3,128 matches
-
mai întâmplat oare ?» își pune întrebarea Costache, tremurând de spaimă. Răspunsul l-a aflat după vre-o trei ore, de la Maricica, cea care îl încurajează spunând că « toți răniții sunt duși la spital, nu e niciun mort. A fost o grenadă ofensivă, după cum spun specialiștii. » A treia zi, au venit de la spital Săndel și Ileana, cu același car cu boi, cu care i-au dus pe toți. Lor li s-au scos schijele și le-au dat drumul acasă. După două
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
loc ferit în țarnă și în pădure. Convoaiele militare se ridicau mereu pe Dealul Morilor, mergând spre Bacău. Panta dealului fiind foarte mare, uneori scăpau mașinile la vale și acestea se răsturnau, împrăștiind provizii de-ale mâncării și chiar muniție, grenade fără focoase, cartușe, mare pericol pentru copiii tupilați prin tufe ce aveau grijă de vitele ascunse în pădure. Trecerea trupelor prin Pungești n-a durat decât câteva zile, în târg a rămas un comandament, căreia soldații îi spuneau „komendatura”, ei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de față și Lențâca care s-a minunat de ce am eu de gând. Dumitru a luat-o, s-a uitat la ea și spuse „cum vrei tu să-ți faci călimară din asta? Voi știți ce este asta? E o grenadă ofensivă, o folosesc ostașii în luptă când înaintează, că scoate mult fum, însă nu face schije multe, ca grenadele defensive, mult mai periculoase”. Ascultam și eu și Lențâca, nepricepând mare lucru din ce ne povestea Dumitru. Stăteam tustrei lângă butucul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
uitat la ea și spuse „cum vrei tu să-ți faci călimară din asta? Voi știți ce este asta? E o grenadă ofensivă, o folosesc ostașii în luptă când înaintează, că scoate mult fum, însă nu face schije multe, ca grenadele defensive, mult mai periculoase”. Ascultam și eu și Lențâca, nepricepând mare lucru din ce ne povestea Dumitru. Stăteam tustrei lângă butucul cel mare de stejar și după ce a încercat să ne facă să pricepem mai bine, Dumitru ne-a spus
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cel mare de stejar și după ce a încercat să ne facă să pricepem mai bine, Dumitru ne-a spus să ne culcăm cu burta la pământ, el a desfăcut o verigă de pe cutiuța aceea despre care a spus că-i grenadă, și a azvârlit-o mai departe, cam la vreo zece pași, ea lovindu-se de stâlpul hambarului. Nu s-a întâmplat nimic, Dumitru s-a ridicat și a adus grenada aceea, spunând că este ruginită și din cauza asta nu a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
verigă de pe cutiuța aceea despre care a spus că-i grenadă, și a azvârlit-o mai departe, cam la vreo zece pași, ea lovindu-se de stâlpul hambarului. Nu s-a întâmplat nimic, Dumitru s-a ridicat și a adus grenada aceea, spunând că este ruginită și din cauza asta nu a explodat. A meșterit nu știu ce la ea, ne-a spus iarăși să ne culcăm și a aruncat-o iar, dar degeaba. Eu și cu Lențâca am plecat, ea spre bucătăria de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ești în comitetul parohial, îl agrăiește Maria pe Ghiță Nașcu, vreau să te întreb dacă n-ar trebui să-l trimit pe Săndel la preot, ca să-l spăvăduiască pentru că a pricinuit așa nenorocire, cu „cutiuța” lui, ce s-a dovedit grenadă, după cum au spus oamenii care se pricep; − De, Marie, ce să spun eu? Săndel, la anii lui...câți ani are Săndel? − Doi’șpe jumătate, cumnate; − Da’ Dumitru, întrebă Ghiță Nașcu; − El are aproape șapte’șpe; − Da’ eu am auzit că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
da și unele deslușiri, după gândirea matale; tot mă gândesc și nu înțeleg din ce pricină au spus cei de la primărie și de la postul de jandarmi că Dumitru, Dumnezeu să-l ierte, ar fi încercat să spargă nenorocita aceea de grenadă, cu muchea toporului și de aceea a exploadat; ba au spus că rănile de la picioarele lui sunt făcute de topor, nu de schijele grenadei când a explodat; − Dar Lențâca și Săndel care erau de față, ce-au spus? întrebă cumnata
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de jandarmi că Dumitru, Dumnezeu să-l ierte, ar fi încercat să spargă nenorocita aceea de grenadă, cu muchea toporului și de aceea a exploadat; ba au spus că rănile de la picioarele lui sunt făcute de topor, nu de schijele grenadei când a explodat; − Dar Lențâca și Săndel care erau de față, ce-au spus? întrebă cumnata Ileana; − Ei nu erau lângă Dumitru, au fost răniți la vreo zece-doisprezece pași mai departe de locul unde meșterea el blestemata aceea de grenadă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
grenadei când a explodat; − Dar Lențâca și Săndel care erau de față, ce-au spus? întrebă cumnata Ileana; − Ei nu erau lângă Dumitru, au fost răniți la vreo zece-doisprezece pași mai departe de locul unde meșterea el blestemata aceea de grenadă; Lențâca era la colțul bucătăriei de vară iar Săndel la poartă, acolo i-au ajuns schijele; Dumitru în cele două săptămâni cât a mai trăit i-a spus Emiliei, care stătea cu el: „Nu credeam că o să mai exploadeze după cât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și a paralizat parțial, după necazuri pricinuite de surorile și un cumnat al său și s-a prăpădit în 1944, odată cu moartea fiului său Dumitru, marcat de ignoranță, care ia adus răni mortale pentru vremea aceea, fiind rănit de o grenadă găsită în grădina școlii, după ce frontul se depărtase de Pungești. Iar Ileana, fiica cea mică s-a îmbolnăvit și și-a pierdut viața în 1946, la vârsta de 56 de ani, tot datorită unor boli. (Se pare că și de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acolo muniție cumulativă. S. B.: Ce înseamnă asta? M. M.: La proiectilul cumulativ, când acesta se lipește de blindaj, efectul de gaze penetrează blindajul și explodează tot ce-i înăuntru. Deci, muniție perforantă. S. B.: Cum este la aruncătorul de grenade, la AG 7? M. M.: Cam așa ceva. Pe urmă, muniție explozivă. Erau separate, în lăzi înregistrate altfel, inscripționate altfel. În tanc intrau, să zicem, 43 de lovituri, nu mai știu câte. Puse atâtea cumulative, atâtea explozive, atâtea perforante, cartușe de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
lăzi înregistrate altfel, inscripționate altfel. În tanc intrau, să zicem, 43 de lovituri, nu mai știu câte. Puse atâtea cumulative, atâtea explozive, atâtea perforante, cartușe de mitralieră de 7,62 mm, de mitralieră antiaeriană de 14,5 mm, lăzi cu grenade... Vai, când am văzut depozitul cu toate, mi-am zis: " Dacă ia cineva ceva de pe-aici?" Fugi dincolo, la bucătărie, unde ăia făceau de mâncare. "Băi, ce facem, de unde s-o luăm?" Au început, în două-trei ore, să vină
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cutiuță. M. M.: Parcă 300 era unitatea de foc la un pistol mitralieră. S. B.: Ceva pe-acolo. Am încărcat cele patru încărcătoare, unu-n armă și trei în port-încărcător, la brâu. Restul erau în sacul de merinde, alături de două grenade: una ofensivă, alta defensivă. Asta ni s-a dat. Am fost înarmați până în dinți. Nu mai rețin momentul zilei. Parcă spre seară ni s-a dat muniția. M. M.: Nimeni nu mai știe ce era atunci pentru că era o tensiune
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
sfârșit, zi. Dar cele două ore au fost cumplite. Mă întorceam de pe-o parte pe alta, mă mișcam în locașul de tragere să nu mă ia frigul și să mă dezmorțesc, cu grijă să nu dau peste cele două grenade. La ora opt am ajuns în dormitor. Am mers să ne spălăm și ni s-a dat timp de odihnă până la prânz. Dar nu prea mai puteam adormi, că cei din dormitor erau cu televizorul deschis și comentau. Și noi
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
asta a fost atmosfera în acea perioadă: plantoane, știri peste știri la televizor și Lambada. M. M.: Dormea soldatul cu pistolul mitralieră la cap. S. B.: Da. Cu capul pe sacul pentru merinde, care era plin de cartușe și de grenade. M. M.: Și ați văzut că nu s-au furat, nu s-au împușcat între ei. S. B.: Da. Și-mi amintesc ce nenorocire era la trageri când nu se găseau tuburile. M. M.: Da, ăstea era anomalii la care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
sârmă ghimpată și instalații de electricitate de înaltă tensiune, arăta ca o tabără militară nazistă, păzită de bărbați în uniforme naziste ajutați de câini-lup, special dresați. La o descindere a autorităților în octombrie 2005, au fost găsite la Dignidad 183 grenade de mână, 7 puștimitraliere, 104 arme automate, 67 bombe, 176 kilograme de TNT și chiar un tanc, îngropat în pământ! Alături de Schäfer aveau să mai fie judecați și condamnați 20 de colaboratori ai săi, dar, spre surprinderea opiniei publice, colonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
partide de badminton (sau poate de „fives“) pe care a jucat-o cu H.G. Wells și o relatare amuzantă a vizitei În niște tranșee din prima linie a frontului din Flandra, unde ospitalitatea a mers până Într-acolo Încât o grenadă germană a fost lăsată să explodeze la câțiva metri de vizitatori. Înainte de a fi publicat În volum, raportul a apărut În foileton Într-un cotidian rus. Acolo tata relatase cu o anumită naivitate caracteristică vechii lumi, cum Îi dăruise stiloul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la loc. A intrat pe mâna vraciului și bine a făcut. Mai târziu, fiind vorbareț și mare povestitor și-a explicat ușoara dereglare a mersului fie prin contactul cu un pește spadă în Oceanul Fanteziei, fie prin suflul exploziei unei grenade în primul război mondial, alături de generalul Dragalina, prietenul său. Desigur, pentru ascultătorul vrăjit de povestire faptul că Stoian nu avusese decât trei ani la atacul de la Mărășești, nu conta. Prea era al naibii de frumos. Spuneam că munceam amândoi din răsputeri. Pentru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sârmă ghimpată și instalații de electricitate de înaltă tensiune, arăta ca o tabără militară nazistă, păzită de bărbați în uniforme naziste ajutați de câini-lup, special dresați. La o descindere a autorităților, în octombrie 2005, au fost găsite la Dignidad 183 grenade de mână, 7 puști-mitraliere, 104 arme automate, 67 bombe, 176 kilograme de TNT și chiar un tanc, îngropat în pământ! Alături de Schäfer aveau să mai fie judecați și condamnați 20 de colaboratori ai săi, dar, spre surprinderea opiniei publice, colonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu un singur catarg central, pe care era o velă mare, dreptunghiulară, sau cu două catarge, cu vele latine, triunghiulare. Prin guri montate deasupra provei, prin țevi flexibile, se împroșca în navele inamice cu lichid inflamabil. Catapulte variate puteau arunca grenade de teracotă cu substanțe incendiare, grăsime sau ulei încins, coșuri cu șerpi veninoși, blocuri de piatră. În luptele cu bizantinii, galerele musulmane, mai mici (renumite erau felucile maure), aveau blindaje metalice pe bordurile laterale și, împotriva focului, turnau pe punte
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sau espignole (muschete scurte, de mare calibru, cu țeava în formă de pâlnie, la capăt, care împrăștiau mai multe proiectile o dată), cuțite, săbii (mai ales cele de abordaj, scurte, grele și eficiente prin mulțimea de parâme ale oricărui velier) și grenade cu fitil. La final, morții erau inventariați și aruncați în mare, răniților cangrenați li se amputau organele atinse, iar supraviețuitorii neatinși grav, cu bandaje și tratamente primitive, se pregăteau de o nouă înfruntare. E evident că un personaj cu o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sau espignole (muschete scurte, de mare calibru, cu țeava în formă de pâlnie, la capăt, care împrăștiau mai multe proiectile o dată), cuțite, săbii (mai ales cele de abordaj, scurte, grele și eficiente prin mulțimea de parâme ale oricărui velier) și grenade cu fitil. La final, morții erau inventariați și aruncați în mare, răniților cangrenați li se amputau organele atinse, iar supraviețuitorii neatinși grav, cu bandaje și tratamente primitive, se pregăteau de o nouă înfruntare. E evident că un personaj cu o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
spre sfârșitul războiului. Aliații se află la porțile Romei. Se teme o rezistență îndârjită din partea germanilor și a republicanilor. Casa, fiind pe colină, e expusă rafalelor de mitralieră și bombardamentelor aeriene. Chiar în ziua eliberării Romei, 5 iunie 1944, o grenadă a lovit construcția: sunt niște răniți dintre copiii interni. Cel mai grav este Claudio Amati. Moare puțin mai târziu. Un băiat pe care îl îndrăgeau toți pentru bunătatea și gentilețea sa. Nimeni nu suspecta că s-a refugiat în colegiu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ieftinit călătoriile spre Țara Sfântă credincioșilor. Rari sunt călătorii și pelerinii, rari sunt și oaspeții la Târgul de carte din cetatea Cărții Eterne. Se obține ieftin eternitatea În aceste zile. La fiecare colț de stradă, În fiecare autobuz al morții, grenadele efemere sunt pregătite să amuțească incertitudinea. În fața pietrei cu nume de om, În cimitirul cu pietrele perfect tăiate și albe, albul fierului Încins, Își face acum Primo Levi rugăciunea În fața tatălui meu devenit piatră. Levi a venit, da. A venit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]