1,000 matches
-
32,74%) și maghiari (30,22%). Pentru 1,98% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (45,41%), cu minorități de reformați (29,21%), penticostali (17,87%), baptiști (2,01%) și greco-catolici (1,28%). Pentru 2,19% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Bahnea, Mureș () [Corola-website/Science/310649_a_311978]
-
polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. O parte însemnată a germanilor bucovineni au emigrat în Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul planului autorităților germane de a-i aduce în patrie ("Heim ins Reich") pe germanii din sud-estul Europei. Cu acea ocazie, Erast
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
ruși (1 persoană), cehi\slovaci (7 persoane) și armeni (7 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (48,87%), dar existau și romano-catolici (3,56%), mozaici (3,12%) și evanghelici\luterani (44,2%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană), armeno-gregorieni (7 persoane) și adventiști (7 persoane).
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
slujește într-o biserică veche situată în cimitirul satului, se mai scrie faptul că există casă parohială și o suprafață destul de întinsă de teren. În toamna anului 1948 lucrurile primesc o mare schimbare din cauza faptului că din acea toamnă cultul greco-catolic a fost desființat, terenurile sunt trecute în posesia Statului Român, pe acel timp al comunismului, casa parohială este vândută unei persoane fizice iar biserica este dărâmată deoarece ajunseseră într-o stare avansată de degradare. Reînființarea Parohiei Boian după revoluția din
Biserica greco-catolică din Boian () [Corola-website/Science/317158_a_318487]
-
ruteni, 3 cehoslovaci, 1 ungur, 1 sârbo-croato-sloven, 1 armean și 1 de altă naționalitate. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 1.714 ortodocși (60,73%), 856 romano-catolici (30,33%), 191 mozaici (6,76%), 22 evanghelici (luterani), 16 baptiști, 8 greco-catolici, 2 armeno-gregorieni, 10 de alte religii și secte și 3 fără religie (liber-cugetători). Etnicii germani au fost mutați în anul 1940 în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
cei 4.456 locuitori ai orașului Solca, 4.029 s-au declarat de religie ortodoxă (90,41%), 189 penticostali (4,24%), 136 adventiști (3,05%), 69 romano-catolici (1,54%), 21 creștini după Evanghelie, 9 creștini de rit vechi și 3 greco-catolici. Populația orașului Solca s-a redus mai mult prin desprinderea în anul 2007 a satului aparținător Poieni-Solca, care a devenit comună separată. Începând din 1 octombrie 2005, preotul pensionar Ioan Tamaș (fost profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sf. Iosif" din
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
06%), cu o minoritate de maghiari (1,96%). Pentru 4,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,27%), dar există și minorități de penticostali (13,19%), romano-catolici (2,36%), greco-catolici (2%) și baptiști (1,04%). Pentru 4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Zădăreni, Arad () [Corola-website/Science/310117_a_311446]
-
a avut inițial gospodăriile împrăștiate pe versanții dealurilor; urmele, majoritatea ruine se pot vedea și astăzi. Biserica „Sfântul Vasile” a fost ridicată în anul 1804 și a înlocuit vechea biserică de lemn care a fost trecută în posesia credincioșilor uniți (greco-catolici). Biserica în formă de navă, cu naos și pronaos, altarul în formă de absidă fiind decroșat, cu dimensiuni de 30x10m. Naosul și pronaosul cu bolți-calote pe piloni de zidărie cu pandativi, separate cu arce dublou. Zidurile sunt din piatră și
Fofeldea, Sibiu () [Corola-website/Science/301708_a_303037]
-
minorități sunt cele de maghiari (9,63%), romi (4,05%) și germani (1,48%). Pentru 7,9% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,55%),cu minorități de reformați (5%), greco-catolici (3,98%), romano-catolici (3,43%), penticostali (1,6%), baptiști (1,06%) și unitarieni (1%). Pentru 8,1% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Mediașul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
64 evrei, 7 ruși, 2 polonezi și 1 cehoslovac. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.959 romano-catolici (76,61%), 392 reformați (calvini) (15,33%), 87 ortodocși (3,40%), 64 mozaici, 47 evanghelici (luterani) și 8 greco-catolici. După ce Ungaria a ocupat în 1941 fostul teritoriu iugoslav Bácska (Voivodina), a început acolo un proces de maghiarizare forțată. Colonizarea secuilor din Bucovina pe teritoriul comitatului Bačka (smuls de la Iugoslavia) a fost parte a politicii de întărire a comunității maghiare
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
după desfiintarea Bisericii Greco-Catolice credinciosii au fost trecuti la Biserica Ortodoxă. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.535 locuitori, dintre care 1.516 români, 14 țigani, 4 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.521 greco-catolici, 10 ortodocși și 4 luterani.
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
5.851 români (29,4%), 2.127 maghiari (10,7%), 381 cehi și slovaci, 300 evrei, 257 țigani ș.a. Din punct de vedere confesional, populația orașului era alcătuită din 12.352 romano-catolici (62,1%), 5.439 ortodocși (27,3%), 633 greco-catolici (3,1%), 531 reformați (2,6%), 431 lutherani, 348 mozaici, atei ș.a. Instituții
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
7%) și romi (3,3%). Pentru 6,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,75%), dar există și minorități de romano-catolici (5,34%), reformați (4,09%), penticostali (2,58%), greco-catolici (1,45%) și baptiști (1,37%). Pentru 6,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
VI-lea a inițiat o nouă Ostpolitik a Bisericii Catolice față de blocul comunist. În data de 26 mai 1973 l-a primit în audiență pe Nicolae Ceaușescu, care s-a arătat interesat de reglementarea situației Bisericii Române Unite prin trecerea greco-catolicilor la ritul latin (romano-catolic), propunere respinsă de Vatican. La sfârșitul anului 1973 ambasada română de la Roma transmitea informații legate de faptul că „în acest an au avut loc cu regularitate întâlniri ale ambasadorului sovietic la Roma (...) cu șeful diplomației Vaticanului
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
de suflete catolice care aveau biserică la Faraoani, însă nu se poate preciza motivul pentru care a avut și acest nume. Pe la anul 1840 administratorul care a venit să confere Mirul amintește că a fost întâmpinat de un grup de greco-catolici care au cerut să le trimită preot. Nu se cunoaște evoluția acestei comunități fiind posibilă o asimilare a ei de către comunitatea de rit latin. Pe timpul lui Ștefan cel Mare, și probabil mai înainte de el, satul Valea Seacă, prin mai multe
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
statului, trebuie să dai exemplu la celălalt, dacă într-adevăr este o însușire ca să fii bun român în țara aceasta. Zic: pe Cîmpia Libertății, la Blaj, în 1848, au fost ortodocșii români prezidați de doi episcopi, unul ortodox și unul greco-catolic, și au fost toți buni români. În 1918, la Alba-Iulia, cînd s-a unit Transilvania cu România, a fost episcop greco-catolic, Iuliu Hossu, și a fost episcop ortodox, Cristea, și după aceea alți reprezentanți, și am fost toți buni români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mitropolitul Gheuca Leon (c. 1730-1788), din Iași, au valorificat Enciclopedia editată de D. Diderot, prin traducerea unor articole în românește cu "chirilice", și au propagat în graiuri românești idei iluministe occidentale. Lucrări asemănătoare au realizat și unii din confrații lor greco-catolici ardeleni, școliți la Roma. În același spirit, au contribuit la înființarea unor școli în limba română cu același alfabet slavon, la tipărirea de cărți și au ridicat astfel nivelul cultural al românilor din Țara Românească, respectiv din Moldova. Fenomenele de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
bazele civilizațiilor actuale, nu înseamnă că în numele acestei situații să se treacă la regruparea oamenilor ori a statelor. Recensământul din anul 2002 a găsit la noi 4,5% catolici, 3,7% reformați, 86,8% ortodocși, 1,5% penticostali, 1,8 greco-catolici, baptiști și islamici, 0,1% atei și non-religioși. Majoritarii ortodocși nu-i incomodează pe credincioșii altor religii. Situații asemănătoare au și alte țări. A doua observație privește încadrarea României, împreună cu celelalte țări ortodoxe din preajmă (Grecia, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Muntenegru
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dintre românii aflați în exilul german, dar mai ales numărul crescînd de ortodocși care se converteau la catolicism din rațiuni de supraviețuire socială, dă naștere unei polemici gazetărești între D. C. Amzăr și George Racoveanu. Tema polemicii: relația ortodocșilor cu greco-catolicii. Cazul lui Racoveanu, proaspăt convertit la catolicism, îi prilejuiește lui Amzăr cuvinte grele. Pe 15 mai 1963 își dă doctoratul la Universitatea din Mainz și devine colaborator al Enciclopediei Brockhaus, redactînd articolele privitoare la România. }ine numeroase cursuri și conferințe
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
maghiari (17,41%) și romi (4,01%). Pentru 1,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,3%), dar există și minorități de reformați (12,39%), romano-catolici (8,23%) și greco-catolici (5,32%). Pentru 1,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ca structură, populația este alcătuită din români (76,14%), maghiari (20,46%) și rromi (3,4%), iar din punct de vedere al confesiunii ortodocșii dețin ponderea cea mai
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
locuitori, toți români de religie greco-catolică; 209 bărbați (127 necăsătoriți, 76 căsătoriți, 6 văduvi, 10 încorporabili); 175 femei (87 necăsătorite, 76 căsătorite, 12 văduve). Crecanii aveau atunci 7 cai și 133 bovine. 1857: 83 case, 87 locuințe, 447 locuitori, români greco-catolici; 227 bărbați (140 necăsătoriți, 84 căsătoriți, 4 văduvi), 217 femei (119 necăsătorite, 85 căsătorite, 15 văduvi); 1869: 571 locuitori(544 români greco-catolici, 22 unguri reformați, 1 german unitarian și 4 evrei de religie izraelită) 1880: 521 locuitori(493 români, 28
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
12 văduve). Crecanii aveau atunci 7 cai și 133 bovine. 1857: 83 case, 87 locuințe, 447 locuitori, români greco-catolici; 227 bărbați (140 necăsătoriți, 84 căsătoriți, 4 văduvi), 217 femei (119 necăsătorite, 85 căsătorite, 15 văduvi); 1869: 571 locuitori(544 români greco-catolici, 22 unguri reformați, 1 german unitarian și 4 evrei de religie izraelită) 1880: 521 locuitori(493 români, 28 unguri, 7 de altă naționalitate); după religia lor, erau 487 greco-catolici, 6 ortodocși, 6 romano-catolici, 9 reformați și 13 izraeliți; 13 săteni
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
119 necăsătorite, 85 căsătorite, 15 văduvi); 1869: 571 locuitori(544 români greco-catolici, 22 unguri reformați, 1 german unitarian și 4 evrei de religie izraelită) 1880: 521 locuitori(493 români, 28 unguri, 7 de altă naționalitate); după religia lor, erau 487 greco-catolici, 6 ortodocși, 6 romano-catolici, 9 reformați și 13 izraeliți; 13 săteni știau carte. 1890: 606 locuitori(559 români, 31 unguri și 16 de alte naționalități nespecificate), adică 17 ortodocși, 556 greco-catolici, 7 romano-catolici, 21 reformați și 5 izraeliți. 1894: 547
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
7 de altă naționalitate); după religia lor, erau 487 greco-catolici, 6 ortodocși, 6 romano-catolici, 9 reformați și 13 izraeliți; 13 săteni știau carte. 1890: 606 locuitori(559 români, 31 unguri și 16 de alte naționalități nespecificate), adică 17 ortodocși, 556 greco-catolici, 7 romano-catolici, 21 reformați și 5 izraeliți. 1894: 547 locuitori; În anul 1895, conform recensământului agricol efectuat în acel an, hotarul satului cuprindea o suprafață de 485 iugăre de teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț, Dumbrăvița, Poiana Munteanului, Valea Indreichii, Satul Bătrân, Ceredești, Dâmbul Morii, Șesul din jos, Cănepiște, Valea Fulgilor, Piatra Lată." 1898: 520 locuitori; 1900: 545 locuitori (508 români și 37 unguri); erau 506 greco-catolici, 4 ortodocși, 10 romano-catolici, 16 reformați, 1 unitarian, 8 izraeliți. 1903: 596 locuitori; 1906: 605 locuitori; 1910: 661 locuitori (630 români, 30 unguri, 1 german); în sat erau 623 greco-catolici, 9 ortodocși, 11 romano-catolici, 10 reformați, 1 evanghelist, 6 izraeliți
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]