16,018 matches
-
El este doar vehiculul dintre lumi, simbolul „spațiu-timp” întrupat într-o ființă fantastică, vorbitoare, ce aparține și prin culoare - în contrast cu întunecata, pestrița ghionoaie - binelui și vieții. Deși încovoiați de efort, țăranii, aceste „combine” vii intrate cu secera în lanul de grâu, sclipesc optimist, incandescent în lumina orbitoare a soarelui de vară. Modul expresiv, în manieră naivă, în care este exprimată mișcarea, se înscrie ca încă o reușită a picturii lui Gheorghe Boancă. Reprezentativă pentru viziunea pictorului este compoziția cu un subiect
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
decât să se însoare, a fost obligat de voie de nevoie să se căsătorească cu o fată din satul vecin. Și cum zicala este adevărată. „Averea mărită muerea” și Toader - fecior frumos, cu părul blond, ochii albaștri, mustăcioara lui - spicul grâului, fața lui ca spuma laptelui, de statură mijlocie, se pricopsise cu o femeie mai în vârstă decât el, mai înaltă, mai grasă, cu o față lungă, neagră și încruntată la figură, de-ți venea să tot fugi de ea. Cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
colectivul, Chimircan a ajuns mare brigadier la C.A.P., el ponta, el tăia, el spânzura. Și cum fiecare își dorea o văcuță lângă căsuță, tot așa și ai mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
brigadier la C.A.P., el ponta, el tăia, el spânzura. Și cum fiecare își dorea o văcuță lângă căsuță, tot așa și ai mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi așa o zi, iar a doua zi, pe când soarele se afla sus ca de vreo două sulițe, a venit brigaderul cu un compas în mână și a început să răcnească că stricăm grâul și că ne arată el nouă. Fratele meu avea vreo paisprezece ani, iar eu aveam cu doi mai mult ca el. Cum aveam amândoi coasele la noi, ne-am luat după el. Spunându-i până când o să ne arate, să stea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
avea vreo paisprezece ani, iar eu aveam cu doi mai mult ca el. Cum aveam amândoi coasele la noi, ne-am luat după el. Spunându-i până când o să ne arate, să stea că îi arătam noi ... și după el prin grâu. Chimircan fugea cât putea, căci nu era un om voinic, avea la vreun metru cincizecișicinci și slab și rău, nevoie mare, răcnea cât îl ținea gura. Oi, Arghi! Nu mă lăsa, mă omoară copiii ... Nu mă lăsa! Nu mă lăsa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cameră cu tindă - ce era cu față la vale - vale însemnând apus. Avea la fiecare cameră câte un geam, orientate tot către apus, iar casa avea o singură intrare și avea o prispă înaltă. Casa era acoperită cu paie de grâu, când plecau de acasă încuiau ușa de la intrare într-un mod foarte autentic. Proptea mătura în ușă, mătura era de mălai (sorg), dar era roasă de vremuri așa că atunci când nu era nimeni acasă se știa după încuietoare (mătură). Aron a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
refuzat să preia ștafeta de vrăjitoare și acum se răzbună. O babă, tot o vrăjitoare, le-a spus că Vrăghioaia a îngropat sub pragul de la ușă din interiorul casei un cap de mort, iar în interiorul capului a pus fasole, grăunțe, grâu și alte oase mai mici. Să caute acolo să scoată capul, să-l ducă la cimitir și să-i facă groapă și să-l îngroape creștinește, dar toate acestea după ce va muri Zavastia, că de acum nu mai are mult
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Zavastia, conducând-o pe ultimul drum alături de toată suflarea satului. Foarte multe femei au jelit-o. Întorși acasă, au săpat sub pragul de la ușa din interiorul casei și au găsit într-adevăr un cap de om umplut cu fasole, grăunțe, grâu și alte oase de diferite mărimi. Au dus capul și celelalte oase și le au îngropat lângă o cruce în cimitirul satului, dar nu i-au făcut slujbă de înmormântare, după cum a spus baba aceea. Au zugrăvit în casă, dar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pentru că erau mulți, de nu mai încăpeau. Zile fierbinți Soarele dogorea tot mai tare de la o zi la alta, lanurile își schimbau înfățișarea, colorându-se din ce în ce mai mult. Arșița zilelor de vară grăbea cu fiecare clipă ce trecea coacerea spicelor de grâu. Bărbații și femeile se pregăteau pentru secerișul grâului. Toată suflarea satului, cu mic cu mare, se muta pe câmp cât era ziulica de mare. De la un capăt la altul al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fierbinți Soarele dogorea tot mai tare de la o zi la alta, lanurile își schimbau înfățișarea, colorându-se din ce în ce mai mult. Arșița zilelor de vară grăbea cu fiecare clipă ce trecea coacerea spicelor de grâu. Bărbații și femeile se pregăteau pentru secerișul grâului. Toată suflarea satului, cu mic cu mare, se muta pe câmp cât era ziulica de mare. De la un capăt la altul al ogorului se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un fond galben, auriu, uneori mișcându-se, alteori părând
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
se puteau vedea niște mogâldețe albe prăfuite pe un fond galben, auriu, uneori mișcându-se, alteori părând statice, toate în funcție de distanța de la care erau văzute. Când te apropiai de acele ființe umane încovoiate de șale, observai cum tăiau spicele de grâu cu securea și le făceau polog. Familiile care aveau copii mai mari îi puneau pe aceștia să adune poloagele de grâu și să le lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea bărbatului. Snopii erau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de la care erau văzute. Când te apropiai de acele ființe umane încovoiate de șale, observai cum tăiau spicele de grâu cu securea și le făceau polog. Familiile care aveau copii mai mari îi puneau pe aceștia să adune poloagele de grâu și să le lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea bărbatului. Snopii erau adunați în clăi făcute în formă de cruce, ca semn al binecuvântării divine a recoltei de grâu și, totodată, să nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să adune poloagele de grâu și să le lege în snopi. Unde nu avea cine să lege snopii, sarcina îi revenea bărbatului. Snopii erau adunați în clăi făcute în formă de cruce, ca semn al binecuvântării divine a recoltei de grâu și, totodată, să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe culmea dealului, pe islazul satului, se făcea aria, locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
făcute în formă de cruce, ca semn al binecuvântării divine a recoltei de grâu și, totodată, să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe culmea dealului, pe islazul satului, se făcea aria, locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
grâu și, totodată, să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe culmea dealului, pe islazul satului, se făcea aria, locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua zi de dimineață. După ce se aduna grâul la arie, mai mulți
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua zi de dimineață. După ce se aduna grâul la arie, mai mulți gospodari din sat, cu boi buni, mergeau și aduceau mașina de treierat, batoza lui Gânju și motorul cu aburi, care pornea și purta curelele batozei. Dar pentru adusul batozei era nevoie de tracțiune,aceasta fiind asigurată
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
sat, cu boi buni, mergeau și aduceau mașina de treierat, batoza lui Gânju și motorul cu aburi, care pornea și purta curelele batozei. Dar pentru adusul batozei era nevoie de tracțiune,aceasta fiind asigurată de către gospodarii care aveau de treierat grâu. Aceștia trebuiau să meargă cu 16 perechi de boi, uneori cu 20-25 de perechi, în funcție de starea drumului și de mărimea boilor. Când începeau să urce panta cu motorul tras de boi, se auzea strigătul flăcăilor, cale de câteva poște: Hăis
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
metal cu două osii și patru roți pe care se deplasa când era mutată de la o arie la alta. Batoza avea multe roți purtate de diferite curele ce puneau în mișcare niște valuri valțuri, niște cai care băteau spicele de grâu. Batoza era prevăzută cu niște suflante ce vântura grâul, totodată mai avea și niște site. Cu alte cuvinte, era de o complexitate colosală pentru acele vremuri. La șasiu avea atașat un proțap de care era agățată când era transportată. Printre
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
se deplasa când era mutată de la o arie la alta. Batoza avea multe roți purtate de diferite curele ce puneau în mișcare niște valuri valțuri, niște cai care băteau spicele de grâu. Batoza era prevăzută cu niște suflante ce vântura grâul, totodată mai avea și niște site. Cu alte cuvinte, era de o complexitate colosală pentru acele vremuri. La șasiu avea atașat un proțap de care era agățată când era transportată. Printre toate roțile pe care le avea în componența ei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
care parte, pe stânga sau pe dreapta că eram mic și nu l-am întrebat pe tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a avea apă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a avea apă în caz de incendiu. Când termina țăranul de treierat și dădea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]