999 matches
-
2010 se menționează că partea ortodoxă a refuzat propunerea de celebrare alternativă în biserică câștigată de greco-catolici. Parohia Ortodoxă răspunde public afirmând că nu respinge slujirea alternativă, dar că dorește să folosească biserică de la ora 8-10 sau 9-11 duminică dimineața. Greco-catolicii accepta contra-oferta ortodoxă: Printr-o scrisoare oficială remisă părții ortodoxe pe data de 21 mai 2010, Parohia Greco-Catolica Bocșa afirmă că acceptă propunerea făcută de reprezentații ortodocși că aceștia să folosească biserică de la ora 8-10 duminică dimineața. ""Parohia Greco-Catolica Bocșa
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
-și mai onorează propria oferta: Într-un comunicat al Parohiei Greco-Catolice din 25 mai 2010 se afirma că, la înmânarea scrisorii, ""partea ortodoxă a afirmat că nu semnează nimic și că nu mai este de acord să-i lase pe greco-catolici să slujească alternativ în biserică."" Parohia Greco-Catolica consideră că ""această atitudine scoate încă odată în evidență, dacă mai era nevoie, ca Biserică Ortodoxă nu este un partener serios de dialog. Preocuparea acesteia este să țină prin orice mijloace de bisericile
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
serios de dialog. Preocuparea acesteia este să țină prin orice mijloace de bisericile greco-catolice pe care le-a primit de la comuniști în 1948, nu să găsească soluții practice de rezolvare a acestei nedreptăți care îi face și astăzi pe atâția greco-catolici - cum e cazul și celor de la Bocșa - să se roage în locuri improvizate."" La sfârșitul comunicatului partea greco-catolica afirmă că va face demersurile legale pentru a intra în posesia efectivă a bisericii. ""Credincioșii greco-catolici nu pot reintră pe proprietatea lor
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
se menționează într-un comunicat greco-catolic. "Recursul la instanța și executarea silită s-au datorat faptului că, în prealabil, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române au refuzat propunerile de colaborare cu partea greco-catolica", se arătă în același comunicat. La auzul veștii că greco-catolicii au intrat în posesia lăcașului de cult din localitate, ""peste 100 de persoane s-au adunat în fața bisericii pentru a protesta împotriva deciziei de executare silită"". Din grup a făcut parte primarul de localitate Ioan Barou și preotul ortodox Stelian
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
sub pardoseala bisericii, locurile respective fiind marcate cu câte o lespede, prefectul iezuit în mijlocul bisericii, respectiv mareșalul în partea de est. Odată cu întemeierea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea în 1777, împărăteasa Maria Terezia a transferat biserica pentru catolicii români. Cerând episcopul greco-catolic Ignațiu Darabant cedarea complexului pentru un seminar (lucru care s-a și întâmplat în 30 ianuarie 1792, prin împăratul Leopold al II-lea, porunca fiind emanată de Locotenența Regală din Budapesta și comunicat episcopului Ignațiu Dărăbant cu data de 21
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
II-lea, porunca fiind emanată de Locotenența Regală din Budapesta și comunicat episcopului Ignațiu Dărăbant cu data de 21 februarie, Nr. 3230/1792), biserica iezuiților a devenit biserică seminarială, lăcaș folosit atât de seminariști, cât și de credincioșii români uniți greco-catolici din Oradea-Olosig. În data de 16 martie 1847 biserica seminarială s-a surpat. Din generozitatea episcopului romano-catolic Francisc Szaniszlo s-a construit biserica de astăzi. Lucrările s-au finalizat în anul 1858, lăcașul fiind închinat Sfântului și Marelui Mucenic Gheorghe
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
condamnat la moarte (8 iulie 1958) și executat prin împușcare la 2 septembrie 1958, în Penitenciarul Gherla. s-a născut la 24 ianuarie 1912 în localitatea Mărgău, pe atunci în comitatul Cluj, într-o familie numeroasă de țărani instariti români greco-catolici. A absolvit Liceul „George Barițiu” din Cluj și Facultatea de Medicină Veterinară din București. Ulterior s-a stabilit în Huedin, exercitându-și profesia în oraș și în localitățile învecinate. La Huedin și-a organizat o gospodărie prosperă, cuprinzând aproximativ 350
Iosif Capotă () [Corola-website/Science/319477_a_320806]
-
a avut o întâlnire cu Papa Francisc, în Havana, capitala Cubei , în urma căreia au semnat o declarație comună, cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi își exprimă speranța că această întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici și ortodocși, intensificate de conflictul din Ucraina.
Patriarhul Chiril I al Moscovei () [Corola-website/Science/316013_a_317342]
-
circulație pe teritoriul [[România|României]]. [[Categorie:Nașteri în 1885]] [[Categorie:Decese în 1944]] [[Categorie:Nașteri pe 27 noiembrie]] [[Categorie:Decese pe 1 septembrie]] [[Categorie:Scriitori români]] [[Categorie:Prozatori români]] [[Categorie:Romancieri români]] [[Categorie:Nuveliști români]] [[Categorie:Dramaturgi români]] [[Categorie:Români greco-catolici]] [[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]] [[Categorie:Laureați ai premiilor Năsturel-Herescu]] [[Categorie:Directori ai Teatrului Național din București]] [[Categorie:Bistrițeni]] [[Categorie:Scriitori care s-au sinucis]] [[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]] [[Categorie:Români din Austro-Ungaria]] [[Categorie:Scriitori români din
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
reprezentând %) erau maghiari, cu o minoritate de romi (, adică %). Există și o mică comunitate românească (208 locuitori, adică %). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), greco-catolici (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul ocupă un loc central între diferitele regiuni geografice: la est de masivul Bükk, în valea râurilor Sajó, Hejő și Szinva. Orașul Mișcolț ocupă o suprafață totală de km². Declivitatea
Miskolc () [Corola-website/Science/297720_a_299049]
-
a populației fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani. La recensământul din martie 2002 a fost înregistrată următoarea structură confesională la populației județului Alba: 86,2% ortodocși, 3,9% reformați, 3,6% greco-catolici, 1,9% penticostali. Pentru 4,4% din locuitori nu a putut fi stabilită apartenența confesională. În municipiul Alba Iulia își are sediul Arhidieceza de Alba Iulia, cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul României. La Blaj își are sediul mitropolitul
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
49,39%), maghiari (40,26%) și romi (5,57%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
09%). Pentru 7,49% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,8%), dar există și minorități de reformați (13,62%), romano-catolici (9,16%), penticostali (4,77%), baptiști (3,48%) și greco-catolici (2,99%). Pentru 8,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Oradea era de 223.237 de locuitori, menținându-se creșterea numărului
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
minorități sunt cele de romi (5,42%) și maghiari (1,53%). Pentru 5,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,91%), dar există și minorități de penticostali (3,76%), greco-catolici (1,27%) și romano-catolici (1,03%). Pentru 6,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 2012 Ovidiu Laurențiu Bălan (PSD) a fost ales ca primar al municipiului.Este reales ca primar în 2016. Componența Consiliului Local Orăștie (18
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
urmă au reușit să-i devanseze numeric pe români, după cum rezultă din rezultatul diferitelor recensăminte austriece prezentate în următorul tabel: Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuți, 35.387 erau ortodocși, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ș.a. Din punct de vedere etnic, 30.367 s-au declarat români, 568 unguri, 16.359 germani, 1.521 ruși, 11.130 ucrainieni, 8.986 poloni, 42.592 evrei ș.a. Mai
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
de maghiari (5,14%) și romi (2,18%). Pentru 7,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,51%), dar există și minorități de penticostali (4,74%), reformați (3,8%), greco-catolici (2,62%), romano-catolici (1,69%) și baptiști (1,01%). Pentru 7,45% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În anul 1930 populația orașului era de 14.128 de locuitori. Din punct de vedere confesional populația Bistriței era alcătuită în
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
și baptiști (1,01%). Pentru 7,45% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În anul 1930 populația orașului era de 14.128 de locuitori. Din punct de vedere confesional populația Bistriței era alcătuită în anul 1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocși, 1.046 romano-catolici, 869 reformați ș.a. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Bistrița există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
populația Bistriței era alcătuită în anul 1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocși, 1.046 romano-catolici, 869 reformați ș.a. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Bistrița există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 93 persoane s-au declarat fără religie și 77 atei. 2 Albert Arz von Straussenburg, în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, vol. 49/2, 1938, p.1-5
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
5.851 români (29,4%), 2.127 maghiari (10,7%), 381 cehi și slovaci, 300 evrei, 257 țigani ș.a. Din punct de vedere confesional, populația orașului era alcătuită din 12.352 romano-catolici (62,1%), 5.439 ortodocși (27,3%), 633 greco-catolici (3,1%), 531 reformați (2,6%), 431 lutherani, 348 mozaici, atei ș.a. Instituții
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
minorități sunt cele de romi (1,76%) și maghiari (1,59%). Pentru 8,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,31%), dar există și minorități de penticostali (2,15%), greco-catolici (1,93%), romano-catolici (1,88%) și baptiști (1,51%). Pentru 8,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Alba Iulia are o echipă de fotbal Unirea Alba Iulia și o echipă de baschet Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia (Liga
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
din 1930, municipiul Bacău număra în acel an 31.138 de locuitori. Dintre aceștia 19.421 s-au declarat români, 9.424 evrei, 822 maghiari, 406 germani ș.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocși, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-luterani, 9.593 mozaici ș.a. Odinioară înfloritoare, comunitatea evreiască din oraș s-a stins în urma celui de-al doilea război mondial, din două motive: 1) persecuția, azi inadmisibilă și irațională, de sub regimul antonescian în anii războiului
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
jur de 74% din populația Siriei, iar arabii sunniți constituie 59-60% din populație, iar cei mai mulți kurzi (9%) și turkmeni (3%) sunt sunniți, pe când 13% sunt șiiți (alaviți, isnașariți și ismailiți). 10% din populație sunt creștini (majoritatea ortodocși antiohieni, restul fiind greco-catolici, membri ai Bisericii Asiriene a Estului, ortodocși armeni, protestanți și ale denominațiuni), iar 3% sunt druzi. Druzii numără în jur de 500.000 de persoane și sunt concentrați în special în partea de sud a regiunii Jabal al-Druze. Familia președintelui
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
iar 1,5% atei convinși. Religia dominantă este creștinismul (5.253.998 adică 52.9%), al cărui cea mai populară formă este catolicismul (3.870.524 adică 38,9%), dintre care: 3.691.348 Romano-catolicii (37.1% din populație), în vreme ce greco-catolicii (1.8%) alcătuiesc comunități mai puțin semnificative, organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyíregyháza, fiind în număr de 179.176. Calvinismul cu 1.153.442 de membrii (11.6%) este dominant în nord-estul țării și în capitală, iar lutheranii reprezintă 214
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
15%), cu o minoritate de maghiari (1,6%). Pentru 4,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,11%), dar există și minorități de baptiști (8,39%), penticostali (6,28%), greco-catolici (3,14%) și romano-catolici (1,78%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]