad Bejan. Scopul principal al Societății este acela de a promova cultura națională în comunitățile de peste hotare. De 16 ani societatea, devenită între timp fundație, organizează vizite reciproce
Stimați invitați. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
tin Gâtstrâmb și dr. Vlad Bejan. Scopul principal al Societății este acela de a promova cultura națională în comunitățile de peste hotare. De 16 ani societatea, devenită între timp fundație, organizează vizite reciproce, simpozioane, tabere școlare și editează publicația trimestrială "Curierul Ginta Latină". Sub raport organizatoric, Fundația a stabilit legături în țară și peste hotare, iar frumoasele cuvinte de omagiere ce mi-au fost adresate se cuvine deopotrivă colaboratorilor din Iași, din cele 12 filiale din țară, precum și organizațiilor neguvernamentale, în prima
Stimați invitați. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
organizațiilor neguvernamentale, în prima ordine Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni, Departamentul Moldova, președinte prof. C.Gh.Marinescu. Colaborarea cu D-sa a dat acțiunilor noastre o nobilă însuflețire patriotică. Îmi fac datoria să menționez câteva nume și locuri unde idealul Gintei latine se exprimă printr-un cald atașament la istoria, cultura și limba neamului românesc, apropiind ziua când se va face dreptate și pentru români: Voivodina, Macedonia, Albania, Croația, Lituania, Grecia, SUA (Elvira Opran, Malvina Baicu), Canada (Vasile Tega, Ovidiu Creangă
Stimați invitați. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
plan profesional a continuat opera savantului Școlii medicale ieșene Anastasie Fătu și a devenit promotorul înființării, în Moldova, și îndeosebi la Iași, a unor unități spitalicești cu profil balneologic, de mare prestigiu. La nivel social-cultural, octogenarul, ca președinte al Societății "Ginta Latină" și fondator al publicației " Curierul Ginta Latină", a desfășurat o activitate neobosită, multivalentă, pe care orice patriot o poate invidia, căci aceasta apare ca o fericită prelungire a ceea ce au desfășurat precursorii, încă din anul 1890, în cadrul "Ligii Culturale
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
medicale ieșene Anastasie Fătu și a devenit promotorul înființării, în Moldova, și îndeosebi la Iași, a unor unități spitalicești cu profil balneologic, de mare prestigiu. La nivel social-cultural, octogenarul, ca președinte al Societății "Ginta Latină" și fondator al publicației " Curierul Ginta Latină", a desfășurat o activitate neobosită, multivalentă, pe care orice patriot o poate invidia, căci aceasta apare ca o fericită prelungire a ceea ce au desfășurat precursorii, încă din anul 1890, în cadrul "Ligii Culturale", prin presă, conferințe, mitinguri, demonstrații de solidaritate
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
națională, și difuzată în emisiunea pentru minoritățile naționale din Lituania, denumită "Labas". A fost editat și un articol în Revista comunităților naționale. Aici trebuie să mă opresc, dar nu înainte de a vă mulțumi, din partea mea și a Luciei, de Curierul Ginta Latină, l-am citit în întregime și mi-a plăcut mult. Vă trimit referatul, cuvântarea Luciei și fotografii de la sediul societății "Dacia". Vilnius, 10 iulie 2004 La revedere, pe curând,
Românii din Lituania sărbătoresc pe Ștefan cel Mare. In: Curierul „Ginta latină” by Lucia Barkiene () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2340]
-
MAICA TEREZA, AROMÂNCĂ DIN NEAMUL BOIAGI Stimate Domnule Vlad Bejan, În primul rând vă mulțumesc pentru revistele pe care mi le-ați trimis și pentru publicarea în "Ginta Latină" a articolelor mele despre manifestările aromânilor din Macedonia. Vă sunt recunoscător că găsesc în paginile revistei pe care o conduceți informații interesante și utile bineînțeles, mă interesează mai mult cele despre aromâni, dar nu numai. M-ați întrebat despre
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
de cealaltă parte. Dar nu e nimic, Dumnezeu e mare și are grijă ca toate nedreptățile să fie puse la locul lor. Eu vă trimit acum un articol despre maica Tereza, care cred că va fi bine primit de cititorii "Gintei Latine". Regret faptul că s-au creat astfel de discuții în jurul Gongei Boiagi, fericita Maica Tereza, cea care și-a dedicat viața ajutorării celor mai necăjiți din lume, neîntrebând niciodată de apartenența lor etnică. Toate aceste discuții au scopuri departe
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
Toate aceste discuții au scopuri departe de a fi sincere și ortodoxe și au manipulat pe nedrept numele și faptele ei nobile. Vă transmit salutările aromânilor din Macedonia și vă urez sănătate și numai bine, în așteptarea altor numere ale "Gintei Latine". Vă rog să transmiteți salutări și băieților aromâni din Albania, studenți la Iași. Goran KOSTOV-PUSHUTICLU Skopje, Macedonia
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
românilor pentru unitate națională și făurirea Marii Uniri din anul 1918. De ce "Liga Culturală" și-a asumat această onorantă și plăcută inițiativă? Rațiunea este aceea că, de mulți ani, de aproape un deceniu, această societate colaborează fructuos, multivalent, cu Fundația "Ginta Latină", înființată și coordonată cu deosebită devoțiune, pasiune aș spune, de către dr. Vlad Bejan. Am considerat că este o datorie morală a noastră, având și aprobarea Congresului Spiritualității Românești, și a Consiliului Central al "Ligii Culturale", să organizăm aici, la
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
Central al "Ligii Culturale", să organizăm aici, la Iași, această manifestare. Se poate spune că d-l. dr. Vlad Bejan a fost prezent la toate manifestările "Ligii Culturale" din ultimii 12 ani, și invers, noi am fost prezenți la manifestările "Gintei Latine". Și apoi, nu suntem singurii, d-l dr. Vlad Bejan a mai fost sărbătorit, cum este și firesc, în acești ani de strălucite împliniri ai domniei sale și de alte societăți cultural patriotice și academice. Stimați colegi, îmi revine o
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]