2,864 matches
-
bucura de toate scutirile și privilegiile de care se bucură credincioșii de rit latin (romano-catolici). Biserica Ortodoxă din Transilvania urma să fie una cu Biserica Romano-Catolică. Așadar, transilvănenii erau încurajați să devină catolici și să adere la nou creata Biserică Greco-Catolică, păstrând ritualul ortodox, dar acceptând cele patru puncte doctrinare stabilite la Conciliul de la Florența între 1431 și 1445: Papa drept cap suprem al bisericii, existența purgatoriului, doctrina Filioque și folosirea pâinii nedospite (azimă) la împărtășanie. Clerul a fost primul care
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
Transilvania. Ei posedau un sens profund al istoriei și gândeau din ce în ce mai mult în termeni de 'națiune', creând pe această cale un nou drum de evoluție pentru românii din Transilvania. Mișcarea ortodoxă condusă de Sofronie, centrală pe religie, și mișcarea intelectualilor greco-catolici, centrată pe ideea de națiune, au avut în cele din urmă efecte complementare. Ambele au menținut legăturile dintre românii din Transilvania și cei din Valahia și Moldova și pot fi văzute ca etape importante realizate de români spre unitatea lor
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
Ioan Mihaly de Apșa", Uniunea Regională "Dacia" din Transcarpatia, Asociația Primăriilor românești din dreapta Tisei și Societatea Tineretului Român "Mihai Eminescu". Dintr-o ințiativă privată a luat naștere proiectul deschiderii unui centru cultural românesc în clădirea fostei școli confesionale române unite (greco-catolice) din Slatina. Trebuie de asemenea de numit publicațiile care apar la Cernăuți în limba română:
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
lea, Patriarhul Alexandriei. În Sfântul Sinod face parte din "Comisia pentru Doctrină, Viață monahală și Misiune socială". De asemenea, este președintele Fundației culturale „Nicolae Steinhardt” înființată pe lângă Mănăstirea Rohia. . În anul 2014 a dispus înlocuirea iconostasului bisericii ctitorite de episcpul greco-catolic Grigore Maior la Sărăuad. Ulterior i-a fost reproșat modul în care au fost remodelate bisericile din Șomcuta Mare, Copalnic-Mănăștur și cea din Cimitirul Vesel de la Săpânța. Toate aceste biserici au aparținut Bisericii Greco-Catolice, până la interzicerea ei de către regimul comunist
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
înlocuirea iconostasului bisericii ctitorite de episcpul greco-catolic Grigore Maior la Sărăuad. Ulterior i-a fost reproșat modul în care au fost remodelate bisericile din Șomcuta Mare, Copalnic-Mănăștur și cea din Cimitirul Vesel de la Săpânța. Toate aceste biserici au aparținut Bisericii Greco-Catolice, până la interzicerea ei de către regimul comunist în anul 1948. În contextul alegerilor prezidențiale din 2014 a fost contactat de Mircea Govor, președintele filialei Satu Mare a PSD, pentru a sprijini candidatul acestei formațiuni. În data de 8 noiembrie 2014, în cadrul unei
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
publică într-o lucrare. În anul 1924, Emil Lobontiu publică studiul "Un străvechi leagăn al culturei", dedicat Sălajului. La alegerile din 1933 a fost ales deputat liberal de Sălaj. Pe 8 septembrie 1937 Emil Lobonțiu a participat la sfințirea Bisericii greco-catolice din Bocșa. În 1938, Emil Lobonțiu era la București, chemat de Comitetul geologic, după ce întemeiază și conduce cîteva publicații la Șimleu Silvaniei. După cel de al doilea război mondial, prin 1949, lucrează în domeniul explorării miniere, în județul Suceava, primind
Emil Lobonțiu () [Corola-website/Science/324035_a_325364]
-
că a fost acea biserică, în anul 1897 s-a descoperit fundația care, în parte, a fost scoasă și din piatra rezultată s-a construit o „magazie de bucate“ pentru tovărășia agricolă de aici, după cum se consemnează în „Cronica Parohiei Greco-catolice din Șoimuș“. De-a lungul istoriei, satul a fost în proprietatea diferiților nobili din Transilvania. Spre exemplu, Șoimușul, împreună cu satele Ardan, Budacul de Sus, Friș (azi Lunca), Șieuț, Sebiș, Bârla, Ragla și Orheiul Bistriței, din comitatul Dobâca, la 12 decembrie
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
cotidian prin înconjurarea bisericii cu toaca). Timpul când se bate „toaca”: „"pe la toaca"” înseamnă pe la ceasurile 15-16 după amiază (se bate când se apropie slujba de seară - vecernia). Toaca se utilizează în toate țările ortodoxe, inclusiv în lăcașurile de cult greco-catolic. Poate fi amplasată în clopotnița sau undeva sub streașina bisericii. Ea se bate, de obicei, la începutul diferitelor slujbe și mai ales la slujbele de noapte. Există însă destule variații de la o parohie la alta. Toaca nu înlocuiește clopotul, deci
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
România. Satul este atestat documentar din anul 1334, cu denumirea de Telekus. Vechea biserică greco-catolica, construită în stil neoromanic, este una din cele mai mari biserici rurale din țară și a fost sfințită în anul 1922 de Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla. Satul Telciu este situat pe cursul mijlociu al Văii Sălăuței, la vărsarea râului Telcișor în Sălăuța, la S-E de masivul vulcanic al Țibleșului și la S-V de munții Rodnei. Se învecinează cu: Cele două râuri ce
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
să se predea în limba germană. Aceste școli trebuiau să pregătească, între altele viitori subofițeri și funcționari ai districtului. Însă după 1852, ca urmare a noii politici imperiale, școlile triviale au trecut în subordinea ordinariatelor confesionale, îmbrăcând un caracter confesional (greco-catolic). La ideea împăratului Iosif al II-lea se înființează la Năsăud „Institutul Militar” (Militär-Erziehungshaus), un „Institut de creștere (educație) militar”, una din cele mai specifice instituții ale unui district militar. Prin hotărârea din 23 februarie 1782, împăratul încuviința folosirea din
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
și localitatea Telciu. În anul 1900 din cei 3.102 locuitori 2884 erau români, 172 maghiari și 31 germani. Existau și 207 evrei, care și-au declarat drept limba maternă maghiară, română sau limba idiș. 2.799 dintre locuitori erau greco-catolici, 207 mozaici și 70 romano-catolici. În 2002, 3.669 locuitori erau ortodocși, 184 greco-catolici (în realitate se pare că sunt mult mai mulți), 20 romano-catolici, neoprotestanti. Au debutat în iulie 2012. Până în 2014 s-au derulat trei ediții și au
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
Reșița - d. 11 iulie 1952, Sighet), a fost un episcop român unit cu Roma (greco-catolic), arestat în 1948 de autoritățile comuniste și a decedat în închisoarea Sighet. S-a născut în Reșița, la 25 aprilie 1875, ca fiu al preotului greco-catolic Ioachim și al Rozaliei. A urmat liceul la Blaj, iar teologia la Budapesta, hirotonindu-se ca preot celib la 20 septembrie 1898. Îndată după hirotonire a obținut o bursă pentru a studia la Viena, la Institutul "Sfântul Augustin", unde a
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
luna mai 1925, împreună cu episcopii Iuliu Hossu și Alexandru Niculescu, de astădată în fruntea unui numeros grup de enoriași pelerini. Sub arhipăstorirea sa, în zilele de 15-16 iunie 1927 s-a sărbătorit aniversarea a 150 de ani de la întemeierea Episcopiei greco-catolice de Oradea, când Sfântul Părinte Pius al XI-lea i-a acordat distincția „Paliul arhiepiscopal”. Această memorabilă festivitate a fost „eternizată” prin încastrarea unei inscripții în peretele de nord al Catedralei Sfântul Nicolae, cuprinzând data întemeierii și a aniversării, numele
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
au tipărit mai multe periodice („Vestitorul” care a apărut la Oradea, din 1925 cu nici o întrerupere până în 1948 și „Observatorul” la Beiuș, între 1928 și 1934). În vederea unei mai temeinice pregătiri a preoțimii, a mijlocit „ridicarea”, din 1922 a Seminarului greco-catolic din Oradea la rangul de Academie teologică, dotată cu profesori foarte instruiți, de pe băncile căreia au ieșit, până la desființarea sa în 1948, absolvenți cu solide cunoștințe de specialitate. În fruntea corului de la Catedrala Sfântul Nicolae l-a adus pe distinsul
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
a introdus acolo muzica bisericească cu acompaniament de orchestră, obișnuind să organizeze concerte în diferite localități din afara diecezei. Pe 5 septembrie 1937 a sfințit biserica din Mădăraș, iar pe 8 septembrie 1937 a sfințit și biserica din Istrău și Biserica greco-catolică din Bocșa. După decesul mitropolitului Alexandru Nicolescu în 1941, episcopul Valeriu Traian Frențiu a fost mutat în funcția de Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș, păstorind aici pe toată perioada războiului, lăsându-l la Oradea, în calitate de episcop-auxiliar
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
aici pe toată perioada războiului, lăsându-l la Oradea, în calitate de episcop-auxiliar pe Ioan Suciu. În 1947 a revenit la Oradea. La Oradea fost arestat pe 28 octombrie 1948 și dus în vila patriarhală de la Dragoslavele, transformată în lagăr pentru episcopii greco-catolici, iar de acolo, în urma refuzului de a trece la Biserica Ortodoxă Română, în februarie 1949, a fost dus la Mănăstirea Căldărușani. La Căldărușani episcopul Valeriu Traian Frențiu l-a consacrat episcop, în clandestinitate, pe Ioan Cherteș, în noaptea de Crăciun
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
O mică parte din credincioși nu a aderat la actul de unire, dar cea mai mare parte a lor însă a rămas fidelă episcopilor uniți. Din datele recensământului din anul 1930 reiese că 31,1% din populația din Transilvania era greco-catolică, iar 27,8% era ortodoxă. În Crișana-Maramureș 36,8% din populație s-a declarat ortodoxă și 25,2% greco-catolică, iar în Banat 56,1% din populație era ortodoxă și 3,6% greco-catolică. Realizată după modelul unirii Bisericii Rutene din Polonia
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
în articolul Istoria Bisericii Române Unite. Organizarea oficială a Bisericii Române Unite ca parte a Bisericii Catolice s-a făcut în 6 iulie 1716, în vremea papei Clement al XI-lea, prin decretul „Indulgendum esse”. Ca și toate celelalte biserici greco-catolice din zona de influență sovietică, la ordinul lui Stalin, Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii în timpul regimului comunist, începând cu anul 1948 (Decretul 358 din 1 decembrie 1948) și până în 1989, iar patrimoniul acesteia a fost luat, fie
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
1948) și până în 1989, iar patrimoniul acesteia a fost luat, fie în folosința statului comunist, fie în folosința Bisericii Ortodoxe Române. În această perioadă, și mai ales în anii stalinismului, ierarhii (un cardinal și 12 episcopi), preoții, călugării și credincioșii greco-catolici au fost aspru persecutați, mulți dintre ei murind în chinuri de martiri în închisorile si coloniile de muncă forțată din gulagul comunist sau în domicilii forțate. Prin aceste măsuri, se urmărea micșorarea influenței Bisericii Catolice și facilitarea sovietizării României. Din
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
721 ucrainieni, 1.542 germani etc. Aceste rezultate sunt contestate de Biserica Română Unită, care acuză faptul că în formulare era tipărită deja confesiunea ortodoxă și a susținut că autoritățile au făcut presiuni asupra celor recenzați să nu se declare greco-catolici. Independent de Biserica Română Unită, în România există de asemenea șase episcopii (dieceze) romano-catolice (de rit latin), care formează Biserica Romano-Catolică din România. Conform datelor recensământului efectuat în anul 2002 de autoritățile române, județele cu cea mai numeroasă prezență greco-catolică
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
greco-catolici. Independent de Biserica Română Unită, în România există de asemenea șase episcopii (dieceze) romano-catolice (de rit latin), care formează Biserica Romano-Catolică din România. Conform datelor recensământului efectuat în anul 2002 de autoritățile române, județele cu cea mai numeroasă prezență greco-catolică erau: Cluj (30.012), Satu-Mare (29.200), Maramureș (28.182) etc. Inițial Biserica Română Unită cu Roma a fost pusă sub jurisdicția arhiepiscopului romano-catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel episcopul greco-catolic din Blaj se afla
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
cea mai numeroasă prezență greco-catolică erau: Cluj (30.012), Satu-Mare (29.200), Maramureș (28.182) etc. Inițial Biserica Română Unită cu Roma a fost pusă sub jurisdicția arhiepiscopului romano-catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Esztergom. În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească, Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la 26
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj. Incă din acea perioadă, la București funcționa un vicariat greco-catolic, aflat sub jurisdicția Arhipiescopiei de Alba Iulia și Făgăraș. La 3 septembrie 1948 a fost publicat în Monitorul Oficial al României decretul prin care episcopul Ioan Suciu, considerat vârful rezistenței anticomuniste din BRU, a fost depus din funcție de Guvernul Petru
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
au fost depuși din funcție ceilalți episcopi uniți, cu excepția lui Vasile Aftenie, episcopul-vicar pentru București, și a lui Iuliu Hossu, episcop de Cluj, considerați mai concesivi. Autoritățile comuniste au organizat pentru data de 1 octombrie 1948 o adunare a clerului greco-catolic, răspândind știrea că întrunirea va fi prezidată la Cluj de episcopul Iuliu Hossu. Acesta însă a reușit să trimită în data de 30 septembrie o scrisoare circulară prin care anunța excomunicarea "latae sententiae" a celor care vor participa la adunarea
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Nicolae Colan, după care au plecat spre București, pentru primirea la Palatul Patriarhal, urmată de o slujbă la Biserica Sf. Spiridon Nou, prezidată de patriarhul Justinian Marina. În zilele de 27-29 octombrie 1948 au fost arestați toți cei sașe episcopi greco-catolici din România, inclusiv Vasile Aftenie și Iuliu Hossu, și duși mai întâi la vila patriarhală de Dragoslavele-Muscel, unde au fost vizitați de mai multe ori de patriarhul Justinian, apoi la Mănăstirea Căldărușani și, în cele din urmă, despărțiți, în arestul
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]