1,551 matches
-
incane, Al., Md., Tx., In. ORD. FAGALES FAM. FAGACEAE *Fagus sylvatica L. ssp. sylvatica (Fag) - Ph., Eur. centr.-atl., Frecv., se.go.-se.fa.; L3T5C2U5RxNx; Fagetalia, Symphyto - Fagion, Al., Me., In. -Quercus dalechampii Ten. (Q. Petraea ssp. dalechampii (Ten.) Soo) (Gorun) - Ph., Medit.carp. balc. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L6T7C3U4RXNX; Quercetea pubescentis, Querco - Fagetea, In. *Quercus petraea (Mattuschka) Liebl. (Q. sessiliflora Salisb.) (Gorun) - Ph., Eur. Spor., z.st.se.fa.; L6T5C2U5RXNX; Querco - Fagetea, Quercion pubescentis - Sessiliflorae, Me., Md., In., De
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fa.; L3T5C2U5RxNx; Fagetalia, Symphyto - Fagion, Al., Me., In. -Quercus dalechampii Ten. (Q. Petraea ssp. dalechampii (Ten.) Soo) (Gorun) - Ph., Medit.carp. balc. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L6T7C3U4RXNX; Quercetea pubescentis, Querco - Fagetea, In. *Quercus petraea (Mattuschka) Liebl. (Q. sessiliflora Salisb.) (Gorun) - Ph., Eur. Spor., z.st.se.fa.; L6T5C2U5RXNX; Querco - Fagetea, Quercion pubescentis - Sessiliflorae, Me., Md., In., De. *Quercus robur L. (Stejar) - Ph., Eur. Frecv., z.silvost.-se.go.; L7T6CXUXRXNX; Querco - Fagetea, Aceri - Quercion, Me., Md., In., De. FAM. BETULACEAE *Alnus
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
efectuarea releveelor fitocenologice în diverse grupări vegetale (după Ivan și Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
suprapun pe următoarele zone și etaje de vegetație: Unități zonale pe latitudine: 1. Zona de stepă 2. Zona de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 7. Etajul alpin Pădurea Vorona aparține zonei pădurilor de stejar, care are o răspândire mai redusă în
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
locului împădurit pentru a se planta vie. Apoi în multe acte domnești se vorbește de „Codrii Iașilor”. Chiar și mănăstirea Socola era numită la început „Mănăstirea din codru”. Dovezi se mai găsesc și astăzi... Care sunt acele dovezi, vere? Întâi gorunii de pe marginea căii Buciumului. Aceștia sunt rămășițe din acei codri. „Plopii fără soț” sunt un pâlc rămas din vremuri de mult uitate. Numai că... Numai că... ce? „Plopii fără soț” cei adevărați nu sunt aceștia, ci se află în București
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și reunit, La Praga, visul României s-a-mplinit. Cu toții știm, însă, că invitația la aderare, Este un nou început și-o nouă provocare. Eveniment istoric Viețuind la răspântie de drumuri și furtuni, Ne-am scris istoria, cu sânge, pe scoarță de goruni. Decizia de la Praga, cu amplu sens valoric, Devine, pentru România, un nou reper istoric. Vizita președintelui american la București Un nou președinte american Este oaspete pe plai dâmbovițean. Nu-i o vizită doar de curtoazie... Onorează, de fapt, o nouă
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
și nordul Peninsulei Iberice, iar la răsărit de Nipru pădurile se întind sub forma unei benzi subțiri până în apropierea Munților Ural. Pădurea se prezintă de regulă sub formă stratificată: Stratul arboricol este dominat de fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), gorun (Q.petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
XIX, pe baza graiului din Muntenia cu aportul operelor literare din Moldova). o Limba română are o structură formată din; substratul traco dacic reprezintă 10% din totalitatea lexicului (160-180): barză, băiat, bordei, brad, brânză, brâu, burtă, buză, cârlig, copil, gard, gorun, grapă, grumaz, mătură, moș, mal, mânz, mazăre, pânză, prunc, pârâu, vatră, viezure, etc. stratul latin 80% din fondul principal de cuvinte al limbii române: (gramatica latină reprezintă structura fundamentală a limbii române); adstratul slav 20% este format din cuvintele împrumutate
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romanice, pentru denumirea acestui copac se folosesc termeni de substrat: fr. chêne, occ. garric, sp. carvajo, port. carvalho. Rom. stejar este considerat de cei mai mulți lingviști din superstratul slav; nu lipsește însă nici ipoteza originii autohtone a cuvântului (la fel ca gorun și gârniță, termeni sinonimi cu stejar). Lucrurile se prezintă în mod similar și în cazul unor nume de păsări. Pentru „ciocârlie“, dintre termenii vechi latini nu s-au păstrat, în limbile romanice, decât alauda, care era și în latină de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
formă cu miezul lichid l/r, iar consoana inițială putea fi alta sau putea lipsi: magh. tölgy(fa) „stejar”, lat. quercus, it. quèrcia și fără consoana finală: lat. cerrus, alb. qarr, rom. cer „arbore din familia fagaceelor înrudit cu stejarul”, gorun, iar fără miezul lichid: fag, engl. oak(tree) „stejar”, germ. Eiche „stejar”, Buche „fag” etc. 5. Dimitrie Cantemir își construiește opera despre români pe sensul atributului roman/român, de la Roma, pe care îl interpretează ca titlu de noblețe originară a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
45 gard, 43 gardină, 43 gaură, 103 a găbji, 44 a găbui, 98 Galiția, 69 a geme, 99 ghes, 132 a ghigosi, 132 glas, 98 glie, 44 glod, 54 glonț, 130 glugă, 134 goldan, 130 a goli, 103 gordin, 130 gorun, 105 gospodar, 137 grajd, 43 grădină, 43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din casă, striga el cu deznădejdea omului disperat, către locul pustiu și plin de bălării. Locul acela, din poiană, pe care a fost casa pădurarului, îl chema... îl atrăgea irezistibil ca un magnet. Acolo, la marginea lizierei de fagi și goruni, de peste deal de Șuletea, doar acolo era singurul loc unde-și limpezea, într-un fel, mintea și sufletul frământat de neliniști,... unde-i reveneau memoria și amintirile. „Gura satului“ îi zicea „boieru‟ nebun“, dar ce putea pricepe ea, ce-i
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
jur împrejur ograda. În spatele dâmbului și dilavale de gard, de jur împrejur, începe pădurea, adâncă, fară sfârșit, în mare parte necălcată de picior omenesc. De-a lungul gardului , bătrânii copaci își foșnesc frunzele ca un cântec de șoapte, neauzit. Un gorun rămuros, în partea stângă a casei, adăpostește o fântână cu ciutură... ... În ceardac, lângă dereg, bătrânul Toma, bolnav, tăcea, fuma și se gândea... se tot gândea la nora lui, la fata lui, cum îi plăcea să-i spuie, simțindu-și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
zborul rândunelelor și a fulgilor de păpădie. Un vânticel cald, mângâietor, sufla ușor în după-amiaza aceea, sub cerul albastru ca toporașul, peste pădurea înfrunzită. În toate părțile, împrejur, dealuri rotunde cu dumbrăvi pe coamă, acoperite cu păduri de fag și gorun, cu dulcea revărsare a coastelor până în Valea Elanului... și mai departe, se întindea crângul până la șiragul de plopi și sălcii din luncă... Câmpul de culoarea firului de iarbă încolțit, râdea... Sub fiecare tufă, fiecare gâză își căuta un loc sub
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înțelegea destul de bine. De baștină, din Șuletea, bătrâna se fălea cu satul ei... altădată Brăițenii de sus, sat străvechi răzeșesc. Era unul din pâlcul de sate înșirate colo și colo, pe dealurile Fălciului, acoperite cu păduri nesfârșite de fag și gorun... „...Aproape de Brăițeni, povestește ea, se aflau altădată, demult, Tăcuța, Siliștenii sat trecut în uitare, obârșia lui Constantin-Vodă<footnote Constantin Vodă Cantemir, vezi 12. footnote>. Și feciorii lui, Antioh<footnote Cantemir, Antioh (1708-l744), fiul lui Dimitrie Cantemir. În anii 1732-1744 a
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Roșii. Tăcu o vreme, scormonind cu privirea șperla din sobă. - Se spune că acolo ar fi o comoară îngropată la!... îl zgândărî moșierul pe bătrân. - Da, da... așa‟i!... Se spunea că acolo este o comoară îngropată, la rădăcina unui gorun... - Povestește-ne... povestește-ne Toma, ce știi despre comoară? îl ruga boierul nerăbdător ca un copil să afle povestea comorii, mai ales că-i plăcea mult harul bătrânului de povestitor. - Hm..! făcu Toma, scărpinându-se în creștet și pe ceafă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
întorceau și dădeau ocol casei în care crescuseră... Alteori le mai întâlnea și prin pădure... Se uitau fix la el, se așeza el jos, se așezau și sălbăticiunile; se ridica el, se ridicau și ele. Îl urmăreau printre fagi și goruni, îl miroseau de departe printre tei și stejari... Nici nu se știa a cui era pânda... nu se știa a cui era urmărirea. Suia pieptiș, în dimineața aceea... din Valea Idrici, sus pe muchea dealului Rediu Mârzac, în inima codrului
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mai puteai da seama dacă e noapte ori ziuă. - Vine furtuna!... murmură bătrânul Toma. În odaie, focul pâlpâie în soba cu ocniță... Vălmășagul vântoasei de afară răzbea prin hogeag, împingând fumul înapoi în vatră. O pală de vânt lovi crengile gorunului din fața ferestrei și o deschise în lături. - Parcă se sfârșește lumea... nu alta! ...zise mai mult gemut bătrânul. Deodată, prin fereastra deschisă de vânt, intră o rândunică ciripind, tivit-tivit... tivit-tivit. Bătrânul tresări; urmări păsărica cum făcea roate, prin odaie, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
creastă, zvâcni prima fluturare de lumină... Și, iarăși zilele și săptămânile... se scurseră... așa-i rostul lor, să se scurgă... CAPITOLUL XI Mărețul codrilor Hățișurile de fagi piperniciți se întindeau până sub creasta Mălușteniului... Acolo începea pădurea de fag și gorun. Mierlele gulerate cântau cuprinse de frenezie. De două zile și două nopți, după moartea bătrânului Toma, Anton cu nervii întinși să plesnească, n-a mai dat pe acasă, colinda în neștire pădurea, să și-i mulcomească. Un măcăleandru sus, pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cuprinse de frenezie. De două zile și două nopți, după moartea bătrânului Toma, Anton cu nervii întinși să plesnească, n-a mai dat pe acasă, colinda în neștire pădurea, să și-i mulcomească. Un măcăleandru sus, pe o creangă de gorun, își înălța trilurile ascuțite făcând să răsune cu ecouri înmulțite pădurea, dar și penajul frumos colorat îl făcu pe Anton să tresară în fața minunii din fața lui. Viața omului cu răutățile ei, păreau vulgare și respingătoare în fața micii minunății. Inima adevăratei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
calmează; își pune capul pe labe, ochii îi ard strălucitor în întuneric, apoi, coboară povârnișul rîpos. Noaptea tainică înainta... lupii încetară să mai urle. Căpriorii treceau la adăpat, prin apropierea lui Anton. Chemarea înăbușită a unei cucuvele, din vârful unui gorun, vestea revărsarea zorilor. Deodată râsul prinde un zgomot dinspre vizuina viezurelui.. Ca o umbră se prelinge cu trupul lipit de pământ, dar motanul îl simte, cât nu-i prea târziu, și ca fulgerul se cațără într-un fag rămuros. Când
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Ca o umbră se prelinge cu trupul lipit de pământ, dar motanul îl simte, cât nu-i prea târziu, și ca fulgerul se cațără într-un fag rămuros. Când râsul sare după el, motanul trece în coroana vecină a unui gorun. Hăituiala continuă, când pe pământ, când prin coroana copacului. Din nou, motanul, mult mai sprinten, se avântă pe un copac învecinat.. dar, creanga se rupe și se prăbușește cu zgomot adânc. În acelaș timp, râsul a aterizat lângă el și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
întreacă... * ...Zăpada ajunge până la genunchi. Fiecare pas e o trudă, fiecare pas o biruință. Codrii bătrâni ai Fălciului, acoperă aici, coama dealului Rediu-Mârzac... Prin rămurișul îngreunat de zăpadă, al coroanelor, pătrunde tăcută dimineața de iarnă. Trunchiuri uriașe de fagi și goruni străpung ziua cenușie, dar puterea din inima stejarilor pare să crească în ciuda iernii, să crească mereu pentru a dăinui... Urme de lupi taie în curmeziș coama dealului Mârzac. Anton așteaptă să-i vadă cum vin prin pădure, fără zgomot, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în pădure, ca să scurteze drumul spre casă, lăsă drumeagul pe partea stângă și se abătu pe o potecă, umblată doar de sălbăticiuni, dar știută și de ea. Poteca, strâmtă, se îngusta pe măsură ce înainta în inima codrului. Pădurea de fagi și goruni era ciudat de tăcută... Trunchiurile se înălțau către bolta cerului, uriașe... sus, se întâlneau crengile verzi, fragede... iar, acolo încă mai era soare... Acolo sus, tremura un vânticel cald... acolo sus era lumină și zarvă, pentru că acolo cânta mierla neagră
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]