1,645 matches
-
vrut să spună cum i-a dus la școală, cum a vorbit cu învățătoarea, cu profesorii, dar ăsta nu-i dă răgaz... -Asta nu se pune...O să mai vorbim...Și semnează, acum cu negru în arial bond: sărutul :p. Săraca gospodină ce s-a mai năucit cu litera aceea : p. Hai, sărutul o fi un sărut simbolic, transmis de un inspector la stat gospodinelor care își așteaptă, cuminți, bărbații care se spetesc tot pe baricadele statului... dar :p să fie de la
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
nu se pune...O să mai vorbim...Și semnează, acum cu negru în arial bond: sărutul :p. Săraca gospodină ce s-a mai năucit cu litera aceea : p. Hai, sărutul o fi un sărut simbolic, transmis de un inspector la stat gospodinelor care își așteaptă, cuminți, bărbații care se spetesc tot pe baricadele statului... dar :p să fie de la prietenesc, să fie de la prostesc (Doamne ferește!), că n-o fi de la pasional... Și iar privește vinovată spre haina lui bărbată-su din cuier
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de la prostesc (Doamne ferește!), că n-o fi de la pasional... Și iar privește vinovată spre haina lui bărbată-su din cuier care parcă prinsese viață și o învăluia mustrător... A trecut o zi, au trecut două, au trecut trei... Și... aceeași gospodină, același profil, alt mesaj, scris acum cu verde: -Spune-mi mai multe despre tine... Femeia, supusă, cu gândul la copii, la bărbat și la necazurile care s-ar putea ivi, a început să turuie: că a spălat vasele, că a treminat
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
zile borșul, că a cârpit pantalonii lui bărbatu-su, că a dus copii la școală...doar, doar l-o convinge că ea nu e ca altele... ea nu stă o clipă. Ăla de colo: -Vreau să ne întâlnim... Tăcere... tăcere... Gospodina simte că moare de necaz...cum? nu a explicat bine? Simte cum cade din picioare. -Cum se poate? -Femeie... vorbești cu statu... ce mama mă-si... Crezi că inspectorii de la stat au timp de familie, de neveste...ei fac bine
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
se făcuse rău... Hai, să explice... Da, ce te pui cu statul...ăștia nu ascultă, domnule, de nimeni... ei sunt legea... ai călcat strâmb, ăla ești... Ar fi vrut el să se angajeze măcar portar la stat...în locul bărbatului femeii... gospodinei...dar ăla se ținea bine... Mai ieșea uneori din casă... Profilele, cu sutele după el...La semafor era jale...Lumea, tot lume. Când să treacă strada, gloata de profile după el... până treceau cu toții, se făcea roșu semaforul. -Dar ce
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de file. Și-ar vrea din casă să mai iasă, să schimbe vorbe dulci, măcar c-o florăreasă grasă... Dar, fiind toamnă întârziată, și florile au amorțit, iar omul nostru, singur, chiar s-a prăpădit, cu siguranță n-a murit. Gospodina ajunsese mult mai bine. Ea era cuminte, nu știa să-și facă prea multe profile dar nici nu vroia. Acum se emancipase, evoluase, nu prea mai stătea prin bucătărie (avea menajeră), nici nu-și mai ștergea lacrimile cu prosopul de
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
băutură din ulciorul de colo de sub masă. Eu am să încropesc ceva de mâncare cât ai clipi... Am urmat sfatul bătrânului și îndată din cele două ulcele adia miroaznă îmbietoare de fragi... Bătrânul a început să migălească ca o adevărată gospodină. Până să mă dumiresc ce pregătește în cotlonul lui, m-am trezit cu o mămăligă aurie răsturnată pe un fund de lemn și cu două străchini în care aburea o tochitură de îți lăsa gura apă... Călugărul a tăiat mămăliga
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de Petriceicu voievod la 2 februarie 1673 (7181), firea a fost străpunsă de zvon de corn. Venise timpul să plec către grădina din poiană... Cu pas grăbit și am ajuns îndată... Bătrânul tocmai terminase de așezat pe masă - ca o gospodină adevărată - toate cele bunătăți... De bine ce ai venit, ne-om așeza la masă, fiindcă - după cum se zice - mi s-o lipit burta de spinare. Voiam să-i spun că nici eu nu eram departe de această stare, dar m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din mâncare. Călugărul mă privea întrebător: Apoi așa o bunătate nu am mai mâncat de pe când biata mama o pregătea din ciupercile culese de mine. Bătrânului i-au lucit ochii și zâmbetul i-a luminat chipul, așa cum șade bine unei gospodine când o lauzi... După ce om rosti și rugăciunea către Cel de Sus pentru îndestulare, nu scapi fără să tragi un pui de somn. Pe urmă ne-om întinde la... cislă. I-am urmat sfatul întocmai. Pe bătrân l-am lăsat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
obișnuit să te știu în preajmă în orice clipă - chiar și în vis - și acum... Până mâine mai este, fiule. Așa că hai să dereticăm oleacă prin chilioară. Când am sfârșit treaba, bătrânul și-a rotit privirea prin încăpere, ca o gospodină, și a conchis: Am făcut-o și pe asta. Acum nu ai decât să îngădui gazdei să-și omenească musafirul. Și nu cu oarece acolo, ci cu... ceva ce nici nu visezi... Asta e singura dată când m-ai prins
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ceva, fiule? „Măi, să fie! De unde până unde plăcinte poale-n brâu? S-o fi pricepând el să le facă, dar când a avut vreme să le migălească? Aici îi lucru cu dichis... Tare mă tem că-i mână de gospodină la mijloc... Păi n-am auzit eu - ca prin vis, ce-i drept - dar am auzit un dialog între călugăr și o femeie în grădina din poiană? Și strașnic mai semăna cu unul cunoscut de mine!... Dar care-i acela
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cel puțin, nu atunci. —Alcool, a continuat următorul bărbat. —Alcool. —Alcool. —Droguri, s-a auzit o voce de femeie. Droguri! Mi-am sucit gâtul ca s-o văd mai bine. Tipa avea vreo cincizeci de ani. Probabil că era o gospodină dependentă de tranchilizante. Păcat! Pentru o clipă, îmi închipuisem c-o să am cu cine să mă joc. —Droguri, a spus o voce de bărbat. M-am uitat la el și am simțit cum mi se accelerează pulsul. Era un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
întrebat surprinsă o parte din mine. Cui îi pasă? mi-a replicat o altă parte a creierului. E un mincinos acum. OK? Nu ți-ai ales iubitul prea bine, mi-a spus Celine aruncându-mi unul din surâsurile alea de gospodină grăsuță, care frământă pâine. Chestia asta m-a dat pe spate. O secundă nici n-am știut ce să spun. După care mi-am revenit. De fiecare dată când ai dubii, apelează la complimente. —Știu, am răspuns serioasă. Ai perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
exact de trei ori“.) —Curly Wurly? a sugerat Chris. —N-am spus un minut mai devreme că nu dau o grămadă de bani ca să mănânc niște găuri? — Și întotdeauna ciocolata cade, a adăugat Clarence. —Double-Decker? a zis Nancy. Nancy era gospodina în jur de cincizeci de ani, dependentă de tranchilizante, iar asta era prima dată când o auzeam vorbind. Discuțiile despre ciocolată pătrunseseră până în lumea crepusculară în care Nancy părea să trăiască. —Nu. —Fry’s Chocolate Creme? a sugerat Sadie-sadica, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să-ți amintești de copilărie, ar trebui să anunți asta în timpul ședinței de grup, mi-a zis Chris. Doamne, e rândul meu! a exclamat el sărind în picioare și alăturându-i-se lui Misty. John Joe rotea coarda împreună cu Nancy, gospodina dependentă de Valium. Cu toate că toată lumea se mișca stângaci și toți cădeau prin cameră, Nancy și John Joe erau puțin cam prea necoordonați. De fapt, Nancy abia reușea să se țină pe picioare. L-am privit pe Chris în timp ce sărea coarda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Anna, singura persoană cu care putusem să mă compar și să zic: „Ei, cel puțin n-am ajuns la fel de rău ca ea“. 56tc "56" Zilele treceau. Oamenii veneau și plecau. Clarence și Frederick au plecat. Ca și biata catatonică, Nancy, gospodina dependentă de tranchilizante. Până în ultima zi, înaintea plecării, oamenii îi puneau o oglindă sub nas ca să verifice dacă mai respira. Iar noi, ceilalți, glumeam propunându-i să-i cumpărăm o trusă de prim-ajutor pentru lumea de-afară. O trusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sinucigași. La vremea respectivă, izbucnisem într-un hohot de râs. Acum îmi dădeam seama că Phil nu glumise deloc. Eu simțeam câte puțin din ambele tendințe. Capitolul treisprezecetc "Capitolul treisprezece" Cuiul înfipttc "Cuiul înfipt" Sally Jones nu era decât o gospodină obișnuită dintr-o suburbie. Asta până în ziua când a înlocuit Windex-ul1, tocănițele și ședințele cu părinții cu cătușe, jucării sexuale și orgii... N-am mai putut să continuu. În dimineața aia, ajunsesem la birou sperând c-o să fiu în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
contractuală bazată pe subjugarea domestică a femeii. Eva încercă să înțeleagă ce-i spune Sally și se trezi cuprinsă de un sentiment de vinovăție, fiindcă nu înțelegea și fiindcă era complet degradant să te simți mândră de calitățile tale de gospodină, iar ea chiar se simțea așa. Și apoi mai era și chestia pe care o făcuse Henry cu păpușa aia. Nu era deloc în stilul lui Henry să facă așa ceva și, cu cât Eva se gândea mai mult, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mâlul și buruienile care i se lipiseră de piele când se dăduse jos. în timpul procedurilor își pierduse partea de jos și își sfâșiase partea de sus a pijamalelor ei limonii, așa că în zorii zilei nu mai semăna aproape deloc cu gospodina obsedată de pe Parkview Avenue, nr. 34, ci mai degrabă cu o finalistă la categoria grea a campionatului feminin de lupte în noroi. Pe lângă asta, mai îi era și teribil de frig și se bucură când soarele se ridică pe cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
-mă. Nu-mi plac eșuații, declasații. Mult mai interesant de partea asta a ierarhiei! Nu doar mai folositor. Mai interesant, crede-mă. Irina reintră în șuvoiul străzii. Bătrâni cu sacoșe, elevi în costume de mușama, agenți în uniforme și fără, gospodine alergând de la un magazin la altul, de la o coadă la alta, țânci pitiți prin ganguri, aerul încins și prăfos al goanei diurne. Buldozere, macarale, escavatoare, orașul asediat de șenilele și loviturile și zgomotul prăbușirii. Fum gros și nori negri, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
definitiv pe mască? Dominic tocmai voia să ridice privirea, când vocea ghidului se înălță, brusc, peste tonalitatea obișnuită. — A, iată tovarășa secretară. Înseamnă că ședința biroului executiv s-a încheiat. Iată, puteți vorbi chiar cu tovarășa... Lângă dactilografă aparuse o gospodină scundă, modest îmbrăcată. Fustă groasă, gri, jachetă de lână tricotată, albastră. Ochelari, nas lung, păr puțin, încâlcit. Întindea o mână mică, umedă, cu unghiile tăiate până la carne. — Ați venit, desigur, tot pentru noua lege. Este o măsură de stat, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Am pregătit prânzul. Să merg să-l încălzesc. Ia te uită, domestica reînviase. Peste o clipă, ne vom freca la ochi, parcă nici n-am fi auzit vreodată subtila disertație. N-a fost decât o vedenie, stăm în fața aceleiași tăcute gospodine dintotdeauna, n-avem decât să contemplăm la nesfârșit leguma spălăcită și bleagă, somnolând în fața noastră. Pauză lungă lungă. Profesorul repetase de câteva ori gestul de refuz: n-avea nici un chef de mâncare. Femeia nu-l vedea, însă, și nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în joia fără alcool, câteva săptămâni după plecarea Antoniei. Probabil câteva zile, acolo unde voi ajunge, mă va mai urmări imaginea Portiei, roșie la față, cu ochii verzi boldiți în ecranul PC-ului, mânecile suflecate lăsându-i brațele opărite de gospodină unguroaică, învârtind în același sens în găleata de cositor o supă de moluște cu miros de adidași sau de mâncare reîncălzită. Fața Portiei, brațele ei, părul au o culoare parcă ar bate-o bărbat-su în fiecare seară, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vinde n-are decât să curețe și să dezinfecteze până o da în turbare. Nevoia ne învață multe, dragostea mea, să furăm, să cerșim, să ne umilim, dar trebuie să recunosc: ești complet lipsită de orice fel de aptitudini de gospodină. Harul de mamă și curvă ți-o fi retezat din scurt pornirea nativă de a deretica și curăța, mă rog, sunt niște luni de când nu ne mai permitem detergenți. N-ar fi cel mai mare neajuns, dar gândește-te, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
era o zi superbă; razele soarelui se revărsau prin ferestrele imense din spatele meu, Învăluind măsuța de cafea Într-o strălucire aurie și Înveselind canapeaua roșie. Nu se vedeau decât câteva gâze de praf În lumină, mărturia că Rachel era o gospodină desăvârșită. Ea și Lou fumau, chiar și eu simțindu-mă tentată să cer o țigară. Se vedea că suntem Încordate. Cuvintele lui Rachel atinseseră un punct sensibil; când mă sunase și mă rugase să dau pe la ea, avusesem impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]