KorAP: Find »[drukola/base=gomă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...61 >

1,514 matches

Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860

dintre ele "a fost prezentat la televiziunea din Chișinău"324, lovindu-l în orgoliul "național" chiar pe Ceaușescu. Prezentatorul a fost criticul literar Mihai Ungheanu, unul dintre "naționaliștii" puși la stâlpul infamiei de către "disidenții autocronici" (cum îi va numi Paul Goma), imediat după 1989. Așa s-ar putea explica de ce Nicolae Ceaușescu a vrut să se "revanșeze" la Congresul al XIV-lea, din noiembrie 1989, când a cerut Europei denunțarea Pactului Molotov-Ribbentrop și anularea consecințelor acestuia. Asta, se spune, i-a

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
Coposu, modelul de "curaj" și de moralitate politică, n-a avut puterea să iasă din cuvântul-ordin al lui Brucan și Yarrow privitor la Basarabia, devenită, sub bolșevism, una a "minorităților", între care românii înșiși au fost cotați ca "minoritate". Paul Goma, spre deosebire de uitucii noștri comentatori și făuritori de istorie, a reținut, în răscolitorul său roman-document, Basarabia, un amănunt uimitor. Politicienii responsabili de la Chișinău, în zilele când încă nu se produsese resurecția veleităților imperiale rusești, au trimis mesageri la București spre a

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
și ultima, dovadă că, după acest moment crucial, Basarabia și basarabenii s-au depărtat tot mai mult de patria-mamă percepută ca "vitregă"! Stere observase fenomenul la 1917, ducând o luptă grea pentru întoarcerea Basarabiei cu fața spre matca națiunii. Paul Goma (cu temperamentul său de personalitate accentuată) nu-i putea lua locul lui Stere, fiind exilat la Paris, nerecunoscut nici după 1989 ca fiu legitim al României! Sarcina cea grea a rămas pe scriitorii de la Chișinău, în frunte cu Grigore Vieru

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
Eminescu pierde partida în fața ideologiei "corectitudinii politice" și, dacă ar mai trăi astăzi, cu gândul la Basarabia lui și la România, pe care le vedea totuna, el ar fi silit să trăiască într-un exil mai greu decât al lui Goma, în caz că n-ar fi din nou dus în cămașa de forță la un sanatoriu de felul celui al doctorului Alexandru Șuțu. Dar, pentru asta, nici măcar nu este nevoie să facem presupoziții. Oglinda o avem în față: este Paul Goma, cel

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
lui Goma, în caz că n-ar fi din nou dus în cămașa de forță la un sanatoriu de felul celui al doctorului Alexandru Șuțu. Dar, pentru asta, nici măcar nu este nevoie să facem presupoziții. Oglinda o avem în față: este Paul Goma, cel care, după articolele lui Eminescu despre Basarabia, a scris cele mai dramatice pagini despre aceeași Basarabie, în două cărți: Săptămâna Roșie și romanul Basarabia. Iar aceste două cărți, și nu altele, sunt cele care l-au condamnat definitiv la

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
nu altele, sunt cele care l-au condamnat definitiv la condiția de apatrid, în hula intelighenției care a preluat din mers, rolul educativ al "experimentului Pitești", în forme rafinate, de înaltă ideologie "corectă politic". Să nu ne mire că Paul Goma agonizează mândru, departe de țară, căzut definitiv în dizgrația urmașilor lui Yarrow, a "disidenților" autohtoni, a lui Vladimir Tismăneanu și a președintelui Traian Băsescu. Cu tot cu Basarabia eminesciană, dată, acum, pe mâna "patrioților Moldovei". DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA * EMINESCU

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
atâta ură?, în "Neamul Românesc", 6 iulie 1940. 226 Regele Carol II, Jurnal, vol. 2, Arhiva Centrului de Istorie și Civilizație Europeană, Filiala Iași a Academiei. Vezi și ampla notă 44 din cartea lui Gheorghe Buzatu, p. 235. 227 Paul Goma, op. cit., p. 31. 228 Neagu Djuvara, Civilizații și tipare istorice. Un studiu comparat al civilizațiilor, Editura Humanitas, București, 2006, ed. a treia revăzută și adăugită, trad. din franceză de Șerban Broché. 229 M. Eminescu, Opere, X, Editura Academiei, București, 1989

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
amănunte la p. 322. 267 Alfredo Alvar, La Legenda Negra, Ezquerra, Ediciones Akal, 1997, p. 5. Vezi și Larry L. Watts, pp. 711-712. 268 Larry L. Watts, op. cit., p. 332. 269 Ibidem, p. 336. 270 Ibidem, p. 338. 271 Paul Goma, op. cit., p. 144. 272 Postat, la 19 februarie 2013, pe blogul ziaristului Victor Roncea. 273 Duiliu Zamfirescu, op. cit., p. 108. 274 Vezi Larry L. Watts, p. 346. 275 Ibidem, p. 359. 276 Interviu luat de Lavinia Betea lui Ion Stănescu

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
p. 18). 323 Am tratat fenomenul "conștiinței sfâșiate" la românii din Basarabia și din Țară în cartea mea Basarabia sau drama sfâșierii, Editura Flux, Chișinău, 2003. 324 Vezi Nicolae Georgescu, studiul introductiv la ediția critică citată, p. 15. 325 Paul Goma, Basarabia, II, în "Viața Basarabiei", an. I, nr. 2, 2002, p. 64. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Theodor Codreanu Basarabia eminesciană 6 1

[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

faptul că Memorialul de la Sighet este cunoscut În România și nu necesită schițarea unui profil ca pentru un cititor străin; Stejărel Olaru, care În versiunea franceză avea un studiu despre mișcările colective protestatare din 1977 și 1987, apoi despre mișcarea Goma și fenomenul disidenței, a renunțat la publicarea În română a studiului său, Întrucât era deja angrenat În alte proiecte În cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Pentru varianta românească am solicitat colaboratori de marcă, În plus față de varianta franceză, după cum

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Editura Ministerului de Interne, București, 2001. Giurescu, Constantin C., Cinci ani și două luni În penitenciarul din Sighet (7 mai 1950 - 5 iulie 1955), ediție de Lia Ioana Ciplea, introducere de Dinu C. Giurescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. Goma, Paul, Gherla, Humanitas, București, 1990. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Grigore, Monica, Ionel, Oana, „Colonia-penitenciar «Salcia»: victime și călăi”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 108-129. Iancu, Gheorghe, Țârău, Virgiliu, Trașcă, Ottmar, Colectivizarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Giurescu, Constantin C., Cinci ani și două luni În penitenciarul din Sighet (7 mai 1950 - 5 iulie 1955), ediție de Lia Ioana Ciplea, introducere de Dinu C. Giurescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1994. Goma, Paul, Gherla, Humanitas, București, 1990. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Grigore, Monica, Ionel, Oana, „Colonia-penitenciar «Salcia»: victime și călăi”, În Arhivele Securității, 1, Pro Historia, București, 2002, pp. 108-129. Iancu, Gheorghe, Țârău, Virgiliu, Trașcă, Ottmar, Colectivizarea agriculturii În România. Aspecte legislative. 1945-1962

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
manifestare de largă solidaritate a opiniei publice internaționale În anul 1988, cunoscută sub numele de „Opérations Villages Roumains”; atitudini civice publice Împotriva comunismului Începând cu 1977 În cadrul cărora s-au remarcat o serie de exponenți ai societății civile precum Paul Goma, Radu Filipescu, Doina Cornea etc.3. Un al doilea grup de acțiuni sunt cele cu implicarea intelectualilor: cercuri de intelectuali laici și clerici, constituite ca grupuri de reflecție și de Întreținere a ideilor anticomuniste, a unei etici Întemeiate pe valorile

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
muncitorească din 1981 din Bazinul minier Motru sau revolta muncitorilor din Brașov din 19877. Un element semnificativ În exprimarea anticomunistă a muncitorimii Îl reprezintă formarea În același an fatidic 1977 - an al grevei din Valea Jiului, al manifestării disidenței lui Paul Goma, fapt care semnifică Începutul dezarticulării unanimității aparente a discursului politic și a aplicațiilor ideologice ale comunismului din România - a sindicatelor libere, precum SLOMR (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România) și sindicatul liber „Libertatea”8. Toate aceste forme și tipologii

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Pedeapsa le era astfel prelungită printr-o așa-numită „pedeapsă administrativă”, a cărei durată nu le era de la Început cunoscută, putând fi prelungită de la un an la altul fără explicații. Au trecut printr-o astfel de experiență personalități ca Paul Goma, Corneliu Coposu, Adrian Marino, Nicolae Balotă și mulți alții 18. Abia În 1964 satele vechi aveau să dispară prin distrugere intenționată. Casele au fost În mare majoritate demolate, iar pământul arat. Făcea parte din politica partidului această ștegere a urmelor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
o directivă a pregătirii liturghiei negre mai ales de Paște, printr-un ceremonial obscen 31. Punctul maxim al experimentului de la Pitești Îl constituie tortura Între victime sau „tortura prin noi Înșine”, cum o numește Bordeianu („Întretortura”, cum o definește Paul Goma): torționarii aleși dintre fostele victime torturau fără să vrea (atunci când nu era vorba de sadici), ca niște mecanisme stricate, Într-un delir colectiv; au fost cazuri În care, În timp ce Își chinuia victima, torționarul plângea, iar victima Îi cerea să fie

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de săpun de la Itșep-ip, MJM, Craiova, 2003. Davidescu, ștefan Ioan I., Călăuză prin infern, 2 vol., Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Gheorghiță, Viorel, Et ego Sărata Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Humanitas, București, 1990. Măgirescu, Eugen, Moara dracilor. Amintiri din Închisoarea de la Pitești, text stabilit de Remus Radina, Fronde, Alba Iulia - Paris, 1994. Merișca, Costin, Tărâmul Gheenei, Porto-Franco, Galați

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cu scriitorii creează un fel de animație socială subterană care le dă intelectualilor iluzia participării la un act politic contestatar. Neacceptarea regulilor jocului devine sinonimă cu expulzarea din perimetrul lui fizic, așa cum se va Întâmpla cu autori nepublicabili precum Paul Goma, Bujor Nedelcovici, Constantin Dumitrescu 55. Odată ieșiți din țară, ei fac obiectul listelor de nume prohibite care cumulează, Într-un gest de dublă repliere, cuvinte Încărcate de conotații politice. Redacțiile din țară sunt somate să elimine eventuale aluzii ca „țepe

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Pe de altă parte, se pare că Adrian Păunescu a fost În fapt singurul scriitor al vremii care a scris despre evenimentele din Valea Jiului din 1977, deși mulți alți scriitori știau Încă din august ce se Întâmplase: „August: P.G. șPaul Goma - n.n.ț află de la Virgil Mazilescu, vecin-de-cartier, că «s-a Întâmplat ceva grav În Valea Jiului». Mazilescu aflase de la Iulian Neacșu - care era bine informat, de la sursă: Ceaușescu fusese chemat, sechestrat, huiduit, apoi eliberat - la Lupeni; imediat - deși promisese satisfacerea cererilor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
când a ajuns În zona minieră, repeta mașinal Întrebarea, mai mult pentru sine: „Cum a fost posibil?”. Situația era cu atât mai gravă cu cât anul 1977 se anunțase Încă din primăvară a fi unul dur, odată cu mișcarea lui Paul Goma pentru respectarea drepturilor omului („N-a devenit ceea ce putea și avea toate șansele să devină fiindcă sistemul respectiv a funcționat ca o mașină de strivit orice act de contestație”17), la care aderaseră și muncitorii, unii chiar mineri din Valea Jiului

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
intelectualii Înșiși, neliniștea și luase prin surprindere Partidul. Astfel, represiunea din 1977 a avut o țintă exactă: distrugerea solidarității dintre mineri și prevenirea refacerii acesteia. Destinul lui Dumitru Blaj, minerul care În aprilie 1977 i-a dus personal lui Paul Goma o scrisoare de aderare la mișcarea inițiată de acesta, este exemplar. Într-un interviu 18, soția minerului, Anica Blaj, povestește cum, după citirea scrisorii la Radio Europa Liberă, anchetele Securității i-au urmărit pe amândoi, Dumitru Blaj fiind denigrat și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Varvara versus Tanti Varvara, Fundația pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2005. Barbu, Mihai, Chirvasă, Gheorghe (coord.), După 20 de ani sau Lupeni ’77-’97, Cotidianul Matinal și Editura Cameleonul, Petroșani, 1997. Cesereanu, Ruxandra, Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții, Polirom, Iași, 2004. Goma, Paul, Culoarea curcubeului ’77, ediția a II-a, Îngrijită de Florin Ardelean, Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 1993 (ediția a III-a, Polirom, Iași, 2005). Velica, Ioan, Velica, Dragoș ștefan, „Lupeni ’77 - Laboratorul Puterii”, În Analele Sighet, 10, Fundația Academia Civică

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
toate aceste manevre abile au dus la o erodare În timp a termenului disident și, uneori, la conferirea unor conotații peiorative acestuia. Ca urmare, valoarea pentru istoria recentă a României a acțiunilor celor mai cunoscuți disidenți români - Doina Cornea, Paul Goma, Vasile Paraschiv și Radu Filipescu - a fost pusă de multe ori sub semnul Întrebării și al incertitudinilor absurde 1. Desigur, nu pot fi tăgăduite semnificația și importanța multor alte declarații, luări de poziție sau acțiuni ale unor români care au

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Întrebuințând căile oferite de anii ’80, presa internațională fiind un astfel de mijloc. Totuși, trebuie subliniat că, În mare parte, consecințele gesturilor de protest ale opozantei puteau fi aceleași ca În anii de instaurare a comunismului În România. Bibliografietc "Bibliografie" Goma, Paul, Culoarea curcubeului ’77. Cod „Bărbosul”, Polirom, Iași, 2004. Deletant, Dennis, Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență În România anilor 1965-1989, Humanitas, București, 1998. Kopernik Kennel, Herma, Jogging cu Securitatea. Rezistența tânărului Radu Filipescu, Universal Dalsi, București, 1998. Lungu, Victor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247

din momentul nașterii. Disidența a fost strivită nemilos de cerberii regimului și instrumentul lor principal, Securitatea. Menționez aici acțiunile constante de marginalizare, compromitere și lichidare a oricăror forme de gândire și acțiune liberă: persecuția mișcării inițiate și conduse de Paul Goma, cea mai importantă acțiune de protest colectiv împotriva încălcării drepturilor omului; arestările și prigoana în rândurile muncitorilor mineri care au declanșat greva din vara anului 1977, sălbatica persecuție a lui Vasile Paraschiv și a altor activiști angajați în lupta pentru

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]