1,047 matches
-
din Mizil și am plecat la Brazi, să încerc să muncesc pe un șantier de construcții. Căsătoria În primăvara lui 1965 am auzit din întâmplare (și aceasta o socotesc lucrare rânduită de Dumnezeu) despre o fată, dintr-o comună vecină, Grădiștea, la 6 kilometri de Sălciile, în vârstă de 35 de ani, care lucrează croitoria și așteaptă un bărbat care nu bea, nu fumează, nu bate nevasta și nu înjură. Am zis în sine: „Fata asta, pe mine mă așteaptă”. Era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
văduvă ori divorțată ori cu soțul plecat la război. În URSS voia să îl treacă și pe fiul său pentru care solicitase numeroase articole vestimentare precum și încălțăminte. Cuplul Alexei și Aneta Tufaniuc, voiau să se reîntoarcă în satul Gălbinița, com. Grădiștea, jud. Tighina. Bărbatul se născuse în 1919 iar femeia în 1922. Pe 3 noiembrie 1944, învățătorul basarabean Ciobanu Constantin domiciliat în satul Ciobalacia, jud. Cahul, semnase o chitanță pentru suma de 8.000 de lei ce-i primise de la Prefectura
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Pentru cadrele de penitenciar, aceste cursuri aveau, În general, o durată cuprinsă Între 30 și 45 de zile și se organizau, În anii ’70-’80, de exemplu, la școala militară pentru perfecționarea cadrelor active și pregătirea ofițerilor de rezervă de la Grădiștea. Ele constau În cursuri de pregătire militară și de specialitate (profil penitenciare), iar În urma absolvirii acestora se acordau un certificat de absolvire, note și un(o) calificativ (apreciere) general(ă) de către comandantul cursului. Cursurile de reciclare nu difereau foarte mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
marile contracte între firmele de stat românești și cele occidentale, de genul "Dunărea", "Terra", "Argus" etc., toate încadrate cu ofițeri DIE (Direcția de Informații Externe), recrutați din ASE (Academia de Studii Economice), instruiți apoi în școlile Securității de la Băneasa, Brănești, Grădiștea. Rolul firmelor căpușe fiind acela de a obține comisioane din O.V. (operațiuni valutare), prin care să fie alimentate conturile personale secrete ale clanului Ceaușescu din Austria și Elveția, conturi estimate în decembrie 1989 la câteva miliarde de dolari. Noii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
i-a plăcut, se pare să oprească pentru o clipă "roata vremei" și să dureze pentru viitorime o imaginară Sarmisegetuza. Că e un construct "de cugetări" nu ne îndoim: nu avem informații ca poetul să fi văzut cetatea dacilor de la Grădiștea Muncelului. A văzut Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, dar nici una dintre ele nu sunt ridicate pe "stâncării", între prăpăstii cu creste de piatră. Or, Sarmisegetuza lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
În aceste liste am identificat trei români care obțineau licență în cadrul Școlii de Științe Politice și Sociale: Marin Alexandrescu din București (1898-1899), titular din același an și al unui doctorat în drept, așa cum am semnalat mai sus, Vasile Berceanu din Grădiștea (1899-1900), la secțiunea științe economice, si C. Atanasescu-Palladini din Craiova (1913-1914), la cea de științe politice și administrative. Dintre 166 de licențiați, 70 erau din afara Belgiei, după cum urmează: 18 din Bulgaria, noua din zona poloneză, câte șase din Rusia și
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a Politehnicii ieșene, înființată în anul 1937. Odată cu declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1941, Gh. Burlacu a fost convocat pe front și a participat la eliberarea teritoriului românesc. După scurt timp, la 19 iulie 1941, în localitatea Grădiștea de lângă Tighina a fost grav rănit și trimis la spitalul din Brașov, unde a rămas pentru tratament până la 23 decembrie 1941. După o scurtă perioadă de convalescență a revenit la Politehica ieșeană, ce se găsea atunci la Cernăuți. În 1942
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
înaltă, lipsită de ape curgătoare, când s-au stabilit primele grupuri de case, când localitatea a devenit cătun, apoi sat. Interesul de a căuta răspunsuri a apărut odată cu formarea primilor intelectuali din sat, adică, la mijlocul secolului trecut. Până atunci, denumirile: "grădiște", "cetățuia", "la cetate" s-au perpetuat din generație în generație, fără a stârni curiozitatea până la acțiunea de a cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
poate în "noaptea de Sumedru" sau treceam la subiecte serioase, unde speculațiile noastre toponimice se întâlneau cu folclorul istoric al zonei. Așa s-a înfiripat gândul năstrușnic, care ne-a condus la ideea că denumirile vechi: "la cetate", "cetățuia" sau "grădiște" ar putea evoca existența în trecutul mai îndepărtat a unor posibile dovezi privind așezări, locuințe ale străbunilor noștri, pe o cale de comunicație de a cărei importanță eram pe deplin convinși. Așa s-a ivit inițiativa, cu sprijinul fratelui, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
săgeata/ Ș-un șoimel galben” (Coconi - Ilfov). Hrana ajutorului avimorf este și ea impregnată cu simboluri solare, păsări a căror încărcătură simbolică șoimul o cumulează: „Șoim ce-mi aracnește,/ Cu ce-l hărănește?/ Păsări gălbioare/ Prinse-ș după mare,/ După Marea Neagră” (Grădiștea - Ialomița). Replică a puterilor feciorului, șoimul îi augmentează capacitatea biruitoare printr-o ridicare la multiplu de natură magică: „șoimul, al cărui tip simbolic este întotdeauna solar, uranian, masculin, diurn, este un simbol ascensional pe toate planurile, fizic, intelectual și moral
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
părul sur, cu două coarne de câte o jumătate de stânjen de lungi și de largi și cu un ochi în frunte și cu dinții ca la porcii cei sălbateci, așa spun cei care l-au văzut mai de aproape” (Grădiște - Hunedoara). Portretul încarnării terifiante respectă coordonatele imaginarului tradițional reperat în colinde, atât prin specia zoologică aleasă, cât și prin culoarea cenușie a ființei care ține de lumea neagră, dar o regenerează prin sacrificiu pe cea albă. Anvergura de peste un metru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dublului său uman și scapă oferindu-i sora drept ibovnică: „-Stai FătFrumos,/ Nu mă săgeta,/ Căci noi am fost nouă frați,/ Câte-și nouă săgetați,/ Numai eu și-o sor mai mică,/ Cu soarele potrivită,/ Fi-ți-ar ție dăruită.”( Grădiștea - Ialomița) sau fălindu-se cu natura sa eternă: „-Niță nu mă săgeta,/ Că degeaba te silești,/ Pe noi să ne prăpădești;/ Căci noi sîntem vro nouă frați,/ Ce am fost toți săgetați,/ Dar nici unul n-au murit,/ Căci în mare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Neptun dezlănțuit: „Idolița dasupra apei ieșea,/ Din aripi că-mi fâlfâia,/ Vânturi mari că se scornea,/ Valuri mari că se făcea,/ Luntrile de răsturna,/ Năvodarii se-neca,/ Numai vătafu-mi scăpa,/ Cu cuțitele-a vâslit/ Și la mal că a ieșit” (Grădiștea - Ialomița). Marea și scufundarea în apă sunt, după cum vom vedea, o transfigurare a înghițirii inițiatice, iar salvarea vătafului de la înec ia sensul unei călătorii mitice pe tărâmul celălalt, al Haosului precosmic și al unei probe depășite. „Stăpână a apelor primordiale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Fata de măritat coase într-un pat amplu la rădăcina unui copac și are în câmpul vizual domeniul marin: „Pă mare-mi privește,/ Departe-mi zărește,/ Departe pe mare,/ Neagră corăbioară,/ Neagră și smolită,/ De prunturi trântită,/ De valuri bătută” (Grădiștea - Ialomița). Ocupația cu încărcătură mitică a cusutului se desfășoară, așadar, nu în pântecele Gaiei, cum am văzut în basmul din Scheiu de Sus, Dâmbovița, ci în apropierea apelor increatului, pentru a transforma virtualitatea existenței în destine reale, de factură pozitivă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au parcurs ceremonialul inițiatic, colindele de flăcău oferind numeroase exemple ale venirii triumfale de sus, ca indiciu de eroizare. Trăsăturile inițierii masculine se păstrează și în textele adresate fetelor mari, coerența mentalului arhaic fiind deja demonstrată. Într-o colindă din Grădiștea - Ialomița, fata care coase darurile de nuntă într-un leagăn își vede perechea sosind dinspre est, flăcăul fiind, după cum știm, ipostaza umană a soarelui: „Când ochi negri își d-aruncară/ Di-ncotro soare răsare,/ Pe poale de iezerel/ Vede-și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mișcarea avea un caracter social foarte serios, care îngrijorase foarte mult guvernul. Era o prevestire. Răscoalele au fost mai serioase decât au voit să spună ziarele în cele dintâi zile. La Fierbinți au trebuit să intervie, ca și la Greci Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești și Balamuci, vânătorii, călărașii și roșiorii. La Periș, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Dudești, proprietățile au fost devastate, primarii goniți, arendașii cari au fost prinși, bătuți. Armata venind a fost atacată în cele mai multe comune cu pietre, topoare, pari etc.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al III-lea Radu (casele și biserica ridicate de el erau Fărcășele, în Olt); marele stolnic Dumitrașcu Filipescu a ctitorit, în 1642, împreună cu marele postelnic Constantin Cantacuzino, biserica din Filipeștii-de-Târg; marele vistier Bunea Grădeșteanu (ctitor, în 1657, al bisericii din Grădiștea, Vlașca, unde își avea curțile; mai înainte - în 1654 - ctitorise schitul Bunea); Tudor Greceanu și-a sfârșit viața îmbrăcat în rasă monahală și, cu siguranță în schitul pe care el l-a ctitorit în satul Greci; Șerban Greceanu, fratele cronicarului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
76-'77. S.B.: Dar de ce așa de târziu? D.T.: Așa m-a programat Comisariatul. S.B.: Erați profesor când ați făcut armata? D.T.: Da, eram profesor la liceu. S.B.: Unde ați făcut-o? D.T.: La 1 decembrie am fost convocat la Grădiștea, lângă București, în județul Giurgiu. Ne-am dus cu trenul până la București și de acolo ne luau cu autobuzul. Am revenit după șase luni, în mai-iunie. S.B.: Ați făcut la Securitate. D.T.: Da, la Ministerul de Interne. S.B.: Cum a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au fost în sfera puterii politice: relația cu Securitatea. Sunteți ofițer în rezervă al Ministerului de Interne. Doru Tompea: Ca mulți alții care au făcut armata la termen redus la Ministerul de Interne. Eu am făcut armata în 1976-1977, la Grădiștea. Am fost convocat la Comisariatul Militar Județean chiar pe 1 decembrie 1976 și îmbarcat astfel încât abia la destinație am aflat că am fost recrutat la o unitate a Ministerului de Interne. În timp, mi-am dat seama că acolo făcea
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
termenii lui Michel Tournier - devine mult mai mult decît un jurnal de creație. El devine, prin intermediul creației, un jurnal de supraviețuire cu multiple niveluri: un copios jurnal de lecturi; un jurnal de amintiri și reverii ce ne poartă, mereu, spre Grădiștea natală; un jurnal de evocări și confesiuni despre familie și prietenii răriți de moarte; un jurnal de observații moral-politice, îndurerate și... sulfuroase; dar, înainte de orice, o cale de acces către intimitatea creatoare a acestui prozator „balcanic” suferind de excesul propriului
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
terenului, circumscripției Adresa Numărul desfășurată exclusiv Nr. sanitare imobilului de în- a clădirii suprafață crt. veterinare (localitatea) ventar (m,) ocupată actuale M.F.P. de clă- dire (m,) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────────────────��───────────────── 1. C.S.V. Arad- Arad 27.343 90 244 Grădiște 2. C.S.V. Curtici Curtici 27.329 285 2.115 3. C.S.V. Pecica Pecica 27.339 226 612 4. C.S.V. Secusigiu Secusigiu 27.342 122 1.318 5. C.S.V. Ineu Ineu 27.330 90 60 6. C.S.V. Cermei Cermei 27.335
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
dire (m,) ──────��─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Berteștii Berteștii de Sus 34.239 243 1.404 de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca 34.245 198 352 6. C.S.V. Măxineni Măxineni 34.247 198 2.302 7. C.S.V. Movila Movila Miresii 34.248 144 306 Miresii 8. C.S.V. Mircea Vodă Mircea Vodă 34
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
m,) ──────��─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Berteștii Berteștii de Sus 34.239 243 1.404 de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca 34.245 198 352 6. C.S.V. Măxineni Măxineni 34.247 198 2.302 7. C.S.V. Movila Movila Miresii 34.248 144 306 Miresii 8. C.S.V. Mircea Vodă Mircea Vodă 34.249
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Cuza Vodă Cuza Vodă 26.913 230 11.115 16. C.S.V. Dorobanțu Dorobanțu 26.914 170 2.986 17. C.S.V. Dragoș Vodă Dragoș Vodă 26.915 208 1.716 18. C.S.V. Gurbănești Gurbănești 26.917 160 1.663 19. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 26.918 241 3.845 20. C.S.V. Frăsinet Frăsinet 26.919 204 600 21. C.S.V. Fundeni Fundeni 26.920 107 870,89 22. C.S.V. Independența 26.921 307 1.762 Independența 23. C.S.V. Lehliu-Sat Lehliu-Sat 26.923 105 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Vodă Cuza Vodă 26.913 230 11.115 16. C.S.V. Dorobanțu Dorobanțu 26.914 170 2.986 17. C.S.V. Dragoș Vodă Dragoș Vodă 26.915 208 1.716 18. C.S.V. Gurbănești Gurbănești 26.917 160 1.663 19. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 26.918 241 3.845 20. C.S.V. Frăsinet Frăsinet 26.919 204 600 21. C.S.V. Fundeni Fundeni 26.920 107 870,89 22. C.S.V. Independența 26.921 307 1.762 Independența 23. C.S.V. Lehliu-Sat Lehliu-Sat 26.923 105 1.133
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]