12,186 matches
-
începuseră să croiască o rochie pentru fiica surorii sale. Duminică fuseseră la biserică și o femeie leșinase în mijlocul unui imn. Sora ei o ajutase să-și revină și-i fierseseră niște ceai într-o încăpere de lângă biserică. Femeia era prea grasă, povesti ea, și căldura o doborâse, dar își revenise repede și băuse patru cești de ceai. Era de loc din nordul țării, urmă ea, și avea doisprezece copii în Francistown. — Prea mulți, comentă Mma Ramotswe. În vremurile astea moderne nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
după care își mută privirea spre Mma Ramotswe. Ea îi întoarse privirea și reflectă: E inteligent. Iată un bărbat șiret, în care nu te poți încrede. — Sunteți un bărbat norocos, remarcă bijutierul. Nu oricine găsește așa o femeie veselă și grasă cu care să se însoare. În ziua de azi dai numai peste slăbănoage cicălitoare. Aceasta o să vă facă foarte fericit. Domnul J.L.B. Matekoni aprobă complimentul. — Da, confirmă el, sunt un bărbat norocos. — Iar acum trebuie să-i cumpărați un inel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să intri într-o clădire neinvitat. — Hei, hei! strigă Mma Tsbago. Mma Potsane, am venit în vizită. Nu primiră nici un răspuns și Mma Tsbago repetă chemarea. Din nou nici un răspuns, după care ușa se deschise brusc și o femeie micuță, grasă, îmbrăcată într-o fustă lungă și o bluză albă cu guler înalt ieși afară și le scrută atent cu privirea. — Cine-i acolo? strigă ea, ducându-și mâna streașină la ochi. Cine sunteți? Nu vă văd. — Sunt Mma Tsbago. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
scria în articol. „Ele suferă de o boală numită somn apneic, ceea ce înseamnă că în timpul somnului li se oprește respirația. Acești oameni sunt sfătuiți să slăbească.“ Sfătuiți să slăbească! Ce legătură are greutatea cu somnul? Există o groază de oameni grași care par să doarmă cât se poate de bine; zău așa, era o persoană grasă care ședea adesea sub un copac din fața casei lui Mma Ramotswe și care părea să doarmă cea mai mare parte a timpului. Oare l-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
somnului li se oprește respirația. Acești oameni sunt sfătuiți să slăbească.“ Sfătuiți să slăbească! Ce legătură are greutatea cu somnul? Există o groază de oameni grași care par să doarmă cât se poate de bine; zău așa, era o persoană grasă care ședea adesea sub un copac din fața casei lui Mma Ramotswe și care părea să doarmă cea mai mare parte a timpului. Oare l-ar sfătui cineva să slăbească? Lui Mma Ramotswe i se părea că un astfel de sfat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
l-ar sfătui cineva să slăbească? Lui Mma Ramotswe i se părea că un astfel de sfat ar fi total inutil și, probabil, n-ar duce decât la nefericirea persoanei respective. Bietul om ar involua de la a fi o persoană grasă, care doarme confortabil la umbra unui copac, la o persoană slabă, fără un șezut pe care să șadă și, probabil, din cauza asta, incapabilă să doarmă. Și cu ea cum rămâne? E o doamnă solidă - de constituție tradițională - și, cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dacă nu le iei în serios avertismentele, ai să mori. Uite-așa bagă spaima în oameni și-i fac să creadă că trebuie neapărat să le urmeze sfaturile. Și au două ținte principale, cugetă Mma Ramotswe. În primul rând, oamenii grași, care deja s-au obișnuit cu campania neîncetată împotriva lor; în al doilea rând, bărbații. Mma Ramotswe știa că bărbații sunt departe de a fi perfecți - că mulți bărbați sunt răi, egoiști și leneși și că, una peste alta, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Între timp, toți angajații necinstiți fuseseră puși pe liber, așa că nu mai aveam mare lucru de făcut. Totuși, îmi mergea bine în continuare și, în final, am economisit bani destui ca să-mi pot deschide o măcelărie. Am primit un cec gras din partea conducerii companiei, căreia i-a părut foarte rău să mă piardă și mi-am deschis o măcelărie chiar lângă Gaborone. Poate chiar ați trecut pe lângă ea pe drumul care duce spre Lobatse. Se numește Măcelăria Cu Mâinile Curate. Măcelăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
-său, dar tânăr, cu pălărie nemțească și haină închisă până-n gât, și băieții din armată, că-i fac așa cu mâna, închină cu sticla de ambrozie, că-i o scară coborâtă din tavan și pe-aia o să urce, „iaca, îs gras, poate mă ține...”. Dar și taică-meu le-nflorea și maică-mea le credea chiar pe toate. Unii scriu de-un soi de lumină care-i cheamă... - Ăia care scriu... Știi ce mai cred io? Că e greșit când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
interesează. În schimb, dacă e vreun pește mare, vreun criminal, vreo lepră mare care se pocăiește, vreun nebun mare care s-a dat pe brazdă, atunci zic io că-i frăsuială, că-s pregătiri ca la nuntă. - Taie vițelul cel gras... - Da’ noi? Noi suntem chișcarii, plevușca proastă care-nghite și cârligu’ gol, fără mămăligă, ăia pe care-i strângi cu sacoșa găurită din gârliță. Le dai mațele-afară cu unghia. N-are nevoie de noi, ne-aruncă-napoi în apă, ba cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Publishing Corporation de pe Sunset Boulevard din Los Angeles, California... - Brandy trage adânc în plămâni o gură de aer cu miros de mașină nouă - ... copyright 1974, Miss Rona ne vorbește despre cum și-a început viața ca o evreică mică și grasă din Queens, cu un bornău în mijlocul feței și-o misterioasă afecțiune musculară. Brandy zice: — Brunețica asta grăsulie se reinventează ca celebritate blondă, un superstar pe care un sex-simbol masculin o imploră să-l lase să-și vâre penisul în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
usture când mă piș. Seth zice: — Vii? O mână plină de inele aruncă telecomanda televizorului pe pat. — Vino, prințeso Prințesă, zice Seth. Noaptea nu stă să ne aștepte. Și-l vreau pe Seth mort. Mai rău ca mort, îl vreau gras și umflat cu apă și nesigur și emotiv. Dacă Seth nu mă vrea, eu vreau să nu-l vreau. Dacă apare poliția sau se-ntâmplă orice altceva, îmi zice luna, banii-s toți în cutia mea de machiaj. Cel pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
apoi celălalt. În picioare, Manus se întoarce spre Fiatul plin de argintărie. — Nu, zice Manus, în schimb îmi dau căcatu’ ăsta. Manus, în bocancii lui de comando și costumul de camuflaj, scoate din portbagaj un ceainic de argint cu pântece gras și se uită la imaginea sa grasă reflectată în latura convexă. — Toată cutia, zice Manus, e plină de toate căcaturile astea și amintiri de familie pe care nu le vrea nimeni. Exact ca mine azvârlind tabachera de cristal a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
corpuri bătute-n smarald. Cât despre mine, eu vreau doar ca Shane să fie fericit. M-am săturat să fiu eu însămi, odioasa de mine. Dă-mi ușurare. M-am săturat de lumea asta a aparențelor. Porci care doar par grași. Familii care doar par fericite. Dă-mi eliberare. De ceea ce doar pare a fi generozitate. Ceea ce doar pare a fi iubire. Flash. Nu mai vreau să fiu eu. Vreau să fiu fericită, și o vreau pe Brandy Alexander înapoi. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
elocința și mai ales pentru ideile sale, duse la extremitatea severității morale, mereu înconjurat de un public feminin aflat într-un soi de transă extatică, din fericire mai întotdeauna tăcută, schimbă o vorbă cu un scriitor apropiat de cercul regenței, gras, al cărui rîs semăna cu un lătrat răgușit, nici unul, nici celălalt n-ar fi știut să-i facă introducerea de care avea nevoie. Aceasta nu putea fi decît foarte simplă ,, Domnule Balbo, permiteți-mi să vi-l prezint pe prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nevoie. Aceasta nu putea fi decît foarte simplă ,, Domnule Balbo, permiteți-mi să vi-l prezint pe prințul Pangratty, aviator". Asta ar fi fost o prezentare perfectă. Profesorul n-ar fi spus decît că e vorba de un prinț, iar grasul ar fi molfăit ceva ininteligibil și ar fi tras o rafală de hămăituri, singura cale care-l scotea din orice situație. Reușise să prindă de două ori privirea lui Balbo, a simțit că italianul a reacționat, o scînteie s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sociologie la Universitate, face și cercetări pe teren, e la început, dar face". O umbră de nedumerire ușor disprețuitoare a trecut peste obrazul lui Cantacuzino, puteai să o urmărești cum îi traversează chipul cu pori mari, aproape găuri în pielea grasă, cenușie, așa cum poți vedea umbra unui nor care trece prin fața soarelui. "Pe teren? Pentru ce-ți spun eu, domnule dragă, nu-i nevoie să mergi pe teren. Trebuie doar să ai cap, să ai minte cît de cît. Cînd sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
întrebare care putea veni numai din gura locotenentului Georgescu. Șerban Pangratty zîmbi iarăși îngăduitor, "literatură, domnule locotenent, doar știi că Dumas n-a stat nici măcar o zi în pușcărie și n-a urît pe nimeni nici măcar o clipă. Era prea gras pentru asta, da, da, prea gras ca să poată urî." Leonard Bîlbîie se simți foarte neplăcut, prințul vorbea iarăși ca pe vremuri, cînd se afla în Vladia, cu o morgă și o știință a zicerii care te putea ameți, vrăji, cuceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
gura locotenentului Georgescu. Șerban Pangratty zîmbi iarăși îngăduitor, "literatură, domnule locotenent, doar știi că Dumas n-a stat nici măcar o zi în pușcărie și n-a urît pe nimeni nici măcar o clipă. Era prea gras pentru asta, da, da, prea gras ca să poată urî." Leonard Bîlbîie se simți foarte neplăcut, prințul vorbea iarăși ca pe vremuri, cînd se afla în Vladia, cu o morgă și o știință a zicerii care te putea ameți, vrăji, cuceri, iar dacă nu te lăsai, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a făcut-o mai primejdioasă și unde era vorba de primejdii, Serviciul, n-avea încotro, trebuia să se vîre, după dizolvarea partidului lor fierberea a devenit mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin intensă. Din fericire au urmat anii "vacilor grase" și cînd vacile sînt grase toată lumea trăiește cît de cît mulțumitor. Numai că anii cei buni nu țin o veșnicie și bunăstarea lor e trecătoare. Mai rău era și faptul că prosperitatea, cîtă era, se ținea minte, pe cînd sărăcia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și unde era vorba de primejdii, Serviciul, n-avea încotro, trebuia să se vîre, după dizolvarea partidului lor fierberea a devenit mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin intensă. Din fericire au urmat anii "vacilor grase" și cînd vacile sînt grase toată lumea trăiește cît de cît mulțumitor. Numai că anii cei buni nu țin o veșnicie și bunăstarea lor e trecătoare. Mai rău era și faptul că prosperitatea, cîtă era, se ținea minte, pe cînd sărăcia, nevoile, nu. Ca un făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o decizie. Era sau nu era cazul să anunțe guvernul, pe primul-ministru? Și, dacă da, atunci care să fie momentul potrivit? Dacă ar fi fost după el, o mică demonstrație de forță fi fost suficientă. Ar fi aruncat o bucată grasă în gura dulăilor de la presă, un titlu pe pagina a treia în Universul ori în Dimineața, o reținere la Chestură pentru ceva datorii ori probleme de morală ori onoare, care ofițer n-are datorii sau măcar n-a avut?, cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mi scoteam costumul de baie. Stăteam acolo vreo două, trei, patru minute. Doar de la labă, aveam o capacitate pulmonară uriașă. Dacă eram singur acasă, asta făceam toată după-amiaza. După ce-mi dădeam drumul la spermă, plutea acolo în cocoloașe mari, grase, lăptoase. Dup-aia mă scufundam iar să le prind. Să le adun și să le șterg pe fiecare de-un prosop. De-asta îi ziceam Pescuit de Perle. Chiar dacă apa era dezinfectată cu clor, tot mă îngrijoram din cauza soră-mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și luminoasă. E genul de capsulă de vitamine babană, cât pentru un cal, pe care taică-meu mă obligă s-o înghit ca să mai iau în greutate. Ca să obțin o bursă de fotbalist. Capsule cu supliment de fier și acizi grași omega 3. Vederea capsulei de vitamine îmi salvează viața. Nu-i șarpe. E intestinul meu gros, colonul smuls din mine. Sau, cum ar zice doctorii, „prolapsat”. Sunt mațele mele supte de scurgerea piscinei. Medicii de pe salvare ți-ar putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Miss America a scris cu ruj pe oglinda din baie, o mâzgălitură pentru prietenul ei, în camera de motel în care-au stat amândoi, pe care el s-o găsească înainte de apariția lui de dimineață pe micul ecran: „NU sunt grasă”. Cu toții am lăsat câte-un mesaj în urmă. Mângâindu-și pisica, Directoarea Tăgadă ne-a spus că scrisese întregii ei agenții, spunându-le: „Găsiți-vă alte obiecte pe care să le futeți”. Noaptea trecută a lăsat mesajul pe fiecare birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]