4,781 matches
-
trei au fost chemate în fața altarului, iar amfitrionul le-a oferit câte un buchet de flori și le-a cântat un frumos cântec aniversar De ziua ta: ,,Un suflet bun să ai/ Și-un gând frumos/ În faptă și în grai/ Pentru Hristos/ Cu dragoste și avânt/ Spre tot ce-i drept și sfânt/ Așa-ți dorim așa/ De ziua ta// Să fii în tot ce spui/ Cinstit și blând/ Să nu fii nimănui/ Dator nicicând/ Să mergi mereu curat/ Pe
Întâlnirea literară cu scriitoarea Muguraș Maria Petrescu din România, la New York [Corola-blog/BlogPost/92504_a_93796]
-
chiar de la prietenii apropiați, 49% de la colegii de școală sau serviciu, 39% de la cunoscuți și 31% de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informații au fost transmise în special pe Facebook (79%) și prin viu grai (68%), dar și pe email (31%) și messenger (26%). „Ne-a surprins faptul că majoritatea dintre ei spun că și-au dat seama în ultimul an că persoane din jurul lor au împărtășit cu ei știri false, primind astfel de informații
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92527_a_93819]
-
și varianta sonetelor în care terținele preced catrenele, definite ca sonete inversate. Acestea au fost ilustrate, destul de recent, la modul excelent, în literatura română, de Nicolae Grigore Mărășanu (n. în 1937, comuna Mărașu, județul Brăila), care a publicat, la Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, în 2008, volumul Imparele, structura sonetelor sale fiind una specifică: trei terține și un pentastih (3+3+3+5). Cu ușoare ecouri din poezia diafană a unor Ion Barbu, Leonid Dimov și Dan Botta, sonetistul brăilean (mulți
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
care veniți, nu este o școală oarecare. Este cea de-a doua familie a voastră în care pentru două ore pe săptămână, dacă îmi permiteți, voi fi “mămica voastră”, vă voi învăța să scrieți, să citiți, să vorbiți în dulcele grai românesc, dar să și simțiți și să vă bucurați de tradițiile românești prin cântec și vers. Veți cunoaște conducători de țară, oameni de știință, de cultură și artă care au dat chip frumos și valoare României. Știm cu toții, dragi părinți
ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR LA ȘCOALA ROMÂNEASCĂ DIN CIPRU (ȘCOALA DIN NICOSIA) [Corola-blog/BlogPost/92857_a_94149]
-
datelor de istorie pură redate de numeroși istorici și memorialiști - unii dintre ei cu statut de voluntar în campania din 1913 -, cu mărturiile palpabile de memorialistică aflate în colecțiile muzeului, dar și cu gândurile oamenilor acelei generații, care au prins grai prin numeroase creații epice. În acest fel, s-a conturat volumul de poeme Din lirica războiului balcanic, fiind și prima lucrare apărută sub egida noii Edituri a Muzeului Militar Național ,,Regele Ferdinand I’’, Colecția ,,Istorie’’. A fost lansată la data
CETATEA LUI BUCUR – Nr. 57, Noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/92899_a_94191]
-
Alexandru Florin Țene este Președintele Ligii Scriitorilor din România, Domnul Dan Lupescu este reprezentant al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, în timp ce criticul Stefan Dumitrescu este membru al Uniunii Scriitorilor din România). Cu toții nutrim aceeași dragoste de țară, gândim și simțim în același grai, iubim aceleași minunate locuri, așa cum sunt redate în motajul imediat următor din paginile virtuale ale revistei: „Trăiesc în România și asta îmi umple tot sufletul“. Alte locuri binecuvântate prin suflu românesc, chiar dacă sunt situate departe de granițele geografice ale României
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
dăm o mână de ajutor memoriei dvs. poate amorțite ori aflate sub stare de asediu și să precizăm: „Spune-mi cu cine te-nsoțești ca să să-ți spun cine ești”. Petre M. Iancu Da, chiar așa, acum că v-a revenit graiul, spuneți deschis: Cine sunteți dvs, până la urmă, domnule președinte? Căci nu vă recunosc! Nu sunteți cel care promitea „un alt fel de politică?” Nu sunteți omul care se angaja să respecte, ca președinte, independența justiției, neamestecându-se în treburile ei
Deutsche Welle: Adio şi nu mai am cuvinte, Klaus Iohannis [Corola-blog/BlogPost/92927_a_94219]
-
Mă gândeam - se mai întâmplă, nu? - mă gândeam că dacă aș încerca să vorbesc cuiva, unuia dintre cetățenii români ai mileniului al treilea, în graiul strămoșilor mei din Moldova sau Banat, sau cu vorbele părinților mei băjeniți la București cu și pentru carte, în primul pătrar al secolului trecut, mă gândeam așadar, că poate mulți, foarte mulți nu m-ar înțelege. De ce oare? S-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
an, în studenția mea, să nu aloc timp și pentru cel puțin o activitate extrașcolară. În anii ’90 nu existau școli de jurnalism, recrutările pentru puținele posturi de televiziune locală se făceau la fața locului. Erai fotogenică, lucrai puțin la graiul moldovenesc... Gata!, puteai deveni reporter, și mai târziu, prezentator TV. Pentru scurtă vreme am lucrat și eu la “Tele Europa Nova” din Iași. R.: Asta era în anul 1997, după care părăsiți Iașiul și ați ales Clujul. Ce s-a
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
de propagandă românească în străinătate și în enclavele din jurul granițelor și, bine înțeles, vor fi proiectate în manifestări speciale pe care le vor organiza partenerii noștri care au participat: Asociațiile „Viitorul român cultural și social” din Los Angeles, „Avram Iancu-Michigan”, „Graiul românesc” din Windsor-Ontario, revista „Lumină lină-Gracious Light” a Institutului de Teologie Ortodoxă din New-York,; apoi la Melbourne-Australia cu publicația „Românul australian”, ca și redacția „Pagini românești în Noua Zeelandă”, ziarul „Ro-Mania” din Cipru, Centrul de Excelență din Dublin care organizează lunar
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
mari poeți din Republica Moldova, fosta Basarabie, precum regretații Leonida Lari și Grigore Vieru au luptat alături de zeci și zeci de mii de români pentru dreptul lor de a se exprima în limba română. Comunitățile românești de pe toate meridianele își sărbătoresc graiul lor de suflet, limba maternă. Globalismul și multiculturalismul, Babelul lingvistic ce a împânzit planeta, după înălțarea orgoliosului Turn al lui Babel, semețindu-se să ajungă la Dumnezeu, nu vor putea șterge granițele lăuntrice ale Cuvântului și cuvintelor ce definesc limba
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93085_a_94377]
-
strămoșii. Bogăția culturii este dată și de bogăția și diferențele ce separă toate limbile vorbite pe pământ, așa cum bogăția câmpurilor și a grădinilor ține de mulțimea și diversitatea florilor. Toate țările lumii civilizate își serbează prin scris și prin viu grai limba maternă, limba națională, neuitând să-și îmbogățească puterea și aria de comunicare, atunci când adoptă poliglotismul, cunoașterea limbilor străine de mai mare circulație.Ca atare, Sărbătoarea limbii române este o recunoaștere a identității și nu o formă de recluziune în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93085_a_94377]
-
afecțiune deosebită față de toți oamenii, aprecierea corectitudinii, a simplității, a curajului, a ospitalității, a sentimentului de prietenie, a dorinței semenilor lui de a comunica, de a-și deschide sufletul. Scrisă într-o limbă românească perfectă și prezentată într-un dulce grai moldovenesc, Din viața unui om oarecare - pagini de jurnal este crezul Dlui Herman Victorov, exprimat încă de la început, din motto-ul cărții printr-un citat al lui George Enescu: ,,viața fără muncă nu-și are rațiune’’. Toate personajele reale prezentate
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
Bucovinei, au lucrat la ziarul nostru, majoritatea redactorilor-șefi ai publicațiilor românești din ținut, radiodifuziune și televiziune au fost colaboratori ai „ZORILOR BUCOVINEI”. Publicația noastră a fost și este Cetatea de Scaun a Limbii Române, promotoarea și reazemul de nădejde al Graiului Matern, cu rădăcinile ei perene, păstrătoare ale ființei naționale. Cuvântul a fost și este - pentru ziariștii noștri -, nu numai „o vatră în care arde jăraticul vieții”, nu numai o oglindă a duhului, ci și un veșmânt al gândului, o taină
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
categoric împotriva legiferării limbii române în documentație, învățământ etc. Pentru acești trădători de Neam și Țară am publicat textul unei adresări, către deputații locali, în limba română, și un model al hotărârii sesiunii locale, în limba ucraineană. Or, întru dăinuirea graiului străbun, neamului românesc, de acum 9 localități, din nordul Bucovinei, au demonstrat deja că își iubesc Graiul, susținând astfel, sus și tare, că sunt ROMÂNI, vrednici urmași ai Voievodului Ștefan cel Mare și ai Marelui Eminescu. Bisăptămânalul „ZORILE BUCOVINEI” este
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
publicat textul unei adresări, către deputații locali, în limba română, și un model al hotărârii sesiunii locale, în limba ucraineană. Or, întru dăinuirea graiului străbun, neamului românesc, de acum 9 localități, din nordul Bucovinei, au demonstrat deja că își iubesc Graiul, susținând astfel, sus și tare, că sunt ROMÂNI, vrednici urmași ai Voievodului Ștefan cel Mare și ai Marelui Eminescu. Bisăptămânalul „ZORILE BUCOVINEI” este publicația cu cele mai vechi tradiții și cu cel mai mare tiraj, printre ziarele minorităților naționale din
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
capăt cu el, l-au lăsat în pace. Astfel școala a rămas până ce neucrainizată, iar copiii netrunchiați de la rădăcina neamului. Dar asemenea patrioți, cu demnitate națională, sunt puțini. Ucrainizarea școlilor și satelor noastre românești continuă în pofida faptului că ne „protejează” graiul Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, care doar timp de 9 ani s-au redus cu 17 - din 2004, când erau 87, în prezent au rămas 70. Numai în cei 4 ani de când la cârma țării
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
în regiunea Cernăuți locuiesc aproape 20% de români. Deci, și Aurica Bojescu, deputat în Consiliul Regional, și dl Ion Popescu, ca deputat majoritar, puteau să contribuie nemijlocit, să facă tot posibilul pentru implementarea legii respective ce urmează să ne protejeze graiul matern. Or, demult e timpul să demonstreze prin fapte concrete cât de mult își iubesc Limba și Neamul. Mai puțină vorbărie de clacă, laudă, aflare la Strasbourg, și mai multă acțiune până nu e târziu de tot, până când limba română
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
situații critice, când le fuge pământul de sub picioare. Și așa să-i ajute Dumnezeu să-și onoreze promisiunile, să nu fie precum unii „patrihoți”, ci să-și iubească cu adevărat conaționalii, să-și apere cu demnitate națională, nu cu fățărnicie, Graiul, nu doar de ocazii, ci „de-a pururi”, cum spunea marele nostru Eminescu. Felicia NICHITA-TOMA 20 februarie 2014 P.S. După ce materialul de mai sus era pregătit pentru tipar, în Facebook a fost postată informația ziaristei cernăuțene Halyna Eremița, activistă ce
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
membri ai unor reviste care au militat neîntrerupt pentru păstrarea ființei naționale și promovarea spiritului românesc înăuntrul și în afara granițelor țării. Bine ați venit ACASĂ! Sunt primele cuvinte cu care te întâmpină orice moldovean când te simte că vorbești cu grai de „regățean”, adică vii din cealaltă parte a României. Cuvântul de bun-venit ne-a fost adresat de către Alecu Reniță - spiritul viu al revistei „Natura”, pe care a fondat-o în 1994, președintele mișcării ecologiste din Republica Moldova, pe care o conduce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
Basarabia este românească și este locuită de români.” Spirit neliniștit, veșnic măcinat de durerea ruperii Moldovei de peste Prut din teritoriul României, Alecu Reniță evocă momente din lupta de întregire a patriei cu o căldură și o blândețe pe care numai graiul moldovenesc le pot avea. Nu puține au fost ororile îndurate în timpul ocupației de sub ruși, caznele, lipsurile, batjocura și nenorocirea - multe dintre ele trecute sub tăcere de înșiși basarabenii care se tem și astăzi de represalii sau deportări și care vorbesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
îndurate în timpul ocupației de sub ruși, caznele, lipsurile, batjocura și nenorocirea - multe dintre ele trecute sub tăcere de înșiși basarabenii care se tem și astăzi de represalii sau deportări și care vorbesc rusește, pentru că au teamă să mai rostească vorbele în graiul lor strămoșesc... Nu puțină a fost jalea taților luați cu forța de acasă și surghiuniți la mii de kilometri distanță, fără speranța de a se mai întoarce vreodată... Dar nimic nu i-a putut zdruncina. De ce? Pentru că aveau LIMBA și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
greul luptei de eliberare... Până astăzi au rămas uniți scriitorii, redactorii, artiștii, dascălii... Ei rămân avangarda luptei de eliberare a țării. Robust, bine așezat la vorbă, (poate și un pic hâtru), cu o autoironie fină, mânuitor desăvârșit al cuvintelor din graiul său neaoș, Vasile Șoimaru nu scapă nicicum neobservat - poate și datorită figurii sale, care aduce mult cu a unui răzeș sadea, așa cum ne place nouă să-i evocăm pe răzeșii din vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, după ce citim
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfânta cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]