1,864 matches
-
Robert, Dictionnaire alphabétique & analogique de la langue française, Société du Nouveau Littré, Paris, 1973 ebr. ebraic egipt. egiptean engl. englez FEW Walter von Wartburg, Französisches etymologisches Wörterbuch: eine Darstellung des galloromanischen Sprachschatzes, Bonn...Basel, 1929- fr. francez germ. german gr. grecesc got. gotic isl. islandez istr. istroromân it. italian it. merid. italian meridional î. H. înainte de Hristos lat. latin lat. cl. latin clasic lat. ecl. latin ecleziastic lat. med. latin medieval lat. pop. latin popular magh. maghiar MDA Academia Română, Micul dicționar academic I-IV
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
-rățoi, curcă (< sl. kurka) -curcan. Termenii latinești anser „gâscă“, anas „rață“ nu s-au transmis decât la nivelul unor dialecte romanice. Termenii actuali pentru „gâscă“ sunt, în limbile romanice occidentale (fr. oie, it. oca < lat. auca < avis „pasăre“; sp. ganso < got. *gans, cf. germ. Gans), mai noi, ca și cei pentru „rață“ (fr. canard, sp. pato). Numele păsării tinere, rom. pui < lat. *pulleus < pullus „pui de animal“, în general, dar și „pui de găină“. castor, breb, biber Cu aceste trei sinonime
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în cele din urmă limbile proprii, ca urmare a procesului de bilingvism; unele dintre aceste împrumuturi s-au transmis, prin intermediul latinei, și limbilor romanice. Precizez că nu trebuie confundat termenul germanic cu german. Primul termen se referă la populațiile migratoare (goți, vizigoți, longobarzi), dinaintea constituirii limbilor germanice actuale, în timp ce german se referă la poporul german și limba lui actuală. Pe de altă parte, elementul germanic reprezintă superstratul limbilor romanice occidentale. Pentru română, acest rol l-a avut influența veche slavă. În
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Orient. În Occident, contactul dintre cele două populații a durat câteva secole, în decursul cărora populațiile germanice s-au romanizat. În Orient, germanicii au stat mai puțin timp, fiind dizlocați de huni. Cel mai mare grup migrator germanic din Dacia, goții, au stat în această regiune relativ puțin, două-trei secole, fiind împinși spre sud de invazia hunilor. Din timpul cât au stat în Dacia, goții au lăsat urme materiale într-o arie cu o romanitate mai puțin intensă (curbura exterioară a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
stat mai puțin timp, fiind dizlocați de huni. Cel mai mare grup migrator germanic din Dacia, goții, au stat în această regiune relativ puțin, două-trei secole, fiind împinși spre sud de invazia hunilor. Din timpul cât au stat în Dacia, goții au lăsat urme materiale într-o arie cu o romanitate mai puțin intensă (curbura exterioară a Carpaților, unde a fost descoperit și celebrul Tezaur de la Pietroasa). Aici a activat Wulfila, un episcop got de lângă Dunăre, care în anul 341 a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Din timpul cât au stat în Dacia, goții au lăsat urme materiale într-o arie cu o romanitate mai puțin intensă (curbura exterioară a Carpaților, unde a fost descoperit și celebrul Tezaur de la Pietroasa). Aici a activat Wulfila, un episcop got de lângă Dunăre, care în anul 341 a realizat prima traducere gotică a Bibliei. Explicația absenței unor elemente germanice sigure din română trebuie căutată în faptul că nu a existat un contact îndelungat între cele două populații, care să ducă la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
albanez arh. - arhaic arm. - armenesc arom. - aromân bașk. - bașchir bg. - bulgar bis. - bisericesc cf. - confer comp. - compară cum. - cuman cuv. - cuv nt dat. - dativ deriv. - derivat dial. - dialectal dim. - diminutiv engl. - englez fr. - francez frig. - frigian gen. - genitiv germ. - german got. - gotic gr. - grec i.e. - indoeuropean ind. - indian irl. - irlandez isl. - islandez it. - italian înv. - învechit lat. - latin let. - leton lit. - lituanian lusj. - lusaciana de jos luss. - lusaciana de sus m. - masculin magh. - maghiar n. - neutru neg. - negație nom. - nominativ nord
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se face nu pentru a afla sursa cuvântului, ci pentru a-i înțelege continuitatea lui specifică în limba respectivă (gard, grajd, grădină, gardină, ogradă, îngrădi) în comparație cu alte limbi (alb. gardh, pol. grodza, magh. kerités, vprus. sardis, lit. gar̃das, got. gards „casă“, germ. Garten, fr. jardin, lat. hortus, vgr. hortos etc.) și pentru a-i putea explica structura derivativă prin propria constituire și evoluție. Astfel, rom. vatră este un cuvânt analizabil: va-tr-ă, în structura căruia primul component înseamnă „în“, ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
apărată de Cantemir prin două serii de argumente: unele, de logică istorică, altele - de limbă. Primul argument istoric se bazează pe aducerea coloniilor romane în Dacia „cu mult înainte ca limba romană să se fi alterat în Italia din pricina năvălirilor goților și vandalilor”: romanii din Dacia nu s-au mai întors în Italia, astfel că ei nu și-au putut altera limba cu limba acelor năvălitori. Acest argument izvorăște din perceperea statică a limbii, în care orice modificare înseamnă alterare sub
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în favoarea latinității sunt aduse „cuvinte latine pe care limba italiană nu le cunoaște deloc, iar în limba moldovenească se găsesc până astăzi”, explicația fiind că „limba moldovenească nu cunoaște nici un fel de nume și verbe venite din limba italienilor de la goți, vandali și longobarzi” (Ib.). Pentru a proba acest lucru, Cantemir citează pe lat. incipio, pe care „italianul îl redă prin cuvântul barbar commincio, pe când moldoveanul prin cuvântul continuat din limba latină alterată încep. În aceeași situație s-ar afla albus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a încerca; a măsura”, fr. mire „semn fix, jalon”, mirer „a privi cu atenție”, lat. mirus „frapant”, lit. mierà „măsură”, got. mēla „sac, măsură (de cereale)”, cu prefixul ni„în, la” a rezultat sensul „la fix, exact”. Cf. rs. nameren „a avea intenția”, bg. namerea se „a se nimeri, a se întâmpla”. La bază se află mir „totul, lumea”, ειρηνη, al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
13). Luând 107 ca an al nașterii și asociind acestuia numele de roman în Dacia, Cantemir opune purității etnice și vechimii românilor „neamurile din apusul Europei (care), măcar că astăzi mari, tari și evghenisite, alți părinți nu-și pot cunoaște, în afară de goți, vandali, unni, sclavoni, adică ale Schythiei înghețate rumpturi” - mai ales Italia, pe care „atâta zămintitură de varvari au cuprins-o încât pe cel hiriș roman a-l alege dintre varvari nu-l poate cineva” (HVR, p. 11). Excepție fac germanii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romanitatea primilor descălecători până la cel de al doilea descălecat, când aceasta se vulgarizează. Cea mai apropiată ca aspect sonor de Io este forma italiană io, după care vezi lat. ego, vgr. εγο, germ. ich, vsl. ază, vind. Ahám, vpers. adam, got. ik, arm. es, fr. je, engl. I etc., ceea ce nu poate însemna altceva decât că suntem în prezența unei pronunțări autohtone a formei eu. Țânțari, așa este denumită populația aromână din Macedonia, primul mare centru statal al romanității orientale în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mult mai multă populație romană decât în alte părți, „iar poporului celui premulțitu cu anevoie este a i se schimba limba”, aceasta cu toate că după ce au descălecat romanii în Dacia multe ginți barbare au trecut și au și locuit acolo, precum goții și gepizii, popoare nemțești, hunii și avarii, vițe schitești, întrucât „inima cea boierească a lor, a nu se mesteca în căsătorie cu muieri de soi străin, au împiedicat stricarea limbii romane prin limbi varvare”; și apoi „nici nu și-au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romană s-a strămutat și mai tare. Iar în Italia limba cea veche a poporului sa amestecat cu cea a longobarzilor care s-au așezat acolo „unde până azi sub numele de italieni locuiesc”. Totuși neamurile germanice ale longobarzilor și goților, o spune și Toppeltin din Transilvania, nu au strămutat prea tare limba romană populară din Italia. Schimbarea au făcut-o mai târziu învățații italienilor, mai cu seamă poeții Dante, Boccaccio, Petrarca. Aceștia, continuă Maior, „putem zice că au făcut limba
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
condiții Philippide caută să raporteze cât mai multe elemente nelatine la perioada latinei balcanice fiind sigur că va găsi pentru aceasta sprijin la neamurile germanice ale căror strămoși erau considerați primii veniți în Europa. Sunt avuți în vedere mai întâi goții, care ar fi mai rămas după plecarea lui Alaric și a lui Theodoric și și-ar fi păstrat limba, unii dintre ei, „chiar până în prima jumătate a secolului al XI-lea”, și ar fi exercitat „o influență atât de puternică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
curioasă prevenirea (câteodată din motive patriotice, altă dată din motive pur intelectuale) contra vreunor eventuale elemente gotice ori vechi germane din limba română, cu care au pășit învățații până astăzi”, citându-i în această privință pe Petru Maior („Nici un cuvânt got nu există în limba română”) și pe Hasdeu („Noi nu găsim nici o umbră de necontestabil gotism, măcar în două optimi ale unei singure vorbe”), după care s-ar fi născut clișeul „după cum se știe” folosit de Ovid Densusianu: „Comme on
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ne contient aucun élément germanique ancien”, în timp ce Sextil Pușcariu vorbește de „complecta lipsă de cuvinte germane în limba română” (I, 350). Pentru a proba pătrunderea cuvintelor gotice în limba latină Philippide citează, după inscripții, pe brutis „noră” (germ. Braut „logodnică”, got. bruths „femeie tânără”, care ar fi pătruns și în franceză: bru „noră”. În realitate baza acestor forme este preindoeuropeană, cu reflexe și în germ. Frau „soție”, și în sl. brat „frate”, și în lat. frater „frate” (φράτωρ), iar la sensul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din limba română, „căci iarăși se poate întâmpla ca unul ori altul din cuvintele date de autor să fie într-adevăr de origine veche germană”, cu deosebirea că Giuglea „le pune pe ale sale pe socoteala mai puțin a 28 goților și mai mult a longobarzilor, cu care românii ar fi venit în contact încă de prin secolele II-III în regiunea de pe cursul de mijloc al râurilor Drava și Sava”, pe când longobarzii ar fi coborât acolo, după Philippide, mai târziu, pe la mijlocul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
suf. -oiu, a se screme, stinghie, strung, a se zgribuli, unele dintre ele propuse și de Loewe și întărite de Giuglea (I, 352). Prețuirea pe care Philippide o arată germanismelor provine din credința lui inițială că vechii germanici, în special goții, au fost singurul neam în stare să opună rezistență romanizării și să influențeze limba latină înaintea sau în procesul trecerii acesteia la română. Nu poate fi trecut cu vederea faptul că în alt loc el vorbește de „repedea transformare” a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în perioada cât a durat procesul de romanizare (I, 285 urm.). Enumerarea începe cu trei neamuri germanice: marcomanii, germanii și germanii astigi (= vandalii), continuă cu cinci neamuri trace: besi, costoboci (= daci), carpi, bastarni, sarmați, după care urmează neamul germanic al goților, lista fiind încheiată de slavi pe care are tendința să-i eșaloneze atât de-a lungul perioadei latine din Moesia Superior cât și pe parcursul perioadei de răspândire a românilor în stânga Dunării și în Balcani. Astfel se asigura teoretic preluarea latinei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
materialului lingvistic prin formulele silabică, aglutinantă și flexionară de limbă. „Începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea d. Hr., spune S. Pușcariu, apar în Dacia seminții germane. După marcomani, cu o sută de ani mai târziu, vin goții, cărora Aurelian le cedează provincia. De asemenea prin ținuturile locuite de strămoșii noștri, sau prin apropierea lor, trec vandalii și longobarzii, se așează herulii și mai ales gepizii, care stăpânesc mai mult de o sută de ani o parte a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din Tralles, Aetius din Amida, Paul din Egina și Jac Psycristul. Oribas (sec. IV) era din Pergam, ca și Galen. A făcut studii în Alexandria. Prieten cu împăratul Iulian și medic la curtea acestuia, cade în dizgrație, este exilat la Goți, revine rechemat cu onoruri și apoi întreprinde o enciclopedie medicală monumentală, rămasă în parte, și din care face un compendiu care ajunge curs în școlile superioare de medicină. Filosof și medic, se remarcă mai ales prin remedii, farmacopee și în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
contribui și eu cu niște picturi sau cu niște schițe. Mi s-a părut nostim săîncerc. În clipa aceea intră Phil, cu iPodul lui nou agățat de gât. Cânta În gura mare, nimerind corect cam o notă din șapte. —We got to install microwave ovens.... We’ve got to move these refrigerators... We’ve got to move these color TVs... 1 Ronnie se hotărî să intre și ea În joc. Începu să dea din șolduri și să cânte la polonicul ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cu niște schițe. Mi s-a părut nostim săîncerc. În clipa aceea intră Phil, cu iPodul lui nou agățat de gât. Cânta În gura mare, nimerind corect cam o notă din șapte. —We got to install microwave ovens.... We’ve got to move these refrigerators... We’ve got to move these color TVs... 1 Ronnie se hotărî să intre și ea În joc. Începu să dea din șolduri și să cânte la polonicul ținut pe post de microfon. Stimulat de nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]