1,482 matches
-
aceeași zi, așa că i se putea face și percheziție, acum era curat totul, numai cugetul nu i se liniștea și parcă prinsese un miros. Iar calul, Murguțu, a-nceput să șchioapete prin păcătoasa asta de ceață, iar șchiopătatul e fără greș semn rău, fiindcă el îi potcovea cu mare pricepere, știa să-i facă să stea cuminți, uneori nici nu era nevoie ca ajutorul lui să-i apuce de nări cu iavașa. Copiii lui i se suiau în cap, dar caii
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și calmă. Nici un fel de răbufnire, nici un foc de artificii. Strălucea ca o lumină albă, blândă și pură, aproape mângâind panourile de metal ale ușii. Dar nu obținu nici un efect. Fara refuză pur și simplu să creadă că a dat greș și îndreptă energia de o forță nelimitată asupra peretelui care i se împotrivea. Când, în cele din urmă, închise aparatul, era transpirat tot. - Nu înțeleg, gâfâi el. Păi... după cum se știe, nici un metal nu poate rezista unui șuvoi constant de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
concentra asupra următoarelor cuvinte ce se rostiră: - Nu trebuie să presupui că ai scăpat de necazuri. Pentru a-ți recăpăta atelierul de reparații din Glay ai nevoie de forță și curaj. Fii înțelept, viteaz și hotărât și nu vei da greș. Nu șovăii să recurgi la pistolul pe care l-ai cumpărat pentru a-ți apăra drepturile. Planul de acțiune ți se va explica ulterior. Și acum treci pe ușa din fața dumitale. Fara se încordă, pentru a-și aduna toate puterile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Mesele se serveau la ore fixe. Clark dormea, visa și se mișca normal. Gândurile îi deveniră mai directe și mai hotărâte. Nu avea nici un fel de îndoială. Un om care izbutise să-și alunge spaima de moarte nu putea da greș. Soarele străpungea din ce în ce mai puternic bezna, aruncând raze în spirală. Marte părea că se retrage, devenind apoi doar un punct, un punct roșiatic într-o mare a nopții - greu de identificat printre miriadele de stele cu străluciri de briliant. Treptat-treptat, Pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
învârtă închizătoarea. Peștele mustea în grăsime și îl scurse pe o farfurie. Erau bucăți mari, fără oase, doar carne albă, îmbietoare. Se întoarse cu momeala în prag și o puse pe trepte, în fața ușii. Nu avea cum să mai dea greș: o văzuse pe mâță de-atâtea ori cum hăpăia pește: căpățâni solzoase de crap de la mesele lui Godun și rasolul de la chermeze. O chemă încă o dată, deja alertat, enervat că nu se apropia: „Eleonor, fato, uite ce bunătăți!“. În sfârșit
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
PÎNĂ ÎN SALA DE COMANDĂ DE LA PARTER. NU ERA PREA HOTĂRÎT CE SĂ FACĂ. LA CÎTEVA ORE DE LA EVADAREA DIN PALATUL IMPERIAL, CAPTURASE DEJA NAVA INTERSTELARĂ. CU ALTE CUVINTE, IZBUTISE ACOLO UNDE FORȚELE ÎMPĂRĂTESEI ȘI ALE FĂURITORILOR DE ARME DĂDUSERĂ GREȘ. NU-ȘI SUBESTIMA REALIZAREA. SUCCESUL ACESTA VENISE CA REZULTAT AL VECHII LUI POLITICI DE A SE ÎNDREPTA CĂTRE UN ȚEL ÎN CURSUL UNEI CRIZE FĂRĂ SĂ ȚINĂ SEAMA DE RISCURILE PERSONALE. ACUM ERA MOMENTUL SĂ FIE MAI PRUDENT, ȘI ASTA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
adăpostite de Pif. Venerația nostalgică de care este înconjurat Rahan ține și de proximitatea imagologică cu un alt erou ce cutreieră spațiile nedomesticite - Tarzan al lui Edgar Rice Burroughs. Dacă regresiunea temporală este una dintre strategiile ce nu poate da greș, înaintarea în viitor este corespondentul ei natural. Aici, miraculosul este oferit de invenția jucăriilor și a peisajelor ce sunt create, hipnotizând, număr după număr, pe cei ce sunt aspirați în maelström. Anticipația din Pif devine, prin „Les pionniers de l
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aventura, la rândul său, fluturându-și codița ca pe un steag de catarg. Locul în care Tournesol era deținut putea fi doar bănuit - una dintre camerele de comandă în care erau adăpostiți tehnicienii bordurieni. Instinctul lui Milou nu putea da greș. La capătul acestor culoare luminate electric se afla temnița în care savantul era ținut captiv, în așteptarea prietenilor săi. Așteptat, miracolul se produse în cele din urmă. Milou se opri în fața unei uși blindate. Tintin apăsă discret pe clanță și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
gardă borduriană îl păzea, în vreme ce în fața sa se afla nimeni altul decât maiorul Olrik, ce își desfășura interogatoriul său cotidian. Luați prin surprindere, garda și Olrik fură cap turați fără vreun zgomot. Misiunea de recuperare a lui Tournesol nu dăduse greș, iar inamicul cel mai redutabil, arhitectul viitoarei lumi borduriene, se afla în mâinile lor. Legat și un căluș în gură, Olrik rămase alături de soldatul din gardă. Rebelii își continuau drumul lor către inima centralei borduriene. Oricât de temerar ar fi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
eschimoșii, ți-aș fi oferit-o în noaptea aceea și pe Moașa. Da, scumpul meu Dinu, n-ai avut noroc să ajungi și tu cineva alături de mine în azil. Păcat. Îmi pare foarte rău, crede-mă. Planurile mele au dat greș. Și știi cum se întîmplă în asemenea situații. Riscul de mărire implică și riscul de a fi micșorat cu un cap. În loc să dorm în cortul de tuareg, voi putrezi probabil aruncat șerpilor și păsărilor în bălării. De ce să ai aceeași
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
conține totuși o lecție. Pentru spiritele noastre mai clarvăzătoare el scoate în evidență această licărire aleasă de veșnicie care zace în adâncul oricărei suferințe. Ea luminează, această licărire, drumurile amurgului care duc spre mântuire. Ea exprimă dorința divină care, fără greș, transformă răul în bine. Și astăzi, prin acest cortegiu de moarte, temeri și strigăte, ea ne îndreaptă spre tăcerea esențială și spre principiul oricărei vieți. lată, fraților, imensa mângâiere pe care voiam să v-o aduc pentru ca, plecând de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
e... nu-i așa? Cât de diferit putea să fie? Și la urma urmei, nu ar fi avut forța să se întoarcă la ceea ce făcuse înainte. Chestia aia începuse s-o înspăimânte imediat ce văzuse ce se putea întâmpla când dădeai greș. Dar pentru numele lui Dumnezeu, cei doi chiar o convingeau că a făcut o greșeală îngrozitoare. —Uite, Maggie, sper ca lucrul ăsta să se rețină clar. Sunt mai mult decât fericit să aloc un buget de întreținere pe care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ăsta de oameni trăiesc pe internet. Asta îi dădu o idee. Închise e-mailul și căută browser-ul. Îl deschise și intră direct la favorite. Câteva ziare evreiești; BBC-ul; New York Times; eBay; Muzeul Britanic; Fox News. La naiba. Bănuiala ei dăduse greș. Închise browser-ul și începu să se holbeze la desktop, care, în momentul acela, îi părea un zid electronic de cărămidă. Se uită insistent la icoanele de acolo. Câteva documente Word, pe care le deschise. Văzu Yariv 1.doc și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nici încăperea în care să lucreze. Sarcina ei era să aducă din nou cele două tabere pe calea cea bună și asta însemna să rezolve problema Guttman/Nour, oricare ar fi fost asta. Nu-și permiteau ca ea să dea greș. Știa mai bine ca oricine ce se întâmpla dacă negocierile de pace se apropiau de țintă, dar eșuau. Pentru o clipă îi trecu din nou prin minte frântura de amintire pe care încerca atât de mult să o îndepărteze. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
primii. Să putem controla evenimentele. Știi că e totuși posibil să nu o găsească nimeni. Nici noi, nici ei. Ce vrei să spui? — Vreau să spun că ne-ar putea conduce Costello la ea. Dar ar putea și să dea greș. Tăblița ar putea dispărea cu tot cu Shimon Guttman. Ar fi ca și cum toată problema nici nu s-ar fi ivit. Cel de la capătul liniei securizate nu avea nevoie să audă mai multe. Putea să pună lucrurile cap la cap. Nu e rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de a-și înghiți lacrimile, nu reuși să priceapă ce era cu vocea aceea, nu reuși să-și dea seama dacă era același bărbat care vorbise mai devreme. Până când nu vorbi din nou. —Îmbrăcați-o. Atunci își dădu seama fără greș. Știa cu siguranță vocea aceea. Pentru că îl cunoștea pe bărbat. Capitolul 55 Ierusalim, vineri, 9.21 a.m. —De obicei nu arată oamenilor partea asta a clădirii, Maggie. Păcat. Poate că ar trebui. În timp ce el vorbea, Maggie simțea mai multe mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în încercarea de a crea o nouă rasă de soldați pentru el. Numele lui era Ivanov, și a eșuat, așa că a fost aruncat în închisoare. Câțiva ani mai târziu, au încercat și savanții lui Hitler, dar și ei au dat greș. Astăzi, știm că genomul oamenilor este foarte apropiat de cel al cimpanzeilor, dar condițiile uterine sunt considerabil diferite. În concluzie, eu cred că nu. Întrebare: Se poate face asta prin inginerie genetică? Dr. Shen: Greu de spus. Ar fi extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
merita să fie murată până la piele. În afară de asta, era oricum prea târziu. Era deja udă leoarcă. Acela era singurul lucru prin care ploaia se asemăna cu tristețea: te dădeai peste cap să scapi neatins, uscat și liniștit, dar dacă dădeai greș, ajungeai Într-un punct În care Începeai să vezi problema mai puțin În termeni de picături și mai mult ca o revărsare neîncetată și astfel hotărai că poți foarte bine să te uzi din cap până-n picioare. Ploaia se scurgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spus vărul Kevork luând o poziție clară — Das’ mader’s mom’ri, noren koh chi m’nats, a mormăit Dikran Stamboulian, dând-o pe armeană, așa cum făcea de fiecare dată când Încerca să le dea tinerilor o lecție și dădea greș. Nefiind În stare să Înțeleagă decât armeana vorbită În casă, nu și pe cea folosită În ziare, Kevork a râs, poate puțin cam prea nervos, Încercând să ascundă faptul că Înțelesese doar prima parte a frazei, nu Însă și restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Nu sînt pentru aceeași persoană?“, se mira farmacistul. Imperturbabil, eu ziceam: „O, nu! SÎntem o familie numeroasă“. Mă grăbeam să mă Întorc cu prada. Uitam să-mi mai cumpăr și bomboane. Aduceam produsul agresiunii mele asupra farmaciei. O muncă fără greș. CÎnd treceam pe dinaintea ferestrelor bucătăriei, care dădea spre stradă, fluieram primele note din Au clair de la lune. Ăsta era semnalul. Bunica deschidea ușa și Înhăța prețioasele flacoane. Această bunică a fost prima persoană care m-a Încurajat să scriu. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
care nu erau În regulă față de ea erau mai puțin numeroși decît astăzi. Fără Îndoială că eu nu eram În regulă nici față de mine Însumi. Voiam să realizez lungmetraje artistice după propriile mele scenarii și, de teamă că voi da greș (sau că voi reuși?), turnam documentare pentru televiziune. Am crezut că inventez ceva nou, ceea ce numeam „documentarul deturnat“, adică filmul artistic deghizat În film documentar. Am turnat pentru televiziunea bavareză un film despre Richard Wagner, În care nu reținusem din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
nimănui. Cuvintele aveau intonația plină de pasiune și irațională a unui cântec liturgic, ridicându-se până la un adagiu final: Nu va spune numănui.' Capitolul șaisprezece Scrisoarea parfumată Tunul Fortăreței Sfinții Petru și Pavel anunță miezul zilei cu o bubuitură fără greș. Ca și cum ar fugi de impactul loviturii distante, Porfiri își iuți pașii în timp ce deschidea ușa clădirii de pe Aleea Stoliarni, tremurând de frig. Departamentul de Poliție al Districtului Haymarket se afla la etajul al patrulea. De pe ușile deschise ale apartamentelor pe lângă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
-l astfel ca Osip Maximovici să o ajungă. ă Sufletul meu este nevinovat. Sufletul meu este fără pată, protestă Osip Maximovici. Ai văzut contractul dintre Virginski și Goriancikov. Am discutat despre el. Ai fost de acord - logica sa este fără greș. Dacă o persoană nu se mai află în posesia sufletului său, acesta nu poate fi atins de nimic din ceea ce face. Chiar dumneata ai zis asta. ă Dar eu... Ochii lui Vadim Vasilievici se dară peste cap căutând cuvântul potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
intre fără să fure vreo invitație și fără ajutorul vreunui bărbat care ar fi poftit-o acolo ca să o impresioneze și să ajungă astfel În așternuturile ei. Era mândră că ea, o româncă hoinară, reușise acolo unde măreața Samantha dăduse greș. Parcă trăia o poveste, era chiar mai frumos de-atât, mai frumos ca-n filmele americane- la asta visase cu ochii deschiși cu mulți ani În urmă, la București. La vizionare fuseseră invitați doar câțiva potențiali investitori În distribuirea filmului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
se ridica În sfârșit cortina și Începea spectacolul, iar Kitty Își ținea respirația și intra În scenă, ca și când s-ar fi aruncat În ocean de pe o stâncă foarte Înaltă. Spre suprinderea ei, coordonarea tuturor făcea minuni de fiecare dată. Fără greș. Impulsionat de tensiunea pe care o simțeau cu toții, spectacolul căpăta, de fiecare dată, o viață proprie. Câteva minute după ce se deschiseră ușile pentru marele public, Kitty aruncă o privire la tot ce aveau de oferit galeriile. Apoi părăsi sala mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]