22,374 matches
-
la sfîrșitul războiului rece poate ignora politicile fără rest, la prima vedere, ale statelor care nu vor să-și ia în serios minoritățile. Aceste politici fără rest care duc la apariția unor soluții care produc mari deplasări de populație, dincolo de granițele statului care încearcă să le aplice, nu mai sînt, nici pe departe, simple chestiuni interne. Și, poate că ar fi de amintit că un anumit gen de politici sînt îngrozitor de asemănătoare cu politica totalitara de pînă la încetarea războiului rece
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
primăvară, de întunecată solaritate a propriului instinct. Grație unei mari intensități expresive, a unei incandescente a discursului menținute fără întrerupere, Miron Kiropol ajunge a trata afectele într-un chip autonom, ca pe niște obiecte în sine. Încercînd a transgresa, părelnic, granițele dintre real și fantastic, rămîne de facto, în domeniul ultimului, de unde "experimentează" doar realul că pe o iluzie, ca pe o fantasma a fantasmei. Umanitatea să e fatalmente resorbită de procesul figurat, care-și are ontologia proprie. Ființă e doar
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
oblăduirea "efectului Brunelleschi", nu al "efectului Petrarca". Dar coexistența, pe parcursul a secole, a acestor două grile de percepere a trecutului, a dus la importante consecințe în felul de a concepe arhitectură și totodată istoria artei. La o anume definire a granițelor disciplinare, o circumscriere a metodelor și a obiectelor de studiu. Alegoria patrimoniului analizează aceste consecințe pornind dinspre arhitectură și istoria artei. Dar ce interesant ar fi, cred eu, si un studiu care să refacă, invers, binomul Petrarca-Brunelleschi: adică cercetînd felul
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
mișcă somnambulic într-o ambianța dominată de prejudecăți și presimțiri ale sfârșitului, la cumpăna anului 1500. Lumea românului e alcătuită fără risipă, cu o economie de gesturi aproape crudă. Aceeași atitudine o regăsim și în poeziile antologate aici. De fapt granița dintre genuri este în spirit postmodern neimportanta, dar autoarea suedeză face aceste salturi într-un fel firesc, neprogramatic, conținutul și forma se adaptează natural, după necesități intrinseci actului de creație. Încă de la poemele volumului din 1954, ezitam în a decide
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
Mircea Mihăieș Intrarea oficială, cu drepturi și îndatoriri depline, a Cehiei, Poloniei și Ungariei în N.A.T.O. creează României o vecinătate pe care n-a visat-o nici în cele mai intens colorate vise. Dar, vai, această nouă granița nu se ivește prin talentele de cuceritori ale bravilor ostași valahi, adică prin anexarea teritoriilor care ne despărțeau de granițele tradiționale ale alianței militare nord-atlantice. Ea are loc, parcă pentru a ne spori frustrările, prin lăsarea deliberată și limpede argumentata
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
României o vecinătate pe care n-a visat-o nici în cele mai intens colorate vise. Dar, vai, această nouă granița nu se ivește prin talentele de cuceritori ale bravilor ostași valahi, adică prin anexarea teritoriilor care ne despărțeau de granițele tradiționale ale alianței militare nord-atlantice. Ea are loc, parcă pentru a ne spori frustrările, prin lăsarea deliberată și limpede argumentata a României în afara marilor jocuri internaționale. Cum s-a ajuns aici - iată povestea a zece ani de nemernicie a politicienilor
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
Magdalena Boiangiu Important într-o comedie este "să n-o dai pe alături" crede regizorul Vlad Mugur și esențial pentru a "nimeri cu precizie nuanță și tonul exact" cum tot el spune că e idealul, este trasarea evidență a graniței care-l desparte pe "alături" de teritoriul propriu. În salonul incomod și prăfuit, construit pe scena de scenograful Helmut Stürmer, e întuneric; lumină crudă pătrunde din cînd în cînd tăios prin ușile batante, atît de improprii intimității. Colțurile de mobila
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
sinuciderea... Cine spune că exilul politic s-a încheiat se înșeală. Cîtă vreme în țara noastră, resturi ale vechii politici mai rămîn infiltrate în puterea statului, lupta de eliberare de sub tirania trecutului nu poate înceta. Știm cu toții, chiar dacă trăim înafara granițelor țării, că trebuie să participăm la această luptă de curățire a societății românești. - Mai există ceva bun în România? Ce anume? - După revoluție, scriitorul Iordan Chimet m-a invitat să scriu o mărturie despre realitatea țării văzută din exil, despre
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
lucruri interesante. Pentru a sistematiza puțin "domeniul de cercetare", aș adaugă că reperelor deja discutate - nume, calitate ("profesie"), sursa a competenței (moștenirea harului) - li se adaugă alte informații și argumente aproape obligatorii: spațiale (adresa, rază de acțiune, călătorii, renume în afara granițelor, mediatizare etc.) și metodologice (instrumente, procedee, cazuri tratate). Reperele spațiale completează repertoriul onomastic pe care l-am discutat în urmă cu o săptămînă. Adresa propriu-zisă apare rar, fiind mai ales inclusă în nume, în formula complexă de identificare: "Dafina din
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
cele mai multe ori fără ecou practic - necesitatea deprinderii unor reguli de aprofundare eficientă a domeniului pentru care se pregătesc. A ănvăta să ănveti este deja mai mult decât a ănvăta pur și simplu. ănseamnă să te exerciți critic și personal an granițele domeniului respectiv, să restructurezi materia parcursă și să realizezi conexiuni utile. "Exerciții" care depășesc stadiul unei rudimentare manipulări mnemotehnice a informației și care al stimulează pe "practicantul" lor să gândească pe cont propriu. Este ceea ce propune și Jacqueline Russ, cu
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
terifiant ănapoi, la cotidian, la apă lui liniștită, care ascunde atâtea alte lumi, pe care ne e frică să le descoperim... Premiul pentru regie a fost cucerit de un absolvent al UATC-ului, Hanno Höfer, pentru Dincolo. ăntr-un sat de graniță, o nevasta cicălitoare (Coca Bloos) ași trimite, cu forța, bărbatul, un grăsan bonom (Nicolae Oprită), la bișnița, "dincolo" - dincolo, peste graniță, dar omul va ajunge la celălalt "dincolo", pe lumea cealaltă. Grotescul mărunt al fiecărei zile se ciocnește - scurt, mortal
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
Premiul pentru regie a fost cucerit de un absolvent al UATC-ului, Hanno Höfer, pentru Dincolo. ăntr-un sat de graniță, o nevasta cicălitoare (Coca Bloos) ași trimite, cu forța, bărbatul, un grăsan bonom (Nicolae Oprită), la bișnița, "dincolo" - dincolo, peste graniță, dar omul va ajunge la celălalt "dincolo", pe lumea cealaltă. Grotescul mărunt al fiecărei zile se ciocnește - scurt, mortal! - cu misterul fatalității tragice. De multă vreme un film românesc, fie el și scurt, nu ne-a transmis cu atâta pregnanta
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
am rămas cu o economie an ruină, cu un cancer greu de stăpânit al corupției, cu o impotenta lucrativa monumentala, paralizanta. Ne pierdem pe rând competențele, ca o țară bananiera; universitățile noastre creează pentru exterior, tinerii ne fug buluc peste graniță, alungați nu de străinii care le-ar lua chipurile locul, ci de românii ănsisi, care nu le recunosc meritele. Ne mai putem permite să fim o țară de risipitori? Ne mai putem ăngădui luxul de a ură autosuficient, de a
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
Aron sau André Malraux, aflăm ce lupte de idei se desfășurau pe scena vieții publice pariziene în deceniile șase și șapte. Și mai frapanta este însă valoarea literară a memoriilor. Autoarea știe să povestească alert întâmplările dramatice (de exemplu trecerea graniței sub amenințarea puștilor unor soldați analfabeți și autoîngroparea într-un morman de cărbuni dintr-un tren de marfă), să descrie panoramic mulțimi în mișcare (cum ar fi mulțimile de demonstranți mobilizate de stânga franceză), să efectueze un du-te-vino între prezentul
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
totodată, prin calmul tonului, aproape confesiv uneori, si totusi detașat. Este calmul cuiva care a deprins, privind lumea de la ănăltimea unui acoperiș imaginar, dar și real, platourile engadineze din valea Innului, ăn localitatea Sils-Maria, lecția relativismului identitar, morală liniei subțiri, granița, care separă un teritoriu de celălalt, o țară de alta, un om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său acoperiș, declară Iso Camartin, un acoperiș care nu trebuie să fie neapărat Pamirul pentru a ne da acea viziune
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
să ați transformi an punct de referință spațiul an care ai venit pe lume, care ati este cel mai familiar. Dar caracteristică grisonilor, grup din care provine autorul acestor eseuri, este tocmai faptul că lumea lor e, de fapt, o graniță an sine, un pliu, cum i-ar spune Deleuze, o ăntrepătrundere a mai multe universuri, care obligă la multiplicitatea perspectivei. Grisons (Graubuenden) e plasat la granița dintre nordul și sudul Europei, la un ceas de mers cu autobuzul poștal de
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
provine autorul acestor eseuri, este tocmai faptul că lumea lor e, de fapt, o graniță an sine, un pliu, cum i-ar spune Deleuze, o ăntrepătrundere a mai multe universuri, care obligă la multiplicitatea perspectivei. Grisons (Graubuenden) e plasat la granița dintre nordul și sudul Europei, la un ceas de mers cu autobuzul poștal de peisajele meridionale, si mai putin de atât, probabil, de strălucirea elegantă a piscurilor alpine. Pentru Nietzsche, Sils-Maria avea "un amestec de blândețe, grandoare și mister" care
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
intercultural. Simmelian an subtilitate, dar mai agreabil stilistic prin ănsăsi forță formulei la care apelează, Iso Camartin elaborează o rafinată hermeneutica interculturală reflectând la rostul și morală celor mai simple gesturi ale fiecăruia dintre noi, comise față de ceilalți. Vorbind despre granița, de pildă, eseistul se revoltă citind definiția din Meyers Konversationslexicon: "sfârșitul unui lucru care ăncetează dincolo de ea." Dar, desi amuzat și indignat totodată de absurdul unei asemenea definiții, Camartin recunoaște, mărturisindu-si propria experiență, că există o evanescenta a graniței
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
granița, de pildă, eseistul se revoltă citind definiția din Meyers Konversationslexicon: "sfârșitul unui lucru care ăncetează dincolo de ea." Dar, desi amuzat și indignat totodată de absurdul unei asemenea definiții, Camartin recunoaște, mărturisindu-si propria experiență, că există o evanescenta a graniței care desfide tocmai funcția ei. Cum știm, de pildă, că am trecut dintr-o țară an altă? Vameșul este cel ce ne atrage atenția, dar an absența lui nu ne-am putea da, probabil, niciodată seama. Granița este, o dovedește
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
o evanescenta a graniței care desfide tocmai funcția ei. Cum știm, de pildă, că am trecut dintr-o țară an altă? Vameșul este cel ce ne atrage atenția, dar an absența lui nu ne-am putea da, probabil, niciodată seama. Granița este, o dovedește chiar impasul definirii ei, o efigie a separării și contiguității deopotrivă: ea marchează un sfârșit a ceva, dar acest ceva capătă consistentă tocmai an virtutea sfârșitului sau. Devenim conștienți de o limbă, o cultură, un specific național
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
impasul definirii ei, o efigie a separării și contiguității deopotrivă: ea marchează un sfârșit a ceva, dar acest ceva capătă consistentă tocmai an virtutea sfârșitului sau. Devenim conștienți de o limbă, o cultură, un specific național, mai cu seamă dincolo de granițele sale, astfel se explică de ce patriotismul este, adeseori, remușcarea și dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
tocmai an virtutea sfârșitului sau. Devenim conștienți de o limbă, o cultură, un specific național, mai cu seamă dincolo de granițele sale, astfel se explică de ce patriotismul este, adeseori, remușcarea și dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de două ori pe săptămână granița națională, nu vede, din tren, nici o distincție ăntre cele două
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
conștienți de o limbă, o cultură, un specific național, mai cu seamă dincolo de granițele sale, astfel se explică de ce patriotismul este, adeseori, remușcarea și dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de două ori pe săptămână granița națională, nu vede, din tren, nici o distincție ăntre cele două teritorii. "Atâta vreme cât granițele pot fi trecute
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de două ori pe săptămână granița națională, nu vede, din tren, nici o distincție ăntre cele două teritorii. "Atâta vreme cât granițele pot fi trecute, ele nu ne sperie", spune Camartin, și s-ar putea adăuga că, atâta vreme cât ele pot fi trecute, granițele nu separă, ci mai degrabă unesc
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de două ori pe săptămână granița națională, nu vede, din tren, nici o distincție ăntre cele două teritorii. "Atâta vreme cât granițele pot fi trecute, ele nu ne sperie", spune Camartin, și s-ar putea adăuga că, atâta vreme cât ele pot fi trecute, granițele nu separă, ci mai degrabă unesc. De-abia când se ănchide, hotarul desparte. Străinătatea e un concept relativ, ea
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]