1,210 matches
-
extraordinar de bine desenată, voluntară. Sportivă, cu o rochie mulată pe coapsele-i modelate de zecile de ore de fitness și de alergare. Telefona din cinci în cinci minute pentru a spune undeva, în îndepărtata Americă, doar atât: It's great, it's great... Cel de-al doilea personaj, un bărbat ce semăna teribil de bine cu Mircea Cărtărescu, se ținea sudat și asudat de balustrada de protecție ce ne despărțea de apa adâncă și pură a Lemanului. Dar cum semăna
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
la propriu). Nu a mai fost găsit nici până astăzi. O legendă locală spune că el va reapare atunci când Québec-ul își va recăpăta independența. Pe soclu statuii-soldat este scris: "Not by the power of commerce, art or pen, shall our great Empire stand; nor has it stood; but by the noble deeds of noble men, heroic lives and heroes outpoured blood". (Nu prin comerț, artă sau literatură va dăinui al nostru măreț Imperiu; și nici nu a făcut-o. Ci prin
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
patriotism. Din ceva mult mai adânc, sădit organic în mine. O să vă povestesc o întâmplare. Eram cu soțul meu în Elveția, la Lausanne. R.P. N-aveați de unde să știți, dar următoarea întrebare chiar pe soțul dumneavoastră îl viza. A.R. Great minds think alike, știți vorba. Revin. Elveția, Lausanne. Un cuplu de români transfugi, stabiliți de multă vreme acolo, ne-au convins să cerem azil politic. S-au oferit să ne însoțească la poliție, ca să ne sprijine solicitarea cu garanția lor
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a păpușilor teatrului Bunraku, de care fusesem fascinat Într-una din vizitele mele În Japonia. Dar era totuși o refacere, deși cu totul diferită, a piesei montate la Piatra. Cu acea ocazie, trupa noastră primise de la Ellen un nou nume: Great Jones Repertory (Great Jones era numele străzii unde se afla sala noastră de repetiție), ca să ne individualizeze printre multe alte trupe ale „La Mamei“ care circulau prin lume. Invitația din Franța a venit la momentul oportun. Cam la cincisprezece kilometri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Bunraku, de care fusesem fascinat Într-una din vizitele mele În Japonia. Dar era totuși o refacere, deși cu totul diferită, a piesei montate la Piatra. Cu acea ocazie, trupa noastră primise de la Ellen un nou nume: Great Jones Repertory (Great Jones era numele străzii unde se afla sala noastră de repetiție), ca să ne individualizeze printre multe alte trupe ale „La Mamei“ care circulau prin lume. Invitația din Franța a venit la momentul oportun. Cam la cincisprezece kilometri de La Rochelle se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
1984, fanatic Îndrăgostit de acest autor care continua să mă surprindă, m-am Întrebat ce teatru În America ar fi interesat să monteze Gozzi, un autor destul de puțin cunoscut dincolo de ocean. „La Mama“ nu avea bani, bursele se Împuținau, iar Great Jones Company exista doar ca un pretext pentru a relua din când În când vechile spectacole. De câte ori Îi propuneam ceva, Ellen Îmi răspundea să refacem Trilogia: Îmi era clar că nu-și putea permite nimic nou, dar pentru mine repetarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
aceste condiții, când grupurile de avangardă teatrală deveneau din ce În ce mai neglijate și prost subvenționate, mi-a fost imposibil s-o conving pe Ellen să Înființăm În cadrul „La Mamei“ un centru care să funcționeze activ, purtând numele grupului nostru din anii ’70. Great Jones Company a rămas, Începând din anii ’80, un nume mai mult fictiv, care există și azi doar ca pretext ca Ellen să obțină mici sume pentru spectacole regizate de ea. Într-un fel, mai bine așa, căci dacă Ellen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
80, un nume mai mult fictiv, care există și azi doar ca pretext ca Ellen să obțină mici sume pentru spectacole regizate de ea. Într-un fel, mai bine așa, căci dacă Ellen ar fi reușit să ne ajute, dacă Great Jones Company ar fi luat amploare, s-ar fi pus Întrebarea dacă „La Mama“ nu a devenit cumva „La Papa“... Cum nici unul dintre noi nu dorea așa ceva, ne-am dat bătuți și, trist, dar adevărat, am renunțat să mai visez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
în noi fie în bine, fie în rău (așadar nu e dincolo de...) ; în bine, când apare, acționează cu plină forță, iar grija noastră de căpetenie trebuie să fie de a ne păstra trupul (s. ns.) „even fairly ready for those great occasions when the spirit is commanded to get moving”. Pentru aceasta ne e dată iubirea, acea iubire care, când sălășluiește în inimă (în inimă, repetă el subliniind cuvântul), e destul de puternică pentru a pune în mișcare imaginația. Chiar când s-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
secolului al XIX-lea, constructorii de căi ferate erau avertizați că viteze de 75 km/h vor cauza pasagerilor sângerări nazale și că trenurile nu vor trece prin tunele deoarece călătorii se vor asfixia. * În 1843, lord Brunel constructorul pachebotului Great Britain (primul vas realizat în întregime din oțel și propulsat cu motoare cu abur) a fost avertizat că „vasele de fier nu pot pluti”. Eficiența cazanelor și motoarelor era privită cu atâta îndoială, încât până la urmă vasul a fost dotat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Tudor) is the vice president of this new «democratic» parliament and the «Lyric Pump» (A. Păunescu) was meant to represent Romania at a recent meeting with the European Comunity. Indeed, a «sad country blessed with humor», as one of its great poets said”. M-aș bucura enorm să vă revăd aici, În apartamentul nostru din Manhattan. Nu am uitat unica seară pe care am petrecut-o toți trei, la noi, În București, când ne-ați relatat peripețiile represaliilor la care vă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
William Philips printre necunoscuții prieteni care au recomandat, acum peste un deceniu, publicului american prima mea carte. La inițiativa sa, Partisan Review publicase, de altfel, În avanpremieră, două dintre povestiri, incluse, ulterior, Într-o elegantă antologie intitulată 60 Years of Great Fiction - În care m-am descoperit sub prestigioasa umbrelă a tradiției literare a revistei pe care o conducea, dar și alături de marii prozatori ai secolului XX, promovați În Statele Unite de William și colegii săi. Citind În 1992 cuvintele sale precise
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de Doctor Honoris Causa din partea a numeroase universități americane și europene. Toate acestea nu l-au împiedicat să lase în urmă o operă enormă: mii de articole și câteva zeci de volume masive. Cartea care i-a adus renumele de great scientist („mare savant”) este The Psychology of Learning, publicată în 1935 și reeditată, cu numeroase adăugiri, în 1953. Volumul reunea cele două studii fundamentale ale sale, dedicate teoriei învățării prin contiguitate. Aproape toate celelalte studii care i-au consolidat notorietatea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
societate tehnologică. Dar, pentru a deveni o persoană mai bună, în sensul autodezvoltării și al autoîmplinirii sau de devenire complet umană (becoming fully human), marile experiențe ale învățării sunt foarte diferite. Maslow indica propria sa viață; după el, „marile experiențe” (great learning experiences) au fost mult mai importante decât școlile, audierea cursurilor, memorarea ramurilor celor doisprezece nervi cranieni sau disecția creierului uman, a mușchilor sau astfel de lucruri pe care unii le fac la medicină, la cursurile de biologie sau altele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
p. 273. 69 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 442. 70 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 232. 71 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 507. 72 Idem, p. 595. 73 Idem, p. 638. 74 Idem, pp. 691-692. 75 Idem, p. 553. 76 Albert the Great, Man and the Beasts. De animalibus (Books 22-26), traducere de James J. Scanlan, M.D., Medieval & Renaissance Texts & Studies, Binghamton, New York, 1987, p. 160. 77 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 78 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 688-690. 79 Așa cum recomandă majoritatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 32 Idem, p. 457. 33 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 34 Albert the Great, op. cit., p. 156. 35 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 36 Aristote, Histoire des animaux., tome III, p. 20: Se pretinde că lupii fac excepție și că, atunci când le este foarte foame, mănâncă un anumit fel de pământ; este singurul animal
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fel de pământ; este singurul animal care face acest lucru". 37 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 38 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 39 Albert the Great, op. cit., p. 157. 40 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 41 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 42 Idem, p. 467. 43 Idem, p. 473. 44 Idem, p. 472. 45 Idem, p. 474. 46 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 47 Mircea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 504. 38 Idem, p. 573. 39 Idem, p. 574. 40 Idem, pp. 582-583. 41 Doina Ruști, op. cit., p. 144. 1 Jean-Paul Clébert, op. cit., p. 286. 2 G.D. Suchaux, M. Pastoureau, op. cit., p. 68. 3 Vezi, pentru detalii, Albert the Great, op. cit., p. 253. 4 Despre unul dintre acestea, al lui Artelouche de Alagona, dar raportându-l la altele, vezi An Smets, The Falconry Treatise by Artelouche de Alagona, în volumul Tiere und Fabelwesen im Mittelalter, Herausgegeben von Sabine Obermaier, Walter
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Alagona, în volumul Tiere und Fabelwesen im Mittelalter, Herausgegeben von Sabine Obermaier, Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, pp. 55-78. 5 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 410. 6 Idem, p. 428. 7 Idem, p. 588. 8 Albert the Great, op. cit., p. 225. 9 Brunetto Latini, op. cit., p. 192. 10 D. Cantemir, op. cit., pp. 589-590. 11 Cf. Beryl Rowland, Birds with Human Souls. A Guide to Bird Symbolism, the Universitiy of Tenessee Press, Knoxville, 1978, p. 59. 12 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
românească, p. 44. 5 Aristotel, On the parts of Animals, traducere și comentarii de James G. Lennox, Clarendon Press, Oxford, 2004, p. 116. 6 Ibidem. 7 Homer, Odyssea, ed. cit., p. 369. 8 Plinius, op. cit., p. 172. 9 Albert the Great, op. cit., pp. 319-320. 10 Isidor din Sevilla, op. cit., p. 266. 11 Esop, op. cit., pp. 133-134. În Esop, Fabule, traducere, prefață și note de Traian Diaconescu, Editura Univers, București, 1972, fabula se găsește la p. 105. 12 Buffon, Pagini din Istoria
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 273. 356 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 442. 357 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 232. 358 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 507. 359 Idem, p. 595. 360 Idem, p. 638. 361 Idem, p. 691-692. 362 Idem, p. 553. 363 Albert the Great, Man and the Beasts. De animalibus (Books 22-26), translated by James J. Scanlan, M.D., Medieval & Renaissance Texts & Studies, Binghamton, New York, 1987, p. 160. 364 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 365 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 688-690. 366 Așa cum recomandă majoritatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 431 Idem, p. 457. 432 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 433 Albert the Great, op. cit., p. 156. 434 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 435 Aristote, Histoire des animaux., tome III, p. 20: Se pretinde că lupii fac excepție și că, atunci când le este foarte foame, mănâncă un anumit fel de pământ; este singurul animal
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fel de pământ; este singurul animal care face acest lucru". 436 Plinius, op. cit., p. 79: "La foame, lupul se hrănește cu pământ". 437 Brunetto Latini, Livre du trésor, în Bestiaires du Moyen Age, ed. cit., p. 232. 438 Albert the Great, op. cit., p. 157. 439 Fiziologul latin, ed. cit., p. 31. 440 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 441 Idem, p. 467. 442 Idem, p. 473. 443 Idem, p. 472. 444 Idem, p. 474. 445 D. Cantemir, op. cit., p. 479. 446 Mircea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 504. 488 Idem, p. 573. 489 Idem, p. 574. 490 Idem, p. 582-583. 491 Doina Ruști, op. cit., p. 144. 492 Jean-Paul Clébert, op. cit., p. 286. 493 G.D. Suchaux, M. Pastoureau, op. cit., p. 68. 494 Vezi, pentru detalii, Albert the Great, op. cit., p. 253. 495 Despre unul dintre acestea, al lui Artelouche de Alagona, dar raportându-l la altele, vezi An Smets, The Falconry Treatise by Artelouche de Alagona, în volumul Tiere und Fabelwesen im Mittelalter, Herausgegeben von Sabine Obermaier, Walter
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Alagona, în volumul Tiere und Fabelwesen im Mittelalter, Herausgegeben von Sabine Obermaier, Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, p. 55-78. 496 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 410. 497 Idem, p. 428. 498 Idem, p. 588. 499 Albert the Great, op. cit., p. 225. 500 Brunetto Latini, op. cit., p. 192. 501 D. Cantemir, op. cit., p. 589-590. 502 Cf. Beryl Rowland, Birds with Human Souls. A Guide to Bird Symbolism, the Universitiy of Tenessee Press, Knoxville, 1978, p. 59. 503 Idem, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]